BusinessMagazin

Blog

  • Salariile în mediul privat ar putea creşte cu 6,8% în 2012

    Potrivit rezultatelor studiului, aproape jumătate dintre companiile participante au efectuat deja creşteri salariale, în vreme ce o treime intenţionează să efectueze creşteri salariale în perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului. În schimb, 23% dintre companiile participante fie nu intenţionează să majoreze salariile, fie nu au luat încă nicio decizie în acest sens.

    “Datele studiului PayWell indică faptul că firmele din România au depăşit mentalitatea de supravieţuire şi de conservare a resurselor din perioada recesiunii şi au revenit la un optimism moderat. Creşterea salarială medie efectuată anul acesta se va situa cel mai probabil la acelaşi nivel cu rata inflaţiei. Se remarcă faptul că sectoarele în care funcţionează contracte colective de muncă ce leagă evoluţia salarială de nivelul inflaţiei în anul anterior, aşa cum sunt sectorul industrial şi cel de producţie auto, au fost cele care au oferit şi cele mai mari creşteri salariale în 2011”, a declarat, într-un comunicat, Peter de Ruiter, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului a crescut de cinci ori în ultimii zece ani. Se mai vând bijuteriile?

    “M-am mutat în Centrul Istoric când am renunţat la magazinul de pe Calea Victoriei”, spune bijutierul David Sandu, din micul său atelier unde l-a mutat recesiunea. Se întâmpla în 2010 când, la un an de la începerea crizei, rămăsese singurul magazin deschis pe o distanţă de jumătate de kilometru. Sandu îşi aminteşte şi acum spaţiile goale din zona bisericii Amzei – “cu ziare în vitrine şi numere de telefon pentru închiriere” – care l-au făcut să nu mai aibă clienţi pentru bijuteriile sale şi să nu mai poată suporta o chirie de aproape 100 de euro pe metru pătrat. Proiectul său a pornit în 2005 prin deschiderea primului proiect de bijuterii de autor sau, după cum îl numeşte el, un act de pionierat. Imediat după startul crizei, pragul i-l mai treceau doar clienţii fideli, iar vânzările au scăzut peste noapte cu 70%. Soluţia pentru antreprenor a fost cea a comenzilor speciale, venite din partea clienţilor cu venituri peste medie.

    În tot acest context, breasla bijutierilor nu a fost ajutată de evoluţia cotaţiilor la aur. Creşterea valorii materialului şi, deci, a preţului final către consumator a blocat cererea. Inginerul Florin Zamfir de la casa de bijuterii Cip Zet susţine că dacă vânzările ar fi scăzut la jumătate ar fi fost bine, dar numai anul acesta a mărit preţurile cu 40%, iar numărul solicitărilor a scăzut semnificativ. “Am simţit blocajul şi o văd cu certitudine în toate statisticile breslelor organizate”, spune şi David Sandu. După el, dacă preţurile continuă să crească, bijutierii vor fi excluşi din joc, pe piaţă urmând a rămâne doar ceasornicarii şi bijutierii de lux sau cei care tranzacţionează aurul pe bursă.

    Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an, aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul şi-a dublat valoarea. Totuşi, la nivel cantitativ cererea rămâne favorabilă aurului, dar asta nu neapărat în favoarea bijutierilor. În condiţiile creşterii cotaţiilor, tot mai mulţi clienţi optează pentru argint şi argentium, un argint special aliat cu germaniu care nu oxidează. Chiar şi în domeniul bijuteriilor de autor, Sandu a sesizat o orientare către produsele cu preţ mai mic. De la un preţ de 480-550 de euro, plătit în medie pentru o bijuterie, a scăzut acum la 300-350, pentru obiectele de argint. În schimb, la aur s-a remarcat o creştere, dat fiind că e perceput tot mai mult ca investiţie. “Solvabilitatea contează acum mai mult, indiferent de valoarea culturală a obiectului. Chiar dacă nu într-un mod explicit, clienţii aleg 18 karate în loc de 14, pentru că ulterior cel dintâi se vinde mult mai uşor şi la un preţ mai bun”, explică bijutierul.

    Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, explică pentru BUSINESS Magazin că piaţa românească avea specificul de a vinde în cea mai mare parte aur, dar acum se observă o migraţie tot mai mare către argint. La nivel de metale solicitate, dacă în 2007 trei sferturi din piaţă însemna aur, astăzi argintul deţine mai bine de jumătate din vânzări. Deşi preţul argintului a crescut de zece ori în ultimul deceniu, diferenţa de preţ rămâne importantă între cele două metale (circa 900 de euro/kg în cazul argintului, faţă de 40.000 de euro/kg în cazul aurului).

  • Cum se vând obiectele sanitare de lux într-o piaţă dominată de produse chinezeşti

    “Puteau foarte bine să-şi facă birourile la Frankfurt, dar au ales să rămână în Munţii Pădurea Neagră pentru că de aici a pornit businessul lor. E vorba de tradiţie.” Dialogul cu însoţitorii în drumul de la aeroportul din Frankfurt către fabricile Hansgrohe din sud-vestul Germaniei avea să capete contur abia la sosire. Niciun oraş prea mare în apropiere, drumuri înguste şi dealuri acoperite cu viţă de vie. Aici a început, în preajma anului 1900, prima afacere în producţia de obiecte sanitare pentru baie. Şi tot aici s-a inventat duşul, aşa cum îl cunoaştem astăzi. Povestea e cu atât mai interesantă cu cât la mijlocul secolului trecut unul dintre fiii fondatorului, Friedrich, a decis să îşi construiască propria afacere – sub numele Grohe – în nordul ţării, iar astăzi companiile sunt concurenţi aprigi în piaţa de instalaţii sanitare. Familia fondatoare mai e implicată doar în Hansgrohe, unde deţine 32% din acţiuni, iar până acum trei ani CEO a fost chiar fiul cel mic lui Hans, Klaus, acum în vârstă de 74 de ani. Cele aproape 700 de milioane cifră de afaceri în 2010, la un nivel al EBITDA de 140 de milioane, arată că afacerea germană nu a avut de suferit de pe urma recesiunii mondiale. Ţara de origine înseamnă un sfert din business, iar atenţia către piaţa locală şi ţările emergente, mai puţin sau deloc atinse de criză, au fost cheia succesului. Apoi, din cei peste 3.000 de angajaţi ai companiei, trei sferturi sunt germani, deşi fabricile Hansgrohe sunt prezente în China, Statele Unite ale Americii, Olanda şi Franţa.

    Scăderea din 2009 a venit în concordanţă cu recesiunea, însă managerii Hansgrohe au reuşit să piardă un procent cu o singură cifră. “Criza nu s-a instalat peste tot în lume şi nici în acelaşi timp”, explică Dirk Rennau. Produsele companiei se vând în peste o sută de ţări, iar vânzările au fost gestionate mult mai bine prin balansul care s-a făcut către pieţele mai puţin vulnerabile, în special statele emergente. Un sfert din businessul Hansgrohe vine din Germania, iar plusul adus de aici e important. De cealaltă parte, zonele unde piaţa imobiliară a avut cel mai tare de suferit au tras în jos şi vânzările de instalaţii sanitare: Statele Unite ale Americii, parte din Europa de Vest şi Orientul Mijlociu.

    În România vânzările au început să scadă în 2009, însă dat fiind că mulţi dintre marii constructori au activitatea blocată, era firesc să se întâmple aşa. După Rennau, potenţialul de creştere din 2012 este semnificativ. Nu doar criza stă în calea afaceriştilor din domeniu. Dacă luăm în calcul că aproape 50% din populaţie nu este racordată la reţeaua de apă curentă şi canalizare, atunci lucrurile nu mai stau la fel de bine. “Pentru Europa un astfel de procent pare enorm. Din start, din cei 22 de milioane de potenţiali clienţi rămân vreo 11 milioane”, explică directorul Hansgrohe, referindu-se la cel mai clar indicator care redă potenţialul actual al pieţei.

  • Pro TV reia showurile la înălţime. “Vocea României” începe astăzi de la 20.15

    “The Voice este revelaţia anului 2011 în materie de talent show-uri. Ne-a atras atenţia în această primavară, după lansarea din SUA. L-am analizat cu atenţie şi ne-am dat seama că poate funcţiona cu succes şi in alte pieţe, inclusiv în România”, spune Mona Segall, producător general la “Vocea României”. Faţă de formatele similare, care implică oameni obişnuiţi care cântă, “Vocea României” se diferenţiază prin modalitatea de selecţie a acestora.

    Practic, show-ul se va derula pe parcursul mai multor etape. Sunt cinci ediţii de “audiţii pe nevăzute”, fază în care fiecare antrenor îşi formează echipa. Urmează apoi “confruntările” – antrenorii formează duete şi astfel concurenţii din aceeaşi echipă se luptă între ei pentru a merge mai departe. “Va fi din nou vorba despre foarte multă emoţie şi tensiune, mai ales că antrenorii şi-au creat o relaţie cu fiecare dintre concurenţi şi sunt puşi într-o situaţie dificilă atunci când trebuie să aleagă”, precizează Segall. În această etapă, fiecare dintre cei patru antrenori, respectiv Loredana, Smiley, Marius Moga şi Horia Brenciu, va avea şi un consilier, o persoană din lumea muzicii care să îi ajute în luarea deciziilor.

    După terminarea confruntărilor urmează cele şapte ediţii live, dintre care una este finala. Odată cu începerea transmisiunilor în direct, este implicat şi publicul de acasă, care va avea posibilitatea să voteze dacă un concurent pleacă sau nu din concurs. Câştigătorul show-ului va lua marele premiu în valoare de 100.000 de euro, dar şi şansa de a-şi clădi o carieră în industria muzicală, întrucât va scoate un album cu casa de discuri Universal. Ceilalţi trei finalişti vor avea şi ei şansa de a se afirma – vor putea lansa câte un single.

    Echipa care lucrează la “Vocea României” este formată din aproximativ 200 de oameni, fiind aceeaşi echipă care realizează şi “Dansez pentru tine”, dar şi “Românii au talent”. Pentru emisiunea care va fi difuzată din 27 septembrie la Pro TV, timp de mai bine de o lună, o echipă de aproape 100 de oameni a lucrat pentru amenajarea platoului în cadrul Studiourilor MediaPro din Buftea.

    Platoul are o scenă de sticlă luminată de leduri din interior, prima de acest gen din România. Pentru amenajarea decorului au fost folosiţi doi kilometri de leduri. Noutatea adusă de noul decor sunt scaunele antrenorilor, care se vor roti de fiecare dată când aceştia vor selecta un concurent pentru echipa lor. Sala în care se vor ţine audiţiile are şi o capacitate impresionantă de găzduire a spectatorilor. Astfel, în faza etapelor înregistrate, 500 de oameni vor lua parte la filmări, urmând ca la etapele live publicul să numere 800 de oameni. “Costurile de producţie sunt mari şi sunt date de desfăşurarea de resurse tehnice şi umane de care este nevoie ca să construieşti un astfel de show. Costurile de licenţă sunt incomparabil mai mici şi reprezintă sub 10% din costul producţiei”, spune Anca Budinschi, director executiv Pro TV.

    Producătorii emisiunii mizează pe interesul crescut pe care telespectatorii l-au arătat până acum pentru producţiile de anvergură, precum “Dansez pentru tine” sau “Românii au talent”, care au fost lideri de piaţă şi au stabilit recorduri de audienţă. Show-ul începe la Pro TV pe 27 septembrie şi va fi difuzat săptămânal, în fiecare seară de marţi.

  • Măsuri antiteroriste la New York: Poliţia are armament pentru doborârea unor avioane inamice

    Invitat la postul CBS pentru a vorbi despre măsurile antiteroriste, Kelly a fost întrebat dacă poliţia din New York are mijloacele pentru doborârea unui avion ostil. El a răspuns: “Da. Prefer să nu intru în detalii, dar în mod sigur aceasta ar fi o situaţie extremă”. Alte surse din cadrul poliţiei au declarat însă că arma la care se referă Kelly este de fapt o carabină de tip Barret 50, care poate fi montată pe orice elicopter de poliţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei şapte anonimi care stau în spatele calculatoarelor şi au pe mână miliardele din fondurile europene

    Ei au zeci de ani de experienţă pe funcţii manageriale atât în instituţii publice, cât şi în firme private, au avut contact cu domeniul fondurilor europene încă de dinainte de integrare şi au urmat cursurile facultăţilor din Academia de Studii Economice sau din Politehnică. Deşi profilurile celor şapte directori generali ai autorităţilor de management sunt comparabile cu cele ale multor manageri din multinaţionale profitabile, care au pe mână afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, rata de absorbţie este scăzută.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CSAT a avizat prima etapă a privatizării CFR Marfă, prin cedarea a peste 50% din acţiuni

    “Membrii CSAT au avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru privatizarea a peste 50% din acţiunile companiei, cu obligaţia respectării de către companie a nevoilor de transport în situaţii de urgenţă, precum şi a celor care derivă din angajamentele României în cadrul NATO şi în cadrul acordurilor cu Statele Unite ale Americii”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX. Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să vândă pachete minoritare de acţiuni la mai multe companii, inclusiv CFR Marfă, unde participaţia care ar fi urmat să fie cedată fusese stabilită la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficit bugetar de 2,4% din PIB după primele opt luni

    Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 116,4 miliarde lei, au fost cu 9,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent , pe fondul încasărilor record din luna iulie de 17,1 miliarde lei. Încasările au crescut în principal la veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA), cu 28,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent şi accize unde încasările sunt mai mari cu 16,2%. În structură, încasările din TVA (29,85 miliarde lei) au fost influenţate de creşterea încasărilor din operaţiuni interne cu 29,8% şi a încasărilor din importurile de bunuri cu 32,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România îşi retrage jandarmii şi poliţiştii din Kosovo

    “CSAT a analizat Raportul privind prezenţa României cu jandarmi şi poliţişti în Kosovo şi a hotărât retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români, odată cu terminarea turului de serviciu, programată pentru luna decembrie a.c.. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. La şedinţă au participat prim-ministrul României, Emil Boc, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maio,; şeful Statului Major General, general-maior Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprişor, purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Valeriu Turcan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea datoriilor Greciei, o soluţie de ultimă instanţă pentru calmarea crizei din zona euro

    Ea a adăugat că zona euro nu pregăteşte vreo procedură de acest tip. “Nu trebuie să ne întrebăm acum dacă este necesar sau nu să reducem datoriile Greciei. Poate că nu va fi necesar”, a spus Fekter. Întrebată în legătură cu posibilitatea majorării fondului european de siguranţă financiară pentru zona euro, evocată de comisarul pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, Fekter a spus că trebuie găsită altă sursă de finanţare decât banii contribuabililor, ea reiterând ideea unei taxe pe tranzacţiile financiare. “Pieţele trebuie să îşi aducă contribuţia la stabilitate, astfel încât să poată fi menţinută stabilitatea sistemului”, a arătat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro