“În temeiul art. 65, lit. h) din Constituţia României, preşedintele Traian Băsescu a propus Parlamentului numirea în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a domnului Teodor Viorel Meleşcanu”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Teodor Meleşcanu urmează să fie audiat de comisia SIE, marţi la prânz fiind deja programată şedinţa plenului Parlamentului, pentru validarea noului director al SIE. Senator PNL a deţinut funcţii de ministru de Externe şi ministru al Apărării.
Blog
-
Echipa de vis care ar pune probleme oricărei multinaţionale (GALERIE FOTO)
În plus, “suntem legaţi de România; n-o să ne luăm niciodată fabrica din România să o ducem în China, aşa cum fac multinaţionalele. Noi suntem mai siguri decât străinii”, declară antreprenorul. Provocat de BUSINESS Magazin, Timiş a nominalizat, pe modelul unei echipe de fotbal, componenţa unei echipe de vis ce s-ar putea lupta cu multinaţionalele.
-
Ce a scris Warren Buffett în scrisoarea sa anuală către acţionari
Afirmaţiile sale i-au revoltat de analiştii şi economiştii care propovăduiesc eficienţa investiţiilor în aur şi a păstrării rezervelor financiare sub formă de cash, mulţi acuzându-l că vorbeşte “din cărţi” sau chiar că ar fi senil, după cum relatează Business Insider. Aceştia cred că, dacă la un moment dat, principiile despre care vorbeşte Buffett au funcţionat, acum ar fi depăşite şi nu s-ar mai adapta la realităţile economice mondiale.
Cu toatea acestea, intuiţia de investitor a lui Buffett s-a dovedit nu doar o dată a fi fost genială, asta, după ce, în primă fază, toată lumea l-a crescut un bătrân depăşit de timp, care ia decizii după ureche. Un exemplu în acest sens a fost nu mai departe de 2008, când Buffett a cumpărat acţiuni într-un moment în care toate pieţele de capital se prăbuşeau şi nimeni nu mai avea curajul de a investi pe Bursă. La acel moment, analiştii au râs de magnat şi au comentat cu răutate mişcarea sa. Nu a durat însă mult până când au ajuns să-şi înghită vorbele, în condiţiile în care pieţele au reînceput să crească, iar investiţiile lui Buffett să adune profituri.
În ceea ce priveşte raportarea la aur, omul de afaceri spune că toate rezervele de aur din lume sunt estimate la o valoare de 10 mii de miliarde de dolari. Cu aceşti bani s-ar putea cumpăra toată suprafaţa arabilă a Americii şi 16 companii de valoarea Exxon-Mobils. Şi încă ar mai rămâne o mie de miliarde de dolari, “bani de buzunar”. Terenurile şi companiile ar produce cu siguranţă bani în următoarea sută de ani cât să acopere investiţia şi să aducă şi profituri considerabile, pe când cubul de aur (format din cumularea tuturor rezervelor de aur din lume) ar fi un activ “mort”. Rămâne de văzut în ce măsură Buffett este un profet sau, pur şi simplu, un om de afaceri care până acum a avut foarte mult noroc.
-
Facturile la gaze şi energie ar putea creşte pentru aproape 90% din populaţie. Cum vor fi sprijiniţi “consumatorii vulnerabili”
Preţurile plătite de populaţie sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din considerente de protecţie socială. Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar.
Tarifele reglementate la electricitate plătite de populaţie urmează să fie eliminate în perioada 2013-1017. De asemenea, anul viitor va începe şi liberalizarea preţului la gazele furnizate populaţiei.
Înainte de a începe liberalizarea, Guvernul va stabili categoriile de consumatori care vor fi în situaţia de a nu-şi putea achita facturile. Aceşti consumatori sunt denumiţi consumatori vulnerabili, iar o parte dintre ei vor beneficia de subvenţie de la stat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce articole personale şi-au scos românii la vânzare pentru a face rost de bani
Articolele de îmbrăcăminte, maşinile şi apartamentele au fost produsele cele mai des date spre vânzare de către români la început de 2012, conform unui studiu realizat de site-ul de anunţuri gratuite mercador.ro.
Cele mai ofertate produse la începutul anului 2012 au fost cele înregistrate în categoria “Modă şi Frumuseţe”, cu un procent de aproximativ 50% din totalul anunţurilor. Produsele cel mai frecvent date spre vânzare, din această categorie, au fost cele vestimentare destinate femeilor, urmate de încălţăminte şi accesorii.Categoria auto-moto ocupă un loc secund în rândul celor mai ofertate produse, cu un procent de 20%. La început de an, Opel, BMW şi Ford au fost mărcile cel mai des oferite spre vânzare. Piesele şi accesoriile auto au fost şi ele în topul celor mai listate produse din această categorie.
11% dintre anunţurile postate s-au încadrat în secţiunea de imobiliare, cel mai des listate spre vânzare fiind apartamentele, urmate de case şi terenuri intravilane. Produsele din categoria casă şi grădină însumează 3% din numărul total de anunţuri. Instalaţiile termice şi sanitare alături de produsele de design şi decoraţiuni au fost cele mai ofertate produse din această categorie. La polul opus, s-au situat ofertele din categoria de produse bio şi alimente, acestea înregistrând sub 1% din numărul total de anunţuri.
în prima lună a anului, bucureştenii au fost cei mai activi în ceea ce priveşte vânzarea de produse, anunţurile date de aceştia însumând aproximativ 23,5% din totalul ofertelor. Pe locul doi se află judeţul Ilfov, cu 5,31%, urmat de Braşov, cu puţin peste 5%. Cei care au avut cele mai puţine produse de vânzare, la început de an, au fost românii din judeţul Tulcea, anunţurile date de aceştia reprezentând un procent de aproximativ 0,4% din numărul total de anunţuri.
-
Taxi Mondial, una dintre cele mai mari firme de taxi din Bucureşti a cerut intrarea în insolvenţă
Dosarul are ca termen de soluţionare data de 29 februarie.
Potrivit datelor disponibile pe pagina Ministerului Finanţelor, firma Taxi Mondial SRL a avut în 2010 o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi pierderi nete de aproape 3,7 milioane de lei.
Afacerile firmei au scăzut în ultimii ani, în timp ce pierderile au crescut.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei aduc o perspectivă îngrijorătoare privind piaţa muncii
“În contextul schimbărilor demografice care se manifestă la nivel global, scăderile considerabile ale volumului populaţiei reprezintă şi în România un fenomen important. Statistici ale Secretariatului Naţiunilor Unite arată că până în 2050 una din cinci persoane la nivel global va avea 60 de ani sau peste. Îmbătrânirea populaţiei este un trend confirmat atât pe plan mondial cât şi în România. Realizând o corelare a scăderii populaţiei cu îmbătrânirea acesteia, perspectiva devine îngrijorătoare”, potrivit unui comunicat al companiei de resurse umane ManpowerGroup România. Măsuri care să combată acest fenomen demografic şi care să asigure stabilitatea pieţei muncii din punct de vedere al disponibilităţii personalului ar trebui să fie adoptate constant, conform sursei citate.
-
Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Radu Timiş, fondatorul grupului CrisTim
Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim
-
Postul Paştelui, cel mai aspru de peste an, începe astăzi şi durează 40 de zile
Postul Paştelui este fără carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, faţă de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte. De asemenea, în Postul Paştelui, în fiecare sâmbătă are loc pomenirea morţilor. ” Dacă postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare forţată. De aceea, fiecare posteşte cât poate. Biserica a făcut din post o regulă generală pentru toţi, însă cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hrană materială trebuie totuşi să postească cel puţin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte şi fapte rele. Bătrânii, bolnavii şi copiii sunt scutiţi de post, întrucât trupul lor este mai puţin rezistent. De pildă, Biserica ne învaţă că în primele trei zile din prima săptămână a Postului Sfintelor Paşti se mănâncă doar o singură dată în zi, după slujba de seară. Însă unii oameni nu pot posti până seara, pe când alţii mai rezistenţi mănâncă doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna şi de rezistenţa fiecăruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delăsarea spirituală prin nepostire, cât şi epuizarea fizică prin nechibzuinţă”, a spus PF Daniel în slujba de la început a Postului.
-
De ce a dat faliment Mic.ro
Eduard Dinu, profesor doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, analizează pentru Ziarul Financiar falimentul Mic.ro.
Ceea ce trebuia demonstrat s-a întâmplat zilele acestea, un cunoscut întreprinzător român fiind nevoit să recunoască şi de jure, nu numai de facto, eşecul afacerii numite Mic.Ro. Personal am fost sceptic încă de când am auzit de planul de afaceri care prevedea pătrunderea pe o nişă a comerţului cu amănuntul, mizând pe proximitate şi produse autohtone, într-un sector dominat de giganţi. Aşa-numitele atuuri întrezărite de întreprinzătorii locali sunt în fapt simple himere. Răzvan Petrovici a cunoscut acelaşi eşec cu reţeaua Univers’all, ca de altfel şi Cornel Penescu cu lanţul Pic. Asta pe segmentul formatelor mari de magazine. Şi exemplele pot continua. Simpla consultare a datelor statistice publicate periodic arată că sectorul cu rata cea mai ridicată de faliment în România este comerţul cu amănuntul.
Magazinele de formate mici supravieţuiesc cu greu în lumea modernă. Căci diferenţa uriaşă de talie conferă giganţilor adevăratele atuuri: putere de negociere net superioară în raport cu furnizorii de mărfuri (multe lanţuri europene deţin centrale unice de achiziţie a mărfurilor), costuri operaţionale minime pe metrul pătrat de suprafaţă comercială, sortimente diversificate de mărfuri etc.
Cu toate eforturile organelor competente, cum ar fi Consiliul Concurenţei, de exemplu, giganţii valorifică în beneficiul propriu aceste atuuri inclusiv prin taxe de poziţionare, imputarea cheltuielilor de reclamă furnizorilor de mărfuri, stabilirea unilaterală a termenelor de plată către furnizorii de mărfuri etc. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume. În acest context iluzia poziţionării pe nişa proximităţii nu are cum să se dovedească inspirată. Pentru că giganţii ocupă agresiv şi acest segment.
Carrefour este cel mai adecvat exemplu pentru piaţa autohtonă: după ce în primă fază a penetrat piaţa cu hipermarketuri poziţionate marginal, lanţul francez a atacat ulterior şi zona de proximitate cu conceptul Carrefour Market. Asocierea recentă dintre acesta şi lanţul Angst este un mod agresiv de operaţionalizare a strategiei menţionate. Întreg teritoriul va fi ocupat de retailerii internaţionali care deţin resurse financiare importante, au formate de business validate de experienţă şi parteneriate dezvoltate la o scară cu totul alta cu marii producători: Unilever, Procter and Gamble, Coca-Cola etc. Imaginaţi-vă un ring de box în care intră un boxer de la categoria mijlocie-mică convins fiind că deţine secretul de a-l învinge pe unul de la supergrea.
Întrebarea care se pune nu este cine va fi câştigătorul, ci în ce repriză va fi anunţat k.o.-ul?
Cele mai eficiente formate de vânzări cu amănuntul sunt cele mari, după atestă şi datele de mai jos:
Tabel 1 – Total vânzărimil. EUROSegment de piaţă200720082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)2.4353.2003.550Cash & Carry (>5.000 mp)2.5432.4922.500Discountere (400 – 2.500 mp)573733960Supermarket-uri (400-2.500 mp)680753700Total comerţ modern6.2317.1787.710Indicator/segment de piaţăSuprafeţe totale – mpVânzări euro/mp2008200920082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)559.200632.7005.7225.611Cash & Carry (>5.000 mp)329.500337.5007.5637.407Discountere (400 – 2.500 mp)172.000232.8004.2624.124Sursa: ZF 16 aprilie 2010
Imaginaţi-vă de asemenea ce volum de vânzări poate genera un magazin de câţiva zeci de metri pătraţi, cu o gamă restrânsă de mărfuri: presă scrisă (care oricum este pe cale de dispariţie pe mapamond), sucuri, biscuiţi, conserve, ţigări şi altele de genul acesta în comparaţie formatele de mai sus. Ponderea vânzărilor prin reţelele moderne de comerţ ajunsese în România la finele lui 2009 la cca. 55% comparativ cu numai 26% în anul 2005 potrivit datelor furnizate de către Consiliul Concurenţei iar dinamica indică un singur sens. Din punct de vedere strategic se poate afirma că atractivitatea sectorului de comerţ cu amănuntul pentru un competitor local este foarte scăzută, barierele la intrare fiind importante, nivelul de concurenţă ridicat iar puterea de negociere în raport cu furnizorii scăzută. Toţi aceşti factori înseamnă o probabilitate ridicată de faliment. Sigur, în cazul de faţă, întreprinzătorul nostru ar mai fi putut încerca o ultimă soluţie înainte de a cere insolvenţa propriei afaceri: conversia datoriilor în obligaţiuni şi ulterior a acestora în acţiuni. O singură problemă împiedică însă operaţionalizarea acestei scheme, brevetate în alt context: faptul că spre deosebire de Petromidia principalii creditori ai afacerii sunt privaţi.