BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Rusia decretează embargo şi asupra dulciurilor ucrainene

    “Un control al statului” cu privire la unele mărci de dulciuri ucrainene a arătat “încălcări ale legii”: conţinutul lor nu corespunde “standardelor indicate pe etichetă”, a declarat agenţia într-un comunicat.

    “Pentru a asigura drepturile consumatorilor, Rospotrebnazor (…) interzice importul pe teritoriul rus al dulciurilor produse în Ucraina”, a anunţat ea.

    Această decizie are loc la o lună după interzicerea masivă a importurilor de produse alimentare provenind din ţări care au pus în aplicare sancţiuni faţă de Rusia, acuzată că susţine insurgenţii din estul Ucrainei.

    Rusia a interzis deja importurile de produse lactate şi cele de ceapă şi ciocolată din Ucraina, precum şi mai multe băuturi alcoolice ucrainene, avansând ca motiv protecţia consumatorilor ruşi.

    Nu este prima dată când organismele de reglementare ruseşti descoperă brusc probleme în privinţa unor produse provenind din ţări cu care are relaţii diplomatice tensionate.

    În 2008, Rusia a interzis importurile de vin georgian în timpul războiului dintre cele două ţări.

  • Serghei Lavrov: SUA să înceteze tentativele de a se impune în fostele republici sovietice

    “Exact în momentul în care a apărut o şansă de soluţionare a problemelor specifice dintre Kiev şi miliţii, unele componente ale autorităţilor de la Kiev au cerut ca Ucraina să renunţe la statutul său de neutralitate şi să înceapă procesul de aderare la NATO”, a declarat Lavrov la o întâlnire cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează site-ul IBTimes.co.uk.

    “Este o încercare evidentă de a deturna eforturile menite să iniţieze un dialog pentru asigurarea reconcilierii naţionale”, a adăugat ministrul rus.

    Lavrov a exprimat, de asemenea, îngrijorarea Moscovei faţă de implicarea Statelor Unite în afacerile Kievului.

    “Unii parteneri occidentali, inclusiv din nefericire cel mai influent jucător – Statele Unite -, vor victoria NATO şi o situaţie în care America să impună voinţa sa tuturor”, a afirmat el.

    “Acest concept de exclusivitate, pe care preşedintele (Barack) Obama l-a declarat în mod repetat, nu poate duce la nimic bun şi până acum nu a dus la nimic bun”, a conchis el.

    Într-un interviu acordat IBTimes UK la Celtic Manor, în Newport, unde are loc summitul NATO, ministrul eston de Externe Urmas Paet a promis sprijinul Estoniei pentru aderarea ucrainenilor şi georgienilor la Alianţa Nord-Atlantică. “Nu Rusia este cea care dictează cine poate să fie membru NATO”, a declarat el.

    Paet a adăugat că aderarea Ucrainei la NATO nu va avea loc, cel mai probabil, în perioada imediat următoare, având în vedere reformele interne pe care aceasta trebuie să le facă atât la nivel constituţional, cât şi pentru reducerea corupţiei.

  • Senatorul John McCain îndeamnă statele occidentale să livreze arme forţelor de la Kiev

    El a afirmat că preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat trimiterea a 4.000 militari şi a mai multor tancuri spre frontiera cu Ucraina, pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi să stabilească o legătură terestră cu Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie.

    Senatorul l-a îndemnat pe preşedintele american, Barack Obama, “şi lumea… să furnizeze în mod urgent arme defensive” Guvernului de la Kiev, pentru a contribui la păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

     

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.

     

  • Kremlin: Obama şi Departamentul de Stat se contrazic cu privire la prezenţa trupelor ruse în Ucraina

    Aflat în Estonia, Obama a declarat că Statele Unite nu au nicio îndoială că trupele ruseşti sunt implicate în luptele din estul Ucrainei.

    “Forţele ruseşti care au intrat acum în Ucraina nu sunt în misiune umanitară sau de menţinere a păcii. Sunt forţe de luptă ruseşti cu arme ruseşti în tancuri ruseşti. (…) Acum, acestea sunt faptele. Sunt demonstrabile. Nu este loc de discuţii”, a declarat Obama într-o conferinţă de presă la Tallinn.

    Totuşi, această declaraţie intră în conflict cu recentele afirmaţii ale Departamentului de Stat american, susţine Peskov.

    “Am spus în repetate rânduri că nu sunt trupe ruseşti pe teritoriul Ucrainei. În timp ce Obama susţine că nu există nicio îndoială, oficiali ai Departamentuui de Stat spun, în acelaşi timp, că Statele Unite nu au dovezi cu privire la prezenţa militară rusă în Ucraina. Această situaţie subliniază reticenţa lor în a folosi faptele”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.

    “Este o obsesie să i se atribuie Rusiei un rol negativ în evoluţia situaţiei din Ucraina, iar noi obiectăm puternic faţă de acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

     

  • Cum vrea Putin să rezolve criza din Ucraina: PLANUL de pace în 7 puncte propus de liderul rus

    Putin a declarat că speră ca un acord de pace între Kiev şi rebelii proruşi să fie încheiat vineri. El le-a cerut celor două părţi implicate în conflict să înceteze acţiunile militare în estul Ucrainei, adăugând că viziunea sa şi cea a omologului său ucrainean, Petro Poroşenko, sunt foarte apropiate.

    Preşedintele rus a prezentat un plan de pace în şapte puncte, care prezintă paşii ce trebuie urmaţi, în opinia sa, pentru reglementarea conflictului:

    • – Armata ucraineană şi rebelii trebuie să înceteze “operaţiunile ofensive active”

    • – Trupele ucrainene trebuie să se retragă la o distanţă de la care nu mai pot bombarda zonele locuite

    • – Monitorizare internaţională privind respectarea armistiţiului

    • – Încetarea folosirii avioanelor militare împotriva civililor

    • – Schimb de prizonieri fără condiţii prealabile

    • – Coridor umanitar pentru refugiaţi şi livrarea de ajutoare

    • – Refacerea infrastructurii distruse

     

  • Obama afirmă că este prea devreme pentru a se pronunţa asupra armistiţiului anunţat de Kiev

    “Este prea devreme pentru a spuen ce înseamnă acest armistiţiu”, a declarat Obama, în cursul unei conferinţe de presă la Tallinn, alături de omologul său eston, Toomas Hendrik Ilves. “Există o oportunitate, să vedem dacă se concretizează”, a adăugat el.

    Preşedinţia ucraineană a anunţat miercuri, în urma unei conversaţii telefonice între cei doi lideri, că preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrainei.

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    La scurt timp după acest anunţ, Kremlinul a precizat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat despre modalităţile de a ajunge la un armistiţiu în estul Ucrainei, dar Rusia nu poate decide o astfel de măsură deoarece “nu este parte implicată în conflict”.

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    Anterior, Dmitri Peskov anunţase că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a afirmat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a adăugat el.

  • Ucraina: Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord. Reacţia Kremlinului: Nu putem decide un armistiţiu

    12:30 – Rusia afirmă că nu poate decide un armistiţiu în Ucraina, nefiind implicată în conflict

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    11:13 – Kievul anunţă că Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Ucraina

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a anunţat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a afirmat el.

    După o serie de succese, armata ucraineană a pierdut teren săptămâna trecută, în condiţiile în care Kievul şi occidentalii acuză Rusia că a trimis trupe şi armament greu în estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.

    Potrivit jurnaliştilor AFP din zonă, armata ucraineană pare să fi abandonat o vastă zonă din sud-estul regiunii separatiste, între fieful rebel Doneţk, frontiera rusă la est şi portul strategic Mariupol de la Marea Azov, la sud.

    Ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, a avertizat zilele trecute cu privire la un “mare război” între Ucraina şi Rusia, care s-ar putea solda cu “zeci de mii de morţi”.

    “Avem pur şi simplu nevoie de un răgaz”, a explicat un oficial diplomatic de rang înalt de la Kiev, sub acoperirea anonimatului, dând asigurări că preşedinţia ucraineană nu intenţionează să “îngheţe conflictul”.

    “Îngheţarea conflictului ar însemna distrugerea ţării. Poroşenko este conştient” de acest lucru, a continuat oficialul. “Nu putem avea încredere în ruşi, dar nici nu putem să nu încercăm să ajungem la un acord cu ei”, a conchis acesta.

     

  • FMI: Programul de salvare a Ucrainei, de 17 miliarde dolari, ar putea fi insuficient

    “Pornim de la ipoteza că situaţia se va detensiona în lunile viitoare”, a declarat Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, el evocând într-un comunicat o situaţie extrem de dificilă.

    El a adăugat că dacă această ipoteză nu se va concretiza, FMI va trebui să revizuiască anumite elemente din strategie şi viabilitatea programului ar putea depinde de suplimentarea ajutorului din partea partenerilor internaţionali ai Ucrainei.

    Fondul a aprobat Ucrainei, în luna aprilie, o linie de finanţare în valoare de 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program de ajutor occidental de 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea ajutorului din partea FMI depinde de aplicarea de către Ucraina a unui program de reforme draconice şi nepopulare, precum reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor.

    FMI a aprobat vineri furnizarea celei de-a doua tranşe de ajutor, în valoare de 1,4 miliarde de dolari, dar a notat că luptele din estul Ucrainei au făcut ca autorităţile cde la Kiev să nu poată respecta toate angajamentele asumate.

    “Mediul economic a devenit mult mai dificil decât în momentul aprobării programului”, a spus Thomsen.

    El a menţionat între riscuri luptele din estul ţării cu separatiştii pro-ruşi, dar şi conflictul cu Rusia privind preţul gazelor, care va înrăutăţi situaţia în timpul iernii.

    FMI anticipează că economia Ucrainei se va contracta în acest an cu 6,5%, iar inflaţia va atinge 19%.

    Luptele dintre forţele ucrainene şi pro-ruşi au loc în bazinul carbonifer Donbass, centrul industrial al ţării care asigură 15% din PIB.

    În regiunile Doneţk şi Lugansk, FMI prognozează în acest an o contracţie economică de 15%-20% din PIB.

  • Vladimir Putin: Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni

    Putin, care a reiterat că nu există militari ruşi în Ucraina, în pofida dovezilor contrare ale conducerii ucrainene, a fost sfidător în ultimele zile cu privire la dreptul Moscovei de a-şi proteja interesele în ţară.

    Respectatul cotidian italian La Repubblica a relatat că, într-o conversaţie cu Barroso, Putin a remarcat: “Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni”.

    Comentariile sale, relatate de Barroso colegilor la summitul UE de săptămâna trecută, au apărut în timp ce NATO intenţionează să construiască o nouă forţă de reacţie rapidă de până la 4.000 de militari care să poată ajunge în Europa de Est în 48 de ore pentru a răspunde unei posibile agresiuni ruseşti.

    Liderul rus a fost la fel agresiv şi atunci când a fost întrebat de un reporter al BBC dacă “regretă crimele din Ucraina”. Încercând să se apere, a replicat în rusă. “Care este scopul şi sensul operaţiunii militare din prezent din est? Şi ce a determinat escaladarea activităţilor lor”, a spus preşedintele. “Ele au fost determinate de faptul că trupele ucrainene asediază zone civile şi trag direct în zone rezidenţiale. Aceasta este ceea ce multe state, inclusiv în Europa, preferă să nu observe, din nefericire”, a adăugat preşedintele.

    Preşedintele a fost clar iritat de confruntare, oprindu-l pe translator în mijlocul propoziţiei la un moment dat, pentru a-i răspunde reporterului direct în engleză.