BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Oferte de studii superioare gratuite în Suedia şi Danemarca, prezentate la Bucureşti

     Evenimentul va avea loc pe 21 februarie, între orele 14.00 şi 17.00, la Hotelul Novotel din Bucureşti. Elevii şi studenţii interesaţi să-şi continue studiile în străinătate vor putea discuta personal cu reprezentanţii universităţilor despre programele oferite şi condiţiile de aplicare. Participarea este gratuită, iar înscrierile se fac pe site-ul www.eef.ro.

    Învăţământul scandinav este gratuit pentru studenţii din Uniunea Europeană şi este printre cele mai bine cotate în topurile globale, remarcându-se prin calitatea şi dimensiunea aplicată a programelor de licenţă şi master în limbă engleză, precum şi oportunităţile de angajare după absolvire. Materiile şi subiectele sunt special concepute de către firme şi companii, de către potenţialii angajatori, astfel încât atunci când studentul se lansează pe piaţă muncii, să fie perfect pregătit să activeze în domeniul în care a terminat studiile, au precizat organizatorii, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are doar 28 de ani şi a vândut afaceri în valoare de 190 milioane de dolari

    Bright.com reprezintă un sistem care analizează ofertele de muncă şi CV-urile existente şi găseşte perechile potrivite. Pentru a lansa afacerea, Vivas a strâns peste 20 de milioane de dolari de la investitori şi a angajat profesionişti din mai multe domenii, inclusiv fizicieni, astrofizicieni, profesori sau pshihologi.

    Bright.com, lansat de Eduardo Vivas şi Steve Goodman (un investitor în startup-uri), a fost cumpărat de curând de gigantul american LinkedIn pentru suma de 120 milioane dolari. În urma tranzacţiei, Eduardo Vivas şi o mare parte din cei 30 de angajaţi ai Bright.com vor lucra pentru LinkedIn.

    Înainte de Bright.com, Vivas a mai produs o afacere de succes numită SocialHour pe care a vândut-o pentru 51.5 milioane dolari în 2012.

  • Cheltuielile militare la nivel mondial încep să crească din 2014

    Consultanţi din cadrul grupului IHS preconizează, în acest studiu, că bugetele militare la nivel mondial vor atinge anul acesta suma de 1.538.000 miliarde de dolari, o creştere anuală mică, de 0,6%, dar prima de după 2009.

    “Rusia, Asia şi Orientul Mijlociu vor fi motorul creşterii aşteptate anul acesta şi al relansării prevăzute începând din 2016”, scrie Paul Burton, director pentru Aeronautică, Apărare şi Securitate în cadrul IHS Janes’s.

    Rusia vrea să-şi crească cheltuielile militare cu 44% în următorii trei ani. Planul adoptat de către Parlament a dotat deja Rusia cu al treilea cel mai mare buget alocat Apărării în 2013, în sumă de 68 de miliarde de dolari, devansând Marea Britanie şi Japonia.

    Bugetul militar chinez a fost de 139 de miliarde de dolari în 2013, potrivit IHS, al doilea cel mai important după cel al Statelor Unite. Potrivit proiecţiilor consultanţilor, China va cheltui în 2015 cu Apărarea mai mult decât Marea Britanie, Franţa şi Germania la un loc.

    Asia este, de altfel, singura regiune în care cheltuielile militare au crescut în mod continuu după criza din 2009. Regiunea Asia-Pacific, fără China, va depăşi Europa Occidentală în 2015, creşteri notabile fiind aşteptate în Australia, India şi Coreea de Sud, preconizează studiul.

    “În Orientul Mijlociu, cheltuielile militare s-au accelerat începând din 2011. În Oman şi Arabia Saudită, în particular, creşterea a fost mai mare de 30% în perioada 2011-2013”, relevă raportul. Arabia Saudită, situată pe poziţia a noua în 2013, urmează să depăşească Germania anul acesta, ea urmând să urce pe poziţia a opta în 2014.

    Scăderea nivelului cheltuielilor militare americane urmează să se accelereze. De la suma de 664 de miliarde de dolari în 2012, acestea au scăzut la 582 de miliarde de dolari în 2013, iar în 2014 sunt prevăzute 575 de miliarde de dolari, în timp ce în 2015 se preconizează cheltuieli militare în valoare 535 de miliarde de dolari.

    Franţa se menţine pe poziţia a şasea în clasament, întocmit de către IHS Jane’s în urma examinării bugetelor a 77 de ţări, reprezentând 97% din cheltuielile mondiale. Însă IHS notează că cheltuielile militare franceze au scăzut de la 53 de miliarde de dolari în 2013 la 52,6 de miliarde de dolari în 2014 şi se preconizează să scadă la 52 de miliarde de dolari în 2015.

  • Corupţia în Uniunea Europeană costă 120 de miliarde euro în fiecare an

    Malmstroem a notat că în anumite ţări achiziţiile publice sunt predispuse fraudării, pe când în alte ţări problema este reprezentată de finanţarea partidelor. De asemenea, comisarul a atras atenţia asupra ţărilor în care pacienţii trebuie să dea mită pentru a primi îngrijirea medicală cuvenită.

    Studiul realizat include două sondaje de opinie, iar unul dintre aceste studii a relevat faptul că trei sferturi din cetăţenii Uniunii Europene consideră corupţia ca un fenomen des întâlnit în ţara lor. Patru din zece companii care au luat parte la sondaj consideră fenomenul ca un obstacol în calea dezvoltării unei afaceri în Europa.

    Comisarul Cecilia Malmstroem va prezenta astăzi, detaliat, rezultatele cercetării asupra corupţiei în Europa.

  • Strategiile mai bune de stabilire a preturilor pot aduce o crestere mai mare in UE

    Studiul recent despre strategiile de stabilire a preturilor al companiei, care acopera toate industriile principale, aduce informatii esentiale despre cat este cresterea posibila, ce companii ar trebui sa preia conducerea si ce masuri ar trebui sa ia companiile in legatura cu stabilirea preturilor.
    “Datele despre cresterea slaba la nivelul UE, facute publice saptamana aceasta, ne intaresc conceptia bazata pe studiul realizat, ca firmele europene au un avantaj imens daca isi imbunatatesc strategiile de stabilire a preturilor.”, a spus Frank Bilstein, partener la A.T.Kearney si unul dintre cei mai experimentati consultanti in acest domeniu la nivel mondial.
    Eurostat a raportat ca PIB-ul in UE-17 a crescut cu doar 0.1% in al treilea trimestru din 2013, dar a scazut cu 0.4% fata de al treilea trimestru din 2012.
    “Pe masura ce companiile incep sa calculeze rezultatele de sfarsit de an si sa dea bonusuri, s-ar putea sa fie socate sa afle ca performantele lor ar fi putut fi imbunatatite daca ar fi luat masurile necesare imbunatatirii stabilirii preturilor.” , a spus Frank Bilstein.
    Valoarea premiului este suficient de mare pentru a spori cresterea PIB-ului
    Studiul a aratat ca fimelor care au luat masuri pentru imbunatatirea strategiei de fixare a preturilor, le-a crescut profitul brut cu peste 15% in medie, in ultimii 3 ani. 


    “Profiturile mai mari reprezinta motorul care le permite companiilor sa investeasca in infrastructura, sa angajeze mai multi oameni talentati si sa inoveze,” a spus Michael Weiss, partener la biroul din Bucuresti al A.T.Kearney. “Acest lucru reprezinta o parte a retetei de care Europa are nevoie pentru a se intoarce pe o cale de crestere economica sustenabila si solida.”
    Un factor prevestitor al potentialului unei companii pentru o mai buna stabilire a preturilor este actuala putere pe piata, definita de veniturile brute si cota sa de piata. A.T.Kearney a folosit rezultatele studiului pentru a crea o modalitate de a estima acest potential.
    Bazat pe rezultatele studiului, o corporatie puternica din industria auto, cu 8% cota de piata si 20% venituri brute in Europa, poate adauga aproape 3 puncte printr-o mai buna strategie de fixare a preturilor in decurs de 3 ani. Aceste valori reprezinta mai mult de 200 milioane Euro profit aditional. Un lider inovator high-tech cu 60% cota de piata si 45% venituri brute poate adauga 10 puncte, in medie, la venituri.
    O concluzie surprinzatoare: Cu cat ai mai mult succes, cu atat castigi mai mult dintr-o strategie mai buna de stabilire a preturilor
    “Poate cea mai intriganta concluzie este aceea ca firmele care au cele mai multe beneficii dintr-o stabilire mai buna a preturilor sunt acelea care sunt deja puternice.” , a spus Bilstein. Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multa putere de piata, cu atat poti avea mai mult profit din alte imbunatatiri ale preturilor.
    Bilstein, care a realizat mai mult de 100 de proiecte legate de strategii pentru preturi la nivel global, stie ca o putere mare de piata poate aduce o inertie la nivelul managerilor. “Aceasta concluzie a studiului desfiinteaza scuza ‘suntem deja foarte buni’. Companiile de succes sunt cele care ar trebui sa fie la conducere deoarece in cazul lor este vorba

  • Rata şomajului rămâne constantă în zona euro

    Se estimează că peste 19 milioane de oameni din zona euro erau şomeri în decembrie, cu 130.000 mai mulţi decât în luna decembrie a anului precedent. Dintre statele membre UE, cea mai mică rată a şomajului se înregistra în Austria (4,9%), Germania (5,1%) şi Luxemburg (6,2%). Cea mai mare rată s-a înregistrat în Grecia (27,8%) şi Spania (25,8%).

    Comparativ cu anul 2012, rata şomajului a crescut în 14 state şi a scăzut în 13 state, singura ţară cu o rată a şomajului neschimbată fiind Suedia.

    În România, rata şomajului în decembrie 2013 a fost de 7,1%, în creştere faţă de acum un an (6,7%). Numărul de şomeri a crescut de la 671.000 la 719.000.

  • Povestea Lupului de pe Wall Street: cum a ajuns de la vânzător de îngheţată la o avere de zeci de milioane de dolari


    Aşa că a renunţat la studii şi, după mai multe afaceri nereuşite (a încercat de pildă să vândă carne şi fructe de mare), a fost angajat în cadrul firmei de brokeraj L.F. Rothschild. A prins gustul tranzacţionării de titluri de valoare şi, după câţiva ani de muncă în cadrul mai multor firme de brokeraj, şi-a perfecţionat abilităţile în domeniu. A şi câştigat suficienţi bani pentru a-şi porni propria firmă, Stratton Oakmont, unde a angajat mai mulţi prieteni din copilărie în poziţii de management.

    De exemplu la conducerea diviziei de corporate finance i-a angajat pe Andrew şi Kenny Greene, iar Daniel Porush a fost numit partener junior. Iar tatăl, Max Belfort, a primit funcţia de CFO al firmei. În firmă se practica schema de trading cunoscută drept „pump and dump„, prin care este influenţată creşterea preţului unei acţiuni pe baza unor declaraţii sau recomandări înşelătoare sau exagerate în urma căreia autorii schemei îşi vând partea de acţiuni la preţul astfel creat, iar victimele pierd mare parte din investiţie. Oakmont a devenit astfel una dintre cele mai mari şi influente firme de brokeraj din lume.

    Belfort a creat şi un cult în care angajaţii firmei concurau nu doar pentru cât de mulţi bani câştigau, ci şi cât de mult puteau să cheltuiască. Faptul că majoritatea erau tineri a condus şi la un comportament dezechilibrat, de pildă consumul de droguri, jocurile de noroc şi prostituţia. Pe măsură ce influenţa lui Belfort a crescut, el a finanţat fondarea altor firme de brokeraj, iar capacitatea lui Belfort de a influenţa preţul de vânzare al acţiunilor a crescut. În timp Belfort a investit şi în companii precum Dollar Time Group şi Steve Madden Shoes. Abilitatea lui de a manipula preţurile acţiunilor i-a dus la profituri uriaşe, cel mai relevent exemplu fiind listarea bursieră a companiei Steve Madden Shoes, din care Jordan a câştigat 20 de milioane de dolari în mai puţin de trei minute.

    Pe măsură ce Stratton Oakmont a continuat să se extindă, Belfort şi-a ascuns câştigurile într-o bancă din Elveţia. Averea şi influenţa Stratton Oakmont creşteau în mod direct proporţional cu suspiciunile autorităţilor, iar o investigaţie îndelungă a adus acuzaţii împotrivia firmei şi a lui Belford. S-a ajuns la o înţelegere în care el a renunţat la conducerea Stratton Oakmont, vânzând partea lui din companie lui Daniel Porush. La scurt timp după vânzare, Belfort a intrat sub investigaţia FBI pentru spălare de bani.

    FBI l-a acuzat de fraudă şi spălare de bani, pentru care a fost condamnat la patru ani de închisoare şi o amendă de 110 milioane de dolari. A fost închis timp de 22 de luni, iar în acest timp a dezvoltat o pasiune pentru scris. În 2008, Jordan Belfort şi-a publicat autobiografia sub titlul „Lupul de pe Wall Street„. Anul următor, a lansat cel de-al doilea volum, „Prinderea lupului de pe Wall Street„, în care a detaliat viaţa lui de după arest. Astăzi, Belfort trăieşte în Los Angeles, California, în apropierea celor doi copii. Are propria companie, care organizează traininguri de vânzări şi cursuri motivaţionale.

     

  • STUDIU PwC: România, pe locul 2 în lume la gradul de îngrijorare al managerilor pentru povara fiscală

     Totodată, 92% dintre directorii generali din România consideră că firmele ar trebui să-şi plătească “partea corectă” de impozite şi taxe, iar 84% dintre respondenţi cred că firmele multinaţionale ar trebui să-şi publice informaţiile referitoare la venituri, profituri şi impozitele şi taxele plătite pentru fiecare ţară în parte în care operează, în timp ce 80% sunt de acord ca autorităţile fiscale din întreaga lume să comunice între ele informaţiile fiscale pe care le au referitor la companii, reiese din studiul CEO Survey 2014, la care au participat 49 de manageri.

    “Ceea ce ne spun directorii de companii din România este că politica fiscală are un impact major asupra competitivităţii afacerilor lor şi se tem că măsurile luate pentru echilibrarea bugetului s-au făcut în dauna companiilor. În acelaşi timp, aceştia recunosc că nivelul scăzut al colectării fiscale este una dintre vulnerabilităţile României şi susţin puternic iniţiativele de majorare a încasărilor bugetare şi de combatere a evaziunii fiscale, care este văzută drept o practică de concurenţă neloială. 53% dintre directorii generali din România şi-ar dori ca Guvernul să ia măsuri pentru crearea unui sistem fiscal competitiv la nivel internaţional”, a declarat joi Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România în cadrul unei conferinţe organizate de firma de consultanţă fiscală şi audit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.