BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Mic ghid de investiţii în titluri de stat

    Trezoreria statului a spart în sfârşit gheaţa şi a reluat, după o pauză de un deceniu, vânzarea de titluri de stat pentru populaţie. De luni, 8 iunie, şi până pe 19 iunie, persoanele care au cel puţin 1.000 de lei puşi deoparte, pentru că atât costă un titlu de stat, au şansa să economisească prin creditarea statului român.

    Mai exact, Finanţele vând către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobândă de sub 2% pe an şi cu o maturitate de doi ani. Plata dobânzii se va face anual, iar rambursarea principalului (adică a sumei investite) se va face la scadenţă, în iunie 2017. Achiziţiile de titluri de stat se vor putea face prin intermediul oricărui ghişeu bancar. Achiziţiile prin intermediul băncilor din consorţiu – BCR, BRD şi Raiffeisen – sunt scutite de comisioane.

    Oferta de titluri de stat va fi structurată pe două tranşe: cea a subscrierilor de până la 50 titluri (inclusiv) şi cea a subscrierilor de peste 50 de titluri. Prioritari vor fi cei care vor cumpăra până la 50 de titluri. Dacă cele 100.000 de titluri sunt subscrise de mici investitori, atunci marii investitori, cei cu subscrieri mai mari de 50 de titluri, nu vor mai fi onoraţi.

    Dobânda oferită de stat nu este ridicată, însă achiziţia unui titlu de stat prezintă avantajul că este scutit de la impozit şi că dacă este vândut înainte de maturitate investitorul nu îşi pierde dobânda. În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 16%, iar dacă depozitul este „spart” înainte de scadenţă, deponentul pierde dobânda.
    Un alt detaliu important al titlurilor de stat pentru populaţie este faptul că se vor lista la bursa de la Bucureşti pe 26 iunie.

    Astfel, persoanele care vor dori să vândă titlul de stat înainte de scadenţă (2017) vor putea face acest lucru pe bursă. Atenţie însă, pentru că există riscul ca preţul titlului să scadă sub 1.000 de lei, cât a dat pe el investitorul când le-a cumpărat de la bancă. Scăderea preţului la titlurile de stat are loc atunci când dobânzile cresc. Astfel dacă un investitor a cumpărat titlul la 1.000 de lei şi peste un an preţul pe bursă este de 990 de lei, din vânzarea titlului respectivul investitor va raporta o pierdere de 1%. Însă dacă vânzarea titlului se realizează după ce a încasat dobânda, de circa 1,7%, atunci câştigul real ajunge la 0,7%. În ultimii ani însă preţul titlurilor de stat a urcat pentru că dobânzile au scăzut până la minime istorice.

    De exemplu, în luna martie a acestui an, un investitor a vândut pe bursă un pachet de o mie de titluri de stat pentru suma de 12 milioane de lei la un preţ de 11.525 lei/unitate, cu 15% mai mare decât preţul la care aceste titluri au fost emise în martie 2013. La randamentul de 15% din variaţia de preţ se adaugă şi cele două dobânzi de 5,75% pe an încasate în 2013 şi în 2014, deci un plus de 11,5%. Astfel, randamentul total al investitorului se ridică la 26,5% în perioada cuprinsă între martie 2013, când Ministerul Finanţelor a emis respectivele titluri, şi 10 martie 2015, când titlurile au fost vândute. Un randament de aproape 27% în doi ani cu risc zero asumat este extrem de bun, însă pe bursă câştigurile trecute nu garantează niciodată că performanţele se pot repeta în viitor.

    Pentru a le vinde pe bursă, persoanele care deţin titluri de stat va trebui să îşi deschidă un cont de brokeraj fie la banca de la care le-au cumpărat, fie de la o societate de brokeraj. Doar anumite unităţi bancare din ţară pot opera deschiderea de cont de brokeraj.

    Un lucru ce trebuie reţinut de persoanele care vor să cumpere titluri de stat în perioada cuprinsă între 8 iunie şi 19 iunie este modul în care vor alege dobânda la care vor împrumuta statul. Persoanelor care vor merge începând din 8 iunie la un ghişeu bancar pentru a cumpăra titluri de stat, angajatul băncii va trebui să le spună şi să le explice cât este în acea zi dobânda la titlurile de stat cu maturitate de doi ani, iar el să aleagă dintr-un interval de plus/minus 0,05%. De exemplu, în prezent dobânda este de circa 1,8% pe an, iar intervalul din care cumpărătorul va putea alege este de 1,75% – 1,85% pe an. Dacă majoritatea celor care vor subscrie în cadrul ofertei de titluri de stat vor opta pentru o dobândă de 1,76%, de exemplu, atunci aceasta ar putea fi dobânda finală.

  • UniCredit va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac. Cât ar putea încasa omul de afaceri

    Grupul UniCredit, care va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenismen la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.
     
    La acel moment era o estimare conservatoare a valorii băncii având în vedere că BCR urma să fie vândută în următoarele şase luni la un preţ de şase ori activul net. Astăzi, băncile sunt evaluate la de 1-1,5 ori activut net, în funcţie de poziţia pe piaţă şi calitatea portofoliului.
     

  • Albalact la BVB

    Debutul Albalact pe piata reglementată a fost marcat, astăzi, de deschiderea oficială a şedinţei de tranzactionare, eveniment la care au participat reprezentanţii Albalact – Raul Ciurtin, preşedinte; Stephane Batoux, director general şi Adrian Radovici, director Financiar -, reprezentanţii fondului de investiţii RC2 (care deţine 25,44% din acţiunile Albalact) – Cornelia Oancea şi Ioan Florescu, reprezentanţii BCR – intermediarul companiei Albalact, reprezentanţii BVB – Lucian Anghel, preşedintele CA BVB şi Ludwik Sobolewski, director general BVB şi Mişu Negriţoiu – preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Albalact există pe piaţa de capital de nişte ani buni, iar acest lucru a contribuit într-o măsură importantă la succesul companiei, care a fost, astfel, vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a învăţat să comunice transparent în direcţia potrivită. Momentul de astăzi, când titlurile companiei sunt tranzacţionate pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti, este unul istoric pentru Albalact. Vrem să ne dezvoltăm în continuare pe piaţa de capital, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Albalact a avut o creştere constantă în ultimii zece ani, iar noi încă suntem entuziaşti şi căutăm oportunităţi noi în piaţă. Cred că Albalact va fi un emitent atractiv pentru toate tipurile de investitori. În acelaşi timp, privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că există o mare dorinţă a investitorilor, dar şi a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    Albalact a făcut demersurile din luna februarie a acestui an pentru transferul de pe Rasdaq pe cea mai importantă piaţă de capital, după promulgarea Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa Rasdaq.

    Albalact vine pe piaţa principală a BVB cu o cifră de afaceri de 474.909.116 lei în 2014 – mai mare cu 12% decât în anul precedent – şi cu un obiectiv de creştere cu 7% a afacerilor în 2015, până la 508.559.792 lei. Compania şi-a bugetat un profit operaţional (EBITDA) de 31 milioane lei pentru anul 2015, arată raportul financiar individual pe anul 2014 aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din luna aprilie 2015.

    Compania prezintă pentru prima dată şi situaţiile financiare trimestriale consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice 3055/2009, neauditate. Situaţiile financiare cuprind rezultatele Albalact SA, dar si rezultatele societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Grupul Albalact îşi păstrează creşterea şi în primul trimestru al acestui an. Grupul Albalact a încheiat primele trei luni din 2015 cu o cifră de afaceri de 121.265.536 lei, cu 11,9% mai mare decât cifra de afaceri consolidată a grupului din aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum reiese din situaţiile financiare consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice. Profitul obţinut de grupul de companii Albalact în primul trimestru este de 3.575.491 lei, mai mare cu 24% faţă de profitul din aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată în aceleaşi situaţii financiare consolidate conform OMFP 3055/2009, neauditate.

    “Vom veni anul acesta şi cu alte inovaţii, atât la nivel de produs, cât şi la nivel de ambalaj. Şi contextul economic în 2015 ne permite să fim mai optimişti. Reducerea TVA-ului la 9% la alimente va îmbunătăţi puterea de cumpărare şi credem că va duce la o uşoară creştere a consumului”, spune Stephane Batoux, director general Albalact.

    Albalact a lansat luna aceasta noua gamă de iaurturi Zuzu Bifidus care include opt sortimente de iaurt ce conţin o combinaţie de culturi lactice vii (bifidobacterium si lactobacillus acidophilus), ce contribuie la protecţia şi echilibrul florei intestinale. Noua gamă Zuzu Bifidus vine cu o reţetă fără lapte praf, cu combinaţii răcoritoare de fructe, mixuri unice în gama iaurt cu cereale şi un ambalaj foarte practic pentru sortimentele de băut.

    Albalact este cel mai mare procesator român de lactate din România. În fiecare an, Albalact a investit pentru a-şi dezvolta portofoliul şi a inova, atât în produse, cât şi în ambalaje urmând o strategie adaptată realist la nevoile şi evoluţia pieţei. Cea mai mare inovaţie recentă a companiei este bidonul de plastic cu mâner, lansat în 2014 sub brand-ul Zuzu, în premieră pentru România. Ambalajul modern şi foarte practic a venit şi cu gramaje noi, care nu au existat până acum în piaţă laptelui – 1,8 litri pentru familii şi consumatorii de volum şi 0,5 litri pentru consumul de impuls. Proiectul a adus companiei Albalact o creştere cu 20% a cotei de piaţă în categoria lapte.

    În 2014, Albalact a finalizat investiţii de aproximativ 8 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi gama de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact are un portofoliu de peste 150 de produse, comercializate sub cele 5 brand-uri ale sale: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania deţine 99,01% din acţiunile societăţii Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Grupul Albalact, cu peste 900 de angajaţi, are acţionariat majoritar românesc şi este listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc şi mai deţine în proporţie de 100% societatea de logistică Albalact Logistic SRL. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Motivul ridicol pentru care McDonald’s a pierdut miliarde de dolari

    Chipotle Mexican Grill este un lanţ de restaurante din Statele Unite ale Americii, Germania, Canada şi Franţa, specializat în burritos şi tacos. În 2013, Chipotle a avut un venit net de peste 327de milioane de dolari şi peste 45.000 de angajaţi.

    Fondată de Steve Ells în 1993, Chipotle a început cu 16 restaurante (toate în Colorado). Cinci ani mai târziu, McDonald’s a devenit un investitor major al firmei. Până în momentul în care McDonald’s a cesionat deplin compania, în 2006. McDonald’s a investit în Chipotle încă din 1998 şi a crescut reţeaua de restaurante în şapte ani de la 14 locaţii la aproape 500. Până în 2005, McDonald’s a investit 90% în afacerile Chipotle. Dar un an mai târziu, McDonald’s a vândut pachetul său de acţiuni şi a căutat modalităţi să se separe de Chipotle.

    Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    Directorul executive al Chipotle, Steve Easterbrook, a declarat că “am fost confuz când McDonald’s a lăsat baltă firma.” La momentul acela, Chipotle şi celelalte concept deţinute de gigantul american, precum Boston Marchet, distrăgeau atenţia de la marca de bază, McDonald’s.  “Directorii McDonald’s au vrut ca toate eforturile să se concentreze asupra propriei mărci, aşa că au vândut acţiunile companiei Chipotle.”, spune jurnalista Kate Taylor, într-un articol al publicaţiei Entrepreneur.com.  “Nu a fost cea mai bună strategie să le vândă acţiunile celor de la McDonald’s, dar acum nu mai conteză pentru că  vânzările Chipotle (în 2014) au crescut cu peste 16%, în timp ce vânzările McDonald’s au scăzut cu 1%.”, observă ea.

    Steve Ells, fondatorul Chipotle şi CEO al companiei a vorbit deschis despre difernţele dintre cele două companii. El a declarat pentru Bloomberg că: “Sunt diferenţe culturale între cele două companii şi că sunt două lucruri pe care le fac diferit.  Unul dintre ele este modul în care ne apropiem de mâncare, iar celălalt este modul în care prin cultura noastră ne raportăm la oameni. Este o combinaţie de lucruri care ne fac să avem de succes.”

    Acum Chipotle are mai mult de 1800 locaţii şi afacerea este în plină expansiune, în timp ce McDonald’s se luptă cu scăderea de vânzări şi cu nemulţumirile clienţilor, iar franciza a atins un minim istoric.

  • STUDIU: Peste 500 de copii, înregistraţi ca acţionari în România. Care sunt afacerile unde au acţiuni

    Peste 500 de copii au fost înregistraţi ca acţionari, în perioada 2009-2014, cei mai mulţi în afaceri din comerţ, hoteluri şi restaurante, precum şi în construcţii şi transport, potrivit unei analize realizate de agenţia KeysFin şi prezentate cu ocazia zilei de 1 Iunie.

    Din datele de la Registrul Comerţului, analizate de economiştii de la agenţia KeysFin, rezultă că, în intervalul 2009-2014, 556 de minori au fost înregistraţi oficial ca acţionari la 153 de firme din diverse domenii de activitate.

    Din analiza KeysFin rezultă că numărul copiilor implicaţi în afaceri a crescut exponenţial, de la 25 înregistraţi în 2009, la 32 în 2012 şi 77 în 2013.

    LISTA TIPURILOR DE AFACERI ÎN CARE COPIII SUNT ACŢIONARI ÎN ROMÂNIA

  • Cel mai mare fond de pensii pune la bătaie 100 mil. € pentru acţiuni: „Am prefera ca banii să meargă şi spre companii noi, altele decât energie şi bănci“

     Investiţiile în acţiuni ale fondului ING erau în valoare de 1,412 miliarde de lei (320 mil. euro) la finalul anului trecut şi reprezentau 19,78% din activele fondului, potrivit raportului anual cu structura detaliată a portofoliului publicat de administrator.

    Din acestea, o sumă de 1,16 miliarde de lei (263 mil. euro) reprezenta plasamentele în acţiuni ale companiilor listate la bursa din Bucureşti, iar diferenţa de circa 250 de milioane de lei (56 mil. euro) sunt investiţiile în acţiuni ale companiilor listate pe bursele străine (Polonia, Austria, Cehia). Expunerea pe acţiuni tranzacţionate la bursa din Bucureşti a crescut cu 474 milioane de lei anul trecut, în mare parte graţie achiziţiilor de acţiuni, dar şi aprecierii cotaţiilor acţiunilor.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Statul francez cheltuieşte până la 46 milioane de euro pentru a-şi creşte participaţia la Air France-KLM

    În acest scop, statul va cumpăra până la 5,1 milioane de acţiuni Air France-KLM, respectiv 1,7% din titlurile companiei, participaţia Guvernului urmând să crească de la 15,88% la 17,58%.

    Executivul francez vrea să se asigure astfel că va câştiga votul care va avea loc la adunarea generală a acţionarilor din 21 mai, în care se va decide dacă orice investitor care deţine acţiuni mai mult de doi ani poate obţine dublarea dreptului de vot.

    Statul susţine această schimbare prevăzută într-o lege din 2014, care i-ar conferi, alături de alţi acţionari vechi, mai multă influenţă în cadrul grupului.

    Iniţiativa de vineri este a doua acţiune de acest fel a guvernului, după ce luna trecută a cumpărat noi acţiuni la Renault.

    Statul francez este cel mai mare acţionar al Air France-KLM, iar participaţia actuală de 15,88% din titluri îi conferă 16,1% din drepturile de vot, potrivit Ministerului Economiei.

    Titlurile Air France-KLM sunt în creştere cu 3,8%, la 8,1 euro pe unitate.

    În cazul Renault, adunarea generală a acţionarilor grupului auto a acceptat, la sfârşitul lunii aprilie, principiul dreptului de vot dublu al statului, spre nemulţumirea conducerii companiei.

    Guvernul Franţei şi conducerea Renault aveau, de câteva săptămâni, o dispută vehementă privind aplicarea “Legii Florange”, care prevede că orice acţionar, inclusiv statul, trebuie să aibă drept dublu de vot după o perioadă de cel puţin doi ani de la achiziţionarea acţiunilor.

    Adunarea generală a acţionarilor Renault a decis menţinerea principiului dreptului de vot dublu, spre nemulţumirea preşedintelui companiei auto, Carlos Ghosn.

    Guvernul de la Paris anunţase anterior că va investi până la 1,23 miliarde de euro pentru majorarea participaţiei la Renault de la 15% la 20% şi pentru respingerea rezoluţiei de menţinere a actualului sistem de vot, construit pe modelul “o acţiune, un vot”, care la un număr egal de acţiuni oferă un număr egal de voturi în deciziile companiei.

    Potrivit ministrului francez al Economiei, Emmanuel Macron, Guvernul urma să revină la o participaţie de 15% după AGA, prin vânzarea acţiunilor pe piaţă.

  • A preluat conducerea companiei după dispariţia soţului şi a readus-o pe profit de la pierderi record

    Moştenitorii lui George Naghi, fondatorul producătorului de mezeluri Aldis Călăraşi care a decedat în 2011 într-un accident de şalupă, au reuşit să aibă în 2012 un profit de 0,2 milioane de euro, după ce în anul precedent compania pierduse 2,2 milioane de euro. 

    Constanţa (Alina) Naghi, văduva omului de afaceri, a preluat conducerea companiei şi cel mai mare pachet de acţiuni (81%).

    Deşi a marcat profit în 2012, un an dificil pentru piaţa mezelurilor, Aldis a avut încasări cu 20% mai mici, ajungând la 61 milioane de euro. După preluarea companiei de către Alina Naghi, Aldis a trecut printr-un proces de restructurare: a concediat aproape 400 de persoane şi a vândut pentru 3 milioane de euro Aldis AP, divizia responsabilă de producţia agricolă şi de afacerile cu animale, către Nutricom Olteniţa (companie deţinută de omul de afaceri de origine libaneză Hanna Rabih Daher, cu afaceri de 45 milioane de euro/an).

    Patronul producătorului de mezeluri Aldis, George Naghi, a decedat, în august 2011, iar soţia sa a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi, după ce ambarcaţiunea cu motor în care se aflau, care se deplasa pe Braţul Borcea, a ieşit de pe luciul apei şi a lovit malul. Şalupa în care se aflau George Naghi şi soţia sa, Alina, condusă de patronul firmei Aldis, se deplasa pe Braţul Borcea, dinspre Portul Călăraşi către zona Chiciu, iar la un moment dat ambarcaţiunea a ieşit de pe luciul apei şi s-a lovit de mal, undeva la intersecţia dintre Braţul Borcea şi Canalul Siderurgic.

    Constanţa (Alina) Naghi face parte din ediţia a patra a catalogului 200 CELE  MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, disponibilă pe piaţă din martie 2015.

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • A ieşit soarele pe Wall Street

    În acelaşi timp, numărul angajaţilor a crescut cu 2.300, la 167.800, deşi activitatea firmelor de la bursa din New York a fost cu 4,5% mai puţin profitabilă decât cu un an înainte, ajungând la 
16 mld. dolari. Reducerea costurilor şi a personalului în băncile de investiţii şi firmele de brokeraj după criză a fost corelată cu reducerea profitabilităţii, în special ca efect al faptului că marile grupuri financiare au fost condamnate să plătească sume enorme pentru stingerea acţiunilor în justiţie intentate de autorităţi con-tra lor pentru ilegalităţile comise înainte de criză (numai în august Bank of America şi Goldman Sachs au acceptat să plătească 16,7 mld. dolari, respectiv 3,15 mld. dolari).