El este acuzat de “complicitate la proxenetism” şi “tăinuirea unui abuz de bunuri sociale” în dosarul Carlton. Strauss-Kahn a sosit cu puţin înainte de ora 09.00 (10.00 ora României) într-o cazarmă a jandarmeriei din Lille, unde fusese convocat. El a fost imediat informat cu privire la plasarea sa în arest preventiv de către anchetatorii poliţiei judiciare din Lille, potrivit sursei citate. Dominique Strauss-Kahn urma să fie interogat pe tema petrecerilor la care ar fi participat, în special la Paris şi Washington, pentru a se stabili dacă femeile care au fost prezente la acestea erau prostituate.
Blog
-
Petrolul, aurul sau acţiunile?
Dacă estimezi că economia se prăbuşeşte, atunci o să preferi să-ţi plasezi banii în obligaţiuni, în general în produse conservatoare de investiţii; dacă estimezi că pieţele îşi revin, atunci investeşti în acţiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poţi profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potenţial investitor, nu ai nici aur, nici petrol şi nici obligaţiuni?
Mulţi dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligaţiunile, cele mai puţin riscante, şi se încheie cu investiţiile în acţiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiţie compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiţiei iniţiale, şi un element variabil, derivat din cotaţia unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acţiuni, obligaţiuni etc. şi diverse combinaţii între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-şi diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiţi să le deţină, să obţină câştiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, şi să-şi protejeze capitalul investit iniţial în proporţii variabile, până la 100%.
Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în ţările europene dezvoltate şi până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) şi Asia. Dezavantajul lor, evidenţiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiţionale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieţei sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum şi faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni şi 6 ani, investitorul trebuie să-şi ţină imobilizaţi banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiţie iniţială pe care doreşte s-o recupereze în orice situaţie, nu mai e protejat dacă banii sunt retraşi înainte de termen.
La Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează în prezent două categorii de produse structurate, listate şi pe pieţele din Viena sau Varşovia: certificatele index, emise de grupul Erste şi de Raiffeisen Centrobank şi având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul şi cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale aceloraşi emitenţi, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum şi acţiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD-Groupe SocGen. Diferenţa dintre ele e că modul de calcul al preţului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câştig (creşterea sau scăderea de preţ a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).
-
Viscolul, coşmarul transportatorilor. Cât de mari sunt pierderile?
Camioane blocate în zăpadă, oprite pe marginea drumului sau în parcări, autovehicule de aprovizionare ce nu pot ajunge la farmacii, chioşcuri sau magazine de cartier, depozite logistice izolate şi costuri mai mari pe toate planurile sunt câteva dintre dificultăţile cu care au avut de jonglat zilele trecute şefii de companii din domeniul logisticii şi distribuţiei. “Creşterea costurilor este greu de estimat, dar cred că este aproape dublă faţă de un februarie normal”, spune Dragoş Geletu, managing director al firmei de logistică KLG Europe România. Mai simplu spus, dacă, de exemplu, în condiţii normale bugetul ar viza pierderi de 50.000 de euro, acum minusurile pot ajunge lejer la 100.000 de euro care, în cazul fericit, pot fi recuperate în semestrul doi. KLG a avut anul trecut o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, faţă de 15,5 milioane de euro în 2010, an în care compania a investit peste 25 de milioane de euro în România.
Creşterea de costuri este suportată de furnizorii de servicii – atât distribuitori, cât şi operatori logistici, iar cei mai mulţi dintre ei au fost precauţi. “Din fericire, am bugetat lunile ianuarie şi februarie pe minus şi am avut surpriza plăcută că, deşi am închis pe minus, până la urmă stăm mai bine decât am prognozat”, spune Cătălin Olteanu, general manager al FM România. Compania pe care o conduce a fost dintre cele care au marcat plusuri anul trecut, când cifra de afaceri a ajuns la 22 de milioane de euro faţă de 20 de milioane de euro în 2010. Cifrele se referă însă numai la serviciile facturate şi nu reflectă valoarea bunurilor depozitate, intermediate şi transportate.
Compania a ajuns acum să încarce zilnic în jur de 180 de camioane, în rândul clienţilor numărându-se atât retaileri – cum sunt Cora, Profi, Bricostore sau Carrefour -, cât şi producători ca P&G, Nestlé, Danone, Coca-Cola sau Unilever. În total, compania are în jur de 80 de clienţi pentru serviciile de transport, iar numărul lor este în creştere pentru că au dispărut firmele concurente pe fondul crizei. Pierderile mai mici decât cele bugetate, despre care vorbeşte Olteanu, se datorează, în parte, şi faptului că două depozite “sunt construite pe standardul nostru, au pierderi de căldură mai mici şi cheltuieli de întreţinere mult mai rezonabile decât cele închiriate”.
Dincolo de această parte bună însă, “starea vremii are un impact serios în businessul pe care îl desfăşurăm noi”, punctează reprezentantul FM România. El dă şi exemple. Camioanele stau blocate prin parcări sau în cozi în faţa unor drumuri închise, ceea ce înseamnă că “nu fac kilometri, nu încasăm bani pe transport, în timp ce motorul merge şi consumă motorina care se scumpeşte de la o zi la alta”. Mai mult, în acest an iarna a adus în acelaşi timp ger, ninsori şi viscol. Or, dacă ar fi fost doar ger, “ne-ar fi convenit, pentru că avem remorci cu temperatură controlată, iar cei care trebuie să-şi ferească produsele de frig apelează la noi”. Problema a fost viscolul, care a dus la blocarea străzilor şi “oricât se plânge lumea de autorităţi, realitatea spune că nu te pui cu natura”, spune Cătălin Olteanu.
Profund nemulţumit de reacţia autorităţilor este însă Dragoş Geletu care declară că “din păcate, ca de fiecare dată, toate costurile şi organizarea la nivel de infrastructură (utilaje pentru deszăpezit, costuri etc.) au fost în sarcina noastră, iar de autorităţile locale, la al căror buget local plătim bani grei, nici măcar n-am auzit”. Activitatea este “crunt afectată” nu numai din punctul de vedere al accesului la depozitele logistice – în special cele situate pe autostradă -, ci şi din punctul de vedere al distribuţiei în ţară. În ultimele săptămâni activitatea a fost efectiv întreruptă câte două zile în fiecare săptămână, iar accesul, “atât pentru angajaţii noştri, cât şi pentru furnizorii clienţilor a fost limitat”, explică Geletu.
Pe lista dificultăţilor aduse de iarnă din ultimele săptămâni mai figurează, arată Olteanu, faptul că personalul din depozite nu poate ajunge la serviciu – fie din pricina drumurilor închise, fie din cauza problemelor medicale. În plus, în această perioadă, cresc costurile de întreţinere şi mentenanţă – “mi-e şi frică să mă uit pe rapoartele de consum de curent şi gaz”, spune Olteanu. Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu deszăpezirea. Trăgând linie şi adunând, “nu prea câştigăm bani, dar ne costă iarna de <ne rupe>”, afirmă şeful FM România.
-
Comisia Europeană: Argumentele statelor ce menţin restricţiile pe piaţa muncii sunt neconvingătoare
Andor declarase vineri, după o reuniune a miniştrilor statelor UE responsabili de Muncă şi Afaceri Sociale, că va cere celor nouă state să furnizeze argumente mai convingătoare sau să îşi schimbe deciziile, citat de site-ul Novinite.com. Austria, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Olanda au decis menţinerea restricţiilor la angajarea cetăţenilor români şi bulgari. Conform reglementărilor europene, ţările care menţin restricţiile trebuie să prezinte Comisiei Europene argumente în acest sens.
-
Opt tineri suspectaţi de fraude informatice, audiaţi după ce ar fi înşelat peste 200 de persoane
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Teleorman, la descinderi au participat 45 de poliţişti şi opt grupe de intervenţie rapidă, iar în urma percheziţiilor au fost ridicate, în vederea cercetărilor, calculatoare personale, laptop-uri şi medii de stocare electronică a informaţiilor. “Poliţişti din cadrul SCCO Teleorman şi procurori DIICOT – Serviciul Teritorial Teleorman, beneficiind de sprijinul logistic şi uman al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman şi BCCO Bucureşti, au efectuat 16 percheziţii domiciliare pe raza judeţului Teleorman şi în municipiul Bucureşti, acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în comiterea de înşelăciuni prin reţeaua internet. La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Teleorman au fost conduse opt persoane pentru audieri, urmând ca după finalizarea audierilor să fie dispuse măsurile legale în cauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Teleorman, comisar Adrian Ilicea.
-
Peste şase tone de ajutoare, trimise sinistraţilor din Vrancea
Prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că la punctul de colectare de la Unitatea Militară de Vânători de Munte din municipiul Sfântu Gheorghe s-au strâns peste şase tone de ajutoare. El a spus că aceste ajutoare au fost transportate şi distribuite sinistraţilor din judeţul Vrancea. Totodată, Prefectura a strâns de la oameni, societăţi comerciale şi Romsilva 40 de metri cubi de lemne, care marţi sau miercuri vor fi trimişi tot în judeţul Vrancea şi vor fi distribuiţi sinistraţilor.
-
Brokerii se aşteaptă la mai multe cereri de daune după topirea zăpezii
“În cazul locuinţelor, ne aşteptăm la daune cauzate de greutatea stratului de zăpadă, fie de dimensiuni mici, de tipul streşinilor sau teraselor avariate, fie de mai mare amploare, în special la casele «îmbătrânite». Răspunderea civilă este un alt risc «de sezon», prin pagubele pe care le pot produce căderile ţurţurilor. Mulţi proprietari iau măsuri de prevenire, prin afişarea unor mesaje de avertizare, dar acestea nu îi exonerează în cazul în care totuşi s-ar întâmpla ceva. Pe segmentul auto, riscul de ciocniri uşoare s-a produs mai frecvent în această perioadă, însă unele urme sunt mai puţin vizibile şi, probabil, vor fi raportate ca daune odată cu îmbunătăţirea vremii”, a declarat directorul general al OTTO Broker, Victor Şraer.
-
Acţiunile europene au închis la maximul ultimelor şapte luni
Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,7%, la un nivel maxim după iulie anul trecut. “Am avut un început de an bun, mare parte datorită speranţelor că Grecia va obţine sprijinul financiar. Va mai fi poate o zi de euforie, dar apoi vom reveni la normal şi am putea marca profiturile, într-o anumită măsură”, a declarat Michael McNaught-Davis, director pentru operaţiuni internaţionale cu acţiuni la compania Scottish Widows, care administrează active de 145 miliarde de lire steline (229 miliarde dolari). Acţiunile bancare au înregistrat printre cele mai mari creşteri, indicele titlurilor financiare din zona euro avansând cu 1,9%.
-
Lucas Papademos negociază cu băncile un plan de ştergere a datoriei Greciei
“Încercăm să obţinem un plan de ştergere a datoriei mai important”, în timp ce o “gaură” de câteva miliarde de euro încă rămâne să fie acoperită, în afară de planul de salvare, a declarat una dintre aceste surse, în cadrul unei reuniuni, la Bruxelles, a miniştrilor de Finanţe din ţările membre ale zonei euro. Însă amploarea operaţiunii depinde de “alţi factori”, a adăugat această sursă. Creditorii privaţi s-au angajat în iulie 2011 să suporte o reducere de 21% a valorii titlurilor datoriei Greciei pe care aceştia le posedă. Acest nivel a fost ridicat, de atunci şi până în prezent, la 70%.
-
Moneda euro, comparată cu vrăjitorul din “Stăpânul inelelor”: Precum Gandalf, euro poate renaşte după criza declanşată de Grecia
Actuala criză din zona euro, bazată pe diferenţele de competitivitate dintre ţările din nord şi cele din sud, se poate încheia doar în două feluri, potrivit publicaţiei. O opţiune este ca ţările mai slabe să părăsească uniunea monetară şi să implementeaze politici monetare adecvate propriei situaţii. Alternativa ar fi să accepte să facă ce le cer ţările din nordul Europei, în schimbul unor substanţiale transferuri fiscale. După cum arată situaţia în prezent, prima variantă este cea mai probabilă, notează The Guardian.