“Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze”, a afirmat Franks. Oficialul FMI a reiterat poziţia exprimată anterior, că legislaţia care interzice exporturile de gaze naturale încalcă directivele UE şi statul “ar putea avea probleme” în această privinţă. “România trebuie să fie mai independentă, să crească producţia. Acum există investitori care explorează după gaze în bazinul Mării Negre, dar trebuie să existe cadrul legal, să nu existe bariere. Trebuie susţinute aceste investiţii”, a arătat şeful misiunii FMI în România.
Blog
-
Misiunea FMI şi CE critică Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi sugerează includerea în program a proiectelor finanţate de la UE
“PNDI, deşi ar putea executa proiecte excelente, nu respectă bunele practici fiscale şi ar trebui limitate astfel de investiţii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice insuficiente”, a spus şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks. El a arătat că o sluţie pentru creşterea absorbţiei fondurilor UE ar fi includerea cât mai multor proiecte care pot beneficia de finanţare europeană în cadrul PNDI. La rândul său, şeful misiunii CE, Istvan Szekely, a arătat că deşi perspectiva bugetară pentru 2012 este bună, singurul pericol l-ar putea reprezenta PNDI.
-
Facebook pe bursă
S-au cam spus toate datele legate de apropiata listare la bursă a companiei din spatele reţelei de socializare Facebook. Avem vreo 845 de milioane de utilizatori, între care s-au stabilit 100 de miliarde de “prietenii”. Tot acest popor postează zilnic un sfert de miliard de poze şi 2,7 miliarde de comentarii sau “Like” (care e tot un comentariu, dar foarte succint). Din toată vânzoleala aceasta au rezultat în ultimul an venituri de 3,71 miliarde (vorbim în dolari), dintre care 85% din publicitate. Evident, Facebook a cheltuit mult cu infrastructura şi a rămas cu un miliard profit. Se mai pot da o mulţime de date asemănătoare, dar în nici un fel nu se poate deriva de aici o “valoare” a companiei. Nimic din socotelile “clasice” nu pare să se aplice în acest caz.
În toamna lui 2007 Microsoft s-a luptat cu Google pentru a cumpăra o bucăţică din Facebook, deşi MySpace era încă vedeta domeniului. Până la urmă Microsoft a luat 1,6% din Facebook cu aproape un sfert de miliard de dolari şi a rezultat prima valoare de piaţă: 15 miliarde. De atunci s-au schimbat multe, cu o notabilă excepţie: Facebook a rămas o companie privată şi în fiecare an s-a prezis că va urma o listare la bursă. În lupta cu Google şi cu Apple pentru cei mai buni ingineri, Facebook a atras oamenii şi prin distribuţia de părţi sociale.
Acum Zuckerberg pur şi simplu nu are de ales, pentru că legile americane spun că din momentul când o companie privată are mai multe de 500 de deţinători de părţi sociale (shareholders) va trebui să prezinte exact aceleaşi rapoarte ca şi o companie publică, indiferent de dimensiunea companiei (de pildă, Koch Industries este privată, deşi are venituri anuale de vreo sută de miliarde de dolari). Or, dacă tot trebuie să-şi asume această imensă povară administrativă (plus transparenţa), listarea la bursă pare opţiunea firească.
Firească, dar şi riscantă. Facebook vrea să obţină între 5 şi 10 miliarde din această primă ofertă publică (încă nu e clar acest detaliu), iar comentatorii par să fie de acord că valoarea uriaşei reţele se va stabiliza cam la 100 de miliarde de dolari. Dar, după ce acţiunile vor începe să se tranzacţioneze, se vor produce nişte schimbări importante. În primul rând, Zuckerberg nu va mai petrece timpul în compania inginerilor, ci în compania investitorilor, în faţa cărora va trebui să răspundă la orice întrebare. Iar cele mai multe întrebări incomode se vor referi la modul cum plănuieşte să crească valoarea companiei.
Şi s-ar putea ca răspunsurile să nu fie multe, pentru că nu prea văd cât mai poate creşte Facebook şi nici ce alte domenii ar putea aborda. Există câteva pieţe potenţiale importante, de exemplu Germania, Rusia sau Brazilia, unde altele sunt reţelele preferate, dar există şi Google Plus care se luptă pentru aceste zone. O altă consecinţă a listării va fi că, deşi o mică parte din companie se tranzacţionează, întreaga companie va fi evaluată după valoarea acelei părţi. Iar aici sunt nisipuri mişcătoare.
Zynga (compania care dezvoltă FarmVille şi alte jocuri) s-a listat de curând la bursă cu o ofertă publică de un miliard de dolari, dar valoarea acţiunilor a scăzut curând sub preţul iniţial. Dintre celelalte companii de internet în vogă care s-au listat de curând pe bursă (cum ar fi Pandora sau Groupon) este de interes în acest context cazul LinkedIn, o reţea socială cu caracter profesional. Comparând bazele de utilizatori (circa 120 de milioane pentru LinkedIn) şi aplicând regula de trei simplă, obţinem pentru Facebook o valoare de circa 50 de miliarde, iar unii comentatori spun că aceasta ar fi de fapt adevărata valoare. Iar dacă au dreptate, investitorii recenţi vor fi foarte nervoşi.
Mai există încă două efecte previzibile, unul rău şi unul bun. În primul rând, în scurt timp la Facebook vor fi o mulţime de milionari. Pe hârtie, e adevărat, dar efectul asupra ceea ce se cheamă “cultura organizaţională” va fi semnificativ, aşa cum s-a întâmplat la Google, unde atmosfera s-a schimbat după ce compania a devenit publică. Este firesc că o parte dintre inginerii milionari vor pleca să-şi îndeplinească aspiraţiile în companii proprii, pe care acum le pot susţine.
Iar de-aici începe efectul pozitiv: vor apărea puzderie de startup-uri, iar marile companii se vor lupta să le cumpere pe cele mai interesante, astfel încât întregul Silicon Valley va profita de această infuzie de capital. Cu siguranţă, Facebook va deveni mult mai agresivă. Lansarea serviciului BranchOut este deja o declaraţie de război adresată lui LinkedIn şi ne putem aştepta şi la altele.
-
Juncker: Intrarea Greciei în faliment nu poate fi exclusă
Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale. “Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie”, a spus el. Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena “să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.
-
Ninsorile şi viscolul vor avea intensitate maximă luni. Vrancea, Buzău, Ialomiţa şi Galaţi, cele mai afectate judeţe
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), momentul de intensitate maximă a fenomenelor meteorologice pentru care a fost emis codul portocaliu va avea loc luni, după ora 14.00 şi va ţine până miercuri. Mihai Capră a spus că, la ora 20.00, 138 de localităţi din 224 erau în continuare nealimentate cu energie electrică, 107 echipe ale operatorilor acţionând pe teren pentru remedierea avariilor. El a precizat că MAI a avut pe teren 3.154 de cadre care au intervenit.
-
Franks: Vom recomanda board-ului FMI eliberarea tranşei de 505 mil euro, la finalul lui martie
“La nivel de experţi am ajuns la un acord. Toate ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor viitoare. Estimăm şedinţa board-ului la finele lunii martie”, a spus Franks. El a arătat că următoarea tranşă este în valoare de 505 milioane euro. “De la ultima vizită evoluţiile macroeconomice au fost mai bune. Anticipăm că în 2011 creşterea economică a fost de 2,5%, mai mult decât anticipasem, datorită exporturilor mai bune, anului agricol bun şi reluării treptate a cererii interne. Zona euro va intra în recesiune fapt ce se va reflecta şi în România. Anticipăm pentru 2012 o creştere modestă, de 1,5-2%, situată totuşi peste media din UE”, a continuat Franks.
-
Leul românesc în jungla cu euro
Leul ne-a ajutat în ultimii doi ani şi jumătate, cu o evoluţie în favoarea depăşirii fenomenelor de criză, rămânând într-o zonă de relativă stabilitate, spunea în noiembrie Mugur Isărescu. “Dar nu vreau să dau câtuşi de puţin sentimentul că ţintim un anumit nivel de curs, pentru că nu-l ţintim, ci ne uităm la o anumită zonă de echilibru de pe piaţa valutară, pe care nu vrem s-o stricăm prin mişcări nechibzuite”, continua guvernatorul BNR, referindu-se la îndemnurile unor comentatori ca banca centrală să taie brutal dobânda de politică monetară, eventual până la 1%, ca să determine ieftinirea rapidă a creditului.
Vezi aici cum ne-a ajutat leul în anii de criză
Era deja o perioadă când tensiunile din zona euro se accentuaseră pe pieţe, iar cursul începuse să iasă uşor din celebrul interval 4,1-4,3 lei/euro, fără ca BNR să intervină ca să-l păstreze, aşa cum anticipaseră analiştii. “Nu validăm niciun prag apărut la unii comentatori care se întreabă, de exemplu, ce va face BNR la 4,3. BNR n-a făcut nimic nici la 4,1, nici la 4,28, nici la 4,33 nu va face şi mă opresc aici cu exemplele, ca să nu stârnesc speculaţii”, afirma Isărescu. Fapt e că, după ce cursul a sărit la 11 ianuarie la 4,3627 lei/euro, foarte aproape de recordul de depreciere din iunie 2010 (4,3688 lei/euro), atins în condiţiile şocului legat de măsurile de austeritate luate atunci, valorile au revenit în intervalul cunoscut, iar comparaţia cu mediile lunare şi anuale arată aceeaşi stabilitate: după un 2009 cu un curs mediu de 4,2373 lei/euro şi un 2010 cu o medie de 4,2099, anul trecut s-a încheiat cu o medie de 4,2379, iar luna ianuarie a generat o medie de 4,3428 lei/euro. Cât va mai dura această stabilitate?
Din 2005 încoace, BUSINESS Magazin a adunat, la fiecare şase luni, prognozele bancherilor şi ale analiştilor financiari despre cursul valutar pentru următoarea jumătate de an, în contextul tuturor variabilelor care îl determină. Iniţial, exerciţiul, numit de noi “pariul pe curs”, voia să răspundă îngrijorărilor că leul ar putea da peste cap economia dacă ar fi scăzut sau crescut prea mult şi prea repede; începând din 2009, odată cu acordul cu FMI care a mărit rezervele valutare şi deci şi posibilitatea băncii centrale de a feri leul de şocuri speculative, previziunile de curs în sine au devenit treptat mai puţin importante, ajungând aproape un pretext pentru discuţii despre viitorul creditării, al inflaţiei şi al economiei.
Vezi aici principalele estimări despre cum vor evolua cursul valutar şi economia
Din a doua jumătate a anului trecut, criza datoriilor din zona euro a început să se simtă însă asupra monedelor est-europene, iar previziunile despre noi turbulenţe pe pieţele financiare în 2012 s-au înmulţit. Cu toate acestea, prognozele de curs în vigoare la momentul actual prevăd pentru finele lunii iunie fie o menţinere în jurul nivelului actual de 4,34 lei/euro, fie o depreciere nu mai mare de pragul de 4,40-4,45 ori chiar o apreciere până la 4,25 (vezi tabel). Marja de variaţie e ceva mai mare pentru dolar, unde faţă de valoarea de acum – de 3,30 lei/dolar -, previziunile băncilor româneşti şi străine oscilează între 3,20 şi 3,50, fără a exclude nici rămânerea la 3,30.
Cât despre valoarea de la finele lui decembrie, părerile rămân împărţite între o apreciere până la 4,25 lei/euro (ING Bank) şi o depreciere până la 4,45 (Danske Bank), mai numeroase fiind însă previziunile în jur de 4,30 (Raiffeisen, UniCredit), respectiv 4,35 (Crédit Agricole). Prognoza în vigoare a Société Générale arată un curs mediu de 4,18 în 2012, 4,05 în 2013 şi 4 în 2014-2016, iar cea a grupului UniCredit – un curs mediu de 4,33 în 2012 şi 4,30 în 2013. La dolar, Citigroup anticipează o medie de 3,29 pentru anul în curs, iar UniCredit de 3,29 în 2012 şi 3,12 în 2013. ING preconizează un curs mediu de 4,30 lei/euro în 2012 şi 4,20 în 2013, respectiv 3,44 lei/dolar în 2012 şi 3,05 la anul.
Diferenţele de poziţie se explică, în general, prin importanţa mai mare acordată fie avantajelor comparative ale României în raport cu alte ţări din zonă sau din UE, fie riscurilor specifice ale ţării, raportat la restul ţărilor europene. “Moneda naţională şi-a arătat deja puterea relativă anul trecut, când a depăşit ca performanţă aproape toate monedele din regiune, inclusiv zlotul, forintul, coroana cehă şi lira turcească. În 2012 ne aşteptăm la continuarea întăririi leului faţă de alte monede”, sună estimarea oficialilor Franklin Templeton, Mark Mobius şi Grzegorz Konieczny. România a luat deja “medicamentul amar” aplicat de FMI şi este deci bine poziţionată pentru accelerarea creşterii economice în anii următori, apreciază Mobius şi Konieczny. “Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană sunt încă nevoite să aplice măsurile dificile pe care România le-a luat deja”, astfel încât, odată ce problemele din acest an ale zonei euro se ameliorează, “economia României ar putea să fie prima care iese din criza europeană cu o creştere economică puternică”.
-
Misiunea FMI-CE-BM s-a încheiat. Ce le-a promis Guvernul creditorilor străini
Misiunea FMI-CE-BM se aşteaptă, de asemenea, ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit (2-4%), iar deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4,5% din PIB.
“Autorităţile au înregistrat progrese notabile în implementarea politicilor din cadrul programului, într-un mediu extern foarte dificil. În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor”, consideră misiunea comună a celor trei instituţii, care subliniază că România a îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii decembrie 2011.
“În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Proporţia medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 14,5 procente la finele lunii decembrie 2011. Deşi s-a observat o revigorare a creditării sectorului corporatist, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, reflectând cererea slabă de credite”, afirmă experţii.
Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României, iar plasarea cu succes a unei emisiuni de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, atestă acest lucru. România a atins ţinta de deficit pentru bugetul general consolidat de 4,4% din PIB (cash), iar Guvernul a reuşit să plăteasca o sumă substanţială din arierate şi facturi neplătite la sfârşitul anului. Estimările iniţiale sugerează că autorităţile au atins şi o ţintă de deficit în termeni ESA mult sub nivelul de 5% din PIB prevăzut în program. Veniturile s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat, mai ales datorită granturilor de la UE ce au fost mai mici decât cele prevăzute, această diferenţă fiind însă mai mult decât compensată de economii pe parte de cheltuieli.
Misiunea FMI-CE-BM a convenit cu autorităţile “parametrii cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricităţii, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţii”. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi.
La gaze naturale, s-a convenit să se discute foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul “va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie”.
Guvernul îşi menţine şi angajamentul de a implementa o reformă comprehensivă în sectorul sanitar şi de a adopta un număr de măsuri concrete pe termen scurt cu scopul de a trece imediat la soluţionarea anumitor deficienţe din sector.
Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, apreciază reprezentanţii instituţiilor creditoare. “Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementului privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor.
Sunt în curs de aplicare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar şi va fi important să existe un cadru de reglementare puternic, “pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat”.
Duminică s-a încheiat a patra evaluare oficială a acordului stand-by cu FMI (care pune la dispoziţie aproximativ 3,5 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a doua evaluare intermediară a programului cu CE (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară).
Finalizarea misiunii de către consiliul executiv al FMI, la finele lui martie, va permite Guvernului să beneficieze de a cincea tranşă din acord, în valoare de cca 505 milioane de euro, chiar dacă autorităţile române nu vor trage aceşti bani, considerând acordul ca fiind de tip preventiv, ca şi pe cel cu CE.
În ce priveşte Banca Mondială, aceasta lucrează în prezent cu autorităţile la un aranjament Deferred Draw Down Option (DPL-DDO) de 1 miliard de euro, ce va fi aprobat în luna iunie, având ca scop susţinerea rezervelor financiare ale ţării.
Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai 2012.
-
Situaţia drumurilor închise la această oră. Prognoza meteo
• judeţul Vrancea – toate (12 artere);
• judeţul Ialomiţa – toate (8 artere);
• judeţul Galaţi – toate (7 artere);
• judeţul Călăraşi – toate (7 artere);
• judeţul Brăila – toate (5 artere);
• judeţul Buzău – DN2 Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat – limita cu judeţul Vrancea;
DN2B Buzău – Brăila;
DN2C Costeşti – Padina;
DN22 Râmnicu Sărat – Brăila;
• judeţul Vaslui – DN2F Vaslui – Dragomireşti;
DN11A Bârlad – Iveşti;
DN15D Negreşti – limita cu judeţul Neamţ;
DN24A Huşi – Murgeni;
DN26 Murgeni – limita cu judeţul Galaţi;
• judeţul Bacău – DN2F Bacău – Vaslui;
DN2G Bacău – Moineşti – Comăneşti;
DN11A Adjud – Podu Turcului – Oneşti;
• judeţul Ilfov – DN2 Bucureşti – Urziceni;
DN3 Bucureşti – Călăraşi;
DN4 Bucureşti – Olteniţa;
• judeţul Covasna – DN2D Ojdula – Tulnici;
DN10 Buzău – Întorsura – Buzăului;
• judeţul Argeş – DN7C Căpăţâneni – Piscu Negru;
• judeţul Botoşani – DN24C Rădăuţi Prut – Manoleasa – Santa Mare;
• judeţul Dâmboviţa – DN71 Moroieni – Sinaia;
• judeţul Iaşi – DN24C Vânători – Tabăra;
• judeţul Neamţ – DN15D Piatra Neamţ – Roman – limita cu judeţul Vaslui;
• judeţul Prahova – DN1D Albeşti – Urziceni;
• Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.
La începutul intervalului, în Dobrogea şi estul Munteniei vor mai fi precipitaţii mixte şi se va menţine poleiul.
De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.
În aceste condiţii, Poliţia le recomandă insistent conducătorilor auto să nu pornească la drum. Dacă nu pot amâna călătoria, Poliţia îi sfătuieşte pe şoferi să-şi echipeze corespunzător autovehiculele pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, sistem de climatizare-dezaburire funcţional etc.).
De asemenea, trebuie luat în calcul şi riscul înzăpezirii, iar în acest caz din autovehicul nu trebuie să lipsească haine groase, pături, alimente, apă şi un telefon mobil cu adaptor la priza auto (recomandat ar fi mai multe telefoane mobile, conectate la reţele diferite).
Dacă şoferii constată că stratul de zăpadă îngreunează din ce în ce mai mult circulaţia, este indicat să-şi continue drumul până în cea mai apropiată localitate, unde pot găsi adăpost, iar autovehiculul poate fi supravegheat. Acesta trebuie oprit în afara carosabilului pentru a nu împiedica intervenţia utilajelor de deszăpezire.
-
Aşa să tot faci artă: ia un avion şi dă cu el de pământ (VIDEO)
Artistul, pe numele său Richard Jackson, a ales ca instrument pentru realizarea lucrării sale un mic aeromodel teleghidat, încărcat cu vopseluri de diverse culori, proiectat să se izbească de o pânză mare montată pe un spaţiu verde şi astfel să împrăştie pe pânză vopseaua. Realizarea picturii a reuşit din a doua încercare, în aplauzele publicului care a asistat la evenimentul organizat de Jackson la Pasadena, în Statele Unite.
Lucrarea face parte dintr-o serie intitulată de autor “Accidente în pictură” (“Accidents in Painting”), iar operele realizate cu ajutorul aeromodelului teleghidat vor fi expuse în perioada 11 februarie – 10 iunie în cadrul unei galerii din Pasadena, Armory Center for the Arts.
Ceea ce a făcut Jackson se constituie într-o ironie la adresa curentului de “action painting” sau abstracţionism gestual, ce presupunea spontaneitate în aplicarea culorii pe pânză, promovat în anii de după cel de-al doilea război mondial de artişti ca Jackson Pollock sau Willem de Kooning.