BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Singurul oraş mare din România unde locuinţele s-au scumpit în 2013

    Timişoara este singurul oraş mare din România unde preţul mediu al locuinţelor a crescut anul trecut, în condiţiile în care în Bucureşti s-a înregistrat cea mai mare scădere, astfel că per ansamblu apartamentele s-au ieftinit cu 8,2%, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, realizat în şase oraşe.

    Dacă anii 2011 şi 2012 au fost caracterizaţi de o evidentă tendinţă de stabilizare a preţurilor locuinţelor, anul ce tocmai s-a încheiat s-a remarcat, dimpotrivă, printr-o acutizare a declinului. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, pe parcursul lui 2013 apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare la nivel naţional s-au depreciat cu 8,2%, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Preţul mediu cerut în prezent de către vânzători este de 898 de euro pe metru pătrat, faţă de valoarea de 978 de euro pe metru pătrat valabilă la începutul anului trecut. Reculul consemnat în 2013 este cu peste 50% mai mare decât suma scăderilor din cei doi ani anteriori, când, potrivit datelor imobiliare.ro, preţurile s-au diminuat cu 4% (în 2011) şi, respectiv, 1,3% (în 2012).

    Aşa cum era de aşteptat, în cele mai mari oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală, reducerile din ultimele 12 luni se situează sub media naţională. În majoritatea cazurilor, “tonul” ieftinirilor este dat de apartamentele noi, ceea ce contribuie la îngustarea vizibilă a diferenţei faţă de segmentul locuinţelor vechi.

    Dintre toate marile oraşe analizate, Capitala deţine supremaţia la capitolul ieftiniri, în condiţiile în care preţul mediu cerut de vânzătorii de apartamente s-a diminuat cu 6,7% în ultimele 12 luni, de la 1.138 la 1.062 de euro pe metru pătrat util.

    Locuinţele din blocurile vechi s-au depreciat cu 6,1%, situându-se acum sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, respectiv 982 de euro pe metru pătrat, faţă de 1.046 de euro pe metru pătrat, la începutul lui 2012. O marjă şi mai mare de scădere a fost consemnată pe segmentul apartamentelor noi, de 7,4% în 2013, de la 1.278 la 1.184 de euro pe metru pătrat.

    Braşovul se situează pe locul al doilea în clasamentul scăderilor de preţ, cu un recul de 4%, de la un nivel de 857 de euro pe metru pătrat consemnat în urmă cu 12 luni, până la valoarea actuală de 823 de euro pe metru pătrat. În perioada menţionată, locuinţele s-au devalorizat cu 3,6%, de la o medie de 844 de euro pe metru pătrat, până la 814 euro pe metru pătrat. Vânzătorii de locuinţe noi din Braşov au aplicat scăderi cumulate în valoare de 6%, până la un nivel de 868 de euro pe metru pătrat (faţă de 923 de euro pe metru pătrat).

    La Iaşi, preţul mediu cerut de proprietarii de apartamente a scăzut anul trecut cu 3%, de la 811 la 787 de euro pe metru pătrat. Locuinţele din blocurile vechi s-au depreciat cu 3%, de la 769 la 746 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, unităţile locative nou-construite au consemnat un avans de 3,8%, până la 898 de euro pe metru pătrat (de la o valoare de 865 de euro pe metru pătrat consemnată la începutul lui 2012). Iaşiul este singurul mare oraş în care preţurile cerute pentru locuinţele noi s-au înscris pe un trend ascendent în 2013.

    Preţul locuinţelor din Cluj-Napoca sunt comparabile cu cele din Bucureşti, în condiţiile în care scăderea a fost mult mai redusă. Astfel, nivelul mediu a ajuns la 871 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu 2,8% faţă de valoarea de 896 de euro pe metru pătrat înregistrată în perioada similară a anului trecut. La apartamentele vechi, preţurile s-au majorat uşor (cu 0,4%) în ultimul an, de la 966 la 970 de euro pe metru pătrat. Preţurile cerute de vânzătorii de locuinţe noi s-au diminuat însă cu 3,4%, de la o medie de 825 de euro pe metru pătrat, până la 797 de euro pe metru pătrat.

    Şi în Constanţa, preţurile s-au diminuat cu 2% în 2013, de la 856 la 839 de euro pe metru pătrat. Cel mai mare recul a fost înregistrat de locuinţele vechi, al căror preţ este în medie de 832 de euro pe metru pătrat, cu 2,6% mai puţin faţă de valoarea din urmă cu 12 luni. Pe de altă parte, marja de ieftinire a unităţilor locative nou-construite a fost una neglijabilă, acestea depreciindu-se cu 0,3%, de la 864 la 861 de euro pe metru pătrat.

    Contrar trendului din celelalte pieţe analizate, Timişoara este singurul oraş unde preţurile s-au înscris pe un trend ascendent în ultimul an. Per total, apartamentele noi şi vechi din oraş s-au scumpit cu 1% faţă de 2012, situându-se la o medie de 793 de euro pe metru pătrat. Avansul a fost dictat în mod exclusiv de proprietarii locuinţelor vechi, care au urcat preţurile cu 2,2%, până la 786 de euro pe metru pătrat (de la 769 de euro pe metru pătrat). La polul opus, unităţile locative nou-construite au consemnat un declin substanţial, de 5,3%, de la 879 la 832 de euro pe metru pătrat.

  • Inflaţia din zona euro a scăzut în decembrie la 0,8%, cu mult sub ţinta BCE

     Dintre principalele componente, inflaţia la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări a urcat în decembrie la 1,8%, de la 1,6% în noiembrie, în timp ce preţurile din sectorul serviciilor au crescut cu 1%, după un avans de 1,4% în luna anterioară.

    Creşterea preţurilor la bunuri industriale s-a menţinut la 0,2%, iar tarifele la energie au stagnat, după o scădere de 1,1% în noiembrie, potrivit datelor anunţate marţi de Eurostat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile producţiei industriale au stagnat în noiembrie

     INS a consemnat creşteri în industria bunurilor de capital, de 0,4%, şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (0,1%), respectiv scăderi în industria energetică (0,3%) şi cea a bunurilor intermediare (0,1%).

    “Faţă de luna noiembrie 2012, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 0,3%, cu 1,2 puncte procentuale sub creşterea înregistrată pe piaţa internă şi cu 2,4 puncte procentuale peste evoluţia înregistrată pe piaţa externă”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia va consuma de anul viitor doar energie hidro şi nucleară

    “Hidroelectrica şi Nuclearelectrica s-au calificat în baza unei metodologii. Dacă un producător termo sau unul regenerabil ar fi avut preţuri mai bune ar fi intrat şi ei“, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Emil Calotă, vicepreşedintele al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Conform lui Calotă, anul viitor piaţa reglementată va reprezenta circa 11 TWh de energie, din care doar 8 TWh vor fi livraţi de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

    De asemenea, consumatorii industriali vor cumpăra de anul viitor doar energie de pe piaţa liberă, conform calendarului de dereglementare convenit de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.

    Preţurile reglementate pentru populaţie vor dispărea în 2017, potrivit calendarului de dereglementare.

    Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie, şi sunt cei mai mari producători de energie din România.

  • Extremele pieţei imobiliare: cât costă apartamentele în cele mai importante oraşe ale ţării

    Cele mai ieftine proprietăţi sunt locuinţele vechi, confort 2 şi 3, din zonele periferice ale marilor oraşe, în timp ce unităţile locative nou-construite din zonele exclusiviste au preţuri de ordinul sutelor de mii de euro. În Capitală, cea mai ieftină garsonieră se află într-un bloc de nefamilişti din cartierul Militari, în apropiere de staţia de metrou Lujerului şi poate fi cumpărată cu 10.500 de euro. Locuinţa se încadrează în categoria confort 2 şi a fost construită în anul 1984.
    La polul opus, cel mai scump apartamentu cu trei camere din Bucureşti este un penthouse de 158 de metri pătraţi, situat în zona Aviatorilor. Locuinţa face parte dintr-un bloc cu cinci etaje finalizat în anul 2011 şi are un preţ cerut de 935.000 de euro.


    În Braşov, cea mai ieftină garsonieră costă 12.000 de euro, iar cel mai scump penthouse poate fi cumpărat cu aproape 400.000 euro, în ansamblul rezidenţial Europe Residence. O garsonieră nou-construită semifinisată din Cluj – Napoca este scoasă la vânzare pentru 17.000 de euro, iar  un penthouse de 105 metri ajunge la un preţ de  250.000 de euro. În Constanţa, cea mai ieftină garsonieră poate fi cumpărată cu 7.500 de e, iar cel mai scump aparatament, parte a unui bloc nou din zona Faleză Nord costă 300.000 de euro. /Timişoara are preţuri care pornesc de la  14.000 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 180.000 de euro pentru un apartament cu trei camere din zona centrală. Capitala Moldovei aduce preţuri de 13.000 de euro pentru o garsonieră şi de 155.000 de euro în cazul unui apartament cu trei camere aflat în zona Copou.

  • Următorul colaps economic mondial: întrebarea nu este dacă va veni, ci când

    PIEŢELE FINANCIARE ŞI BURSELE SUNT DISFUNCŢIONALE, nesănătoase şi nesustenabile, afirmă Mark Spitznagel, managerul unui fond de hedging cu active de miliarde de dolari. Spitznagel este şi posesorul unei ferme de capre, unde produce brânză respectând standardele sustenabilităţii mediului, întrucât vede uriaşele ferme automatizate ca o schimbare în rău. Managerul de fond de hedging a optat pentru un model diferit şi în afaceri: mizează pe colaps.

    Pentru clienţi, fondul acestuia funcţionează ca o poliţă de asigurare împotriva următoarei prăbuşiri a sistemului financiar. Când pieţele merg bine, clienţii au pierderi modeste. Obţin profit semnificativ doar dacă se prăbuşesc cotaţiile. Spitznagel a făcut foarte mulţi bani de pe urma prognozelor sale în trecut şi este convins că în viitorul apropiat există o probabilitate ridicată pentru turbulenţe majore. „Există condiţiile pentru aşa ceva„, spune el.

    LUCRURILE AR PUTEA EVOLUA ÎN RĂU. De la criza financiară, băncile centrale din întreaga lume au pompat mii de miliarde pentru a susţine actualul ciclu economic, atât prin scăderea dobânzilor, cât şi prin cumpărarea de obligaţiuni. Pentru şefii de bănci centrale, precum Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, obiectivul politicii a fost de a stimula economia şi de a salva băncile care nu mai puteau obţine capital din alte surse.

    Acest mare experiment monetar are, însă, şi efecte secundare. Pentru că face împrumuturile foarte ieftine şi economisirea fără sens, încurajează investitorii să îşi asume riscuri. Acţiunile înregistrează un adevărat boom, în timp ce preţurile proprietăţilor imobiliare cresc cu un ritm alarmant. Foarte multe companii americane sunt acum la fel de îndatorate ca înainte de criză. Lichidităţile masive introduse de băncile centrale în sistemul financiar acţionează ca un fertilizator. Generează un randament enorm pe termen scurt, dar pot produce efecte devastatoare. Din acest motiv, petrecerea de pe burse şi pieţele imobiliare începe să pară ciudată pentru tot mai mulţi oameni. „S-ar putea să iasă prost„, a declarat pentru revista germană Spiegel Robert Shiller, laureat al premiului Nobel.

    Unii economişti sunt convinşi că întrebarea nu mai este dacă va avea loc un nou colaps, ci când se va întâm-pla. Pentru traderii de pe bursa din New York, astfel de predicţii reprezintă exagerări. „Nu este o bulă speculativă. Este o evoluţie sustenabilă. Se listează noi companii în fiecare zi. Acesta este un lucru bun din punctul meu de vedere„, spune Peter Tuchman, un broker cu experienţă de 30 de ani, cunoscut în industrie.

    Recent, în prima zi de joi din noiembrie, compania Twitter s-a listat la bursă. Cotaţia a crescut rapid, de la 26 de dolari la peste 45. „Dacă ai cumpărat acţiuni ieri seară şi vinzi azi, ai obţinut un randament de peste 70%„, afirma cu admiraţie, la momentul respectiv, unul dintre colegii lui Tuchman. Singura problemă este că Twitter nu a produs încă profit şi nici nu are vreun plan convingător referitor la cum va genera câştig, scrie Der Spiegel.

    Alte cotaţii din sectorul tehnologic au, de asemenea, o evoluţie foarte bună, precum în zilele de glorie ale economiei. Preţul acţiunilor Amazon aproape s-a dublat în doi ani, în timp ce în aceeaşi perioadă cotaţia Tesla a urcat de peste trei ori. „Este o mare farsă„, spune Spitznagel. Piaţa se bazează pe încrederea investitorilor că preţurile vor continua să crească în viitor. Această evoluţie se autosusţine, complet deconectată de realitatea economică.

  • Apartamentele în unele zone ale Atenei s-au prăbuşit la 10.000-15.000 de euro, iar scăderea continuă

     Colapsul preţurilor a fost cauzat de eforturile disperate ale unui număr tot mai mare de proprietari de a vinde, astfel încât să scape de povara tot mai mare a taxelor. Veniturile la buget din taxa pe proprietăţi imobiliare sunt estimate anul următor la 3,8 miliarde de euro, faţă de 500 de milioane de euro în 2009, potrivit Kathimerini.

    De asemenea, imigranţii preferă să vândă pentru a putea părăsi ţara, în timp ce proprietarii greci găsesc cu dificultate chiriaşi, iar sumele încasate abia acoperă taxele.

    Preţurile au scăzut considerabil în general, dar cel mai puternic afectate sunt apartamentele cu două camere din Kato Patissia, Kypseli, Aghios Panteleimon, Sepolia şi Pangrati, precum şi cele situate la parterul clădirilor în diverse zone ale Atenei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ieftinirile continuă. Până când?

    Analiştii Raiffeisen Bank România notează că presiunile inflaţioniste rămân scăzute, ca efect al cererii interne reduse, al inflaţiei importate mici şi al limitării creşterii de preţuri la alimente, inclusiv prin intermediul reducerii TVA la pâine. CORE3 (măsura inflaţiei care exclude cele mai fluctuante preţuri din economie) a coborât deja în octombrie la 1,2%, un minim istoric.

    Prognoza BNR pentru finele lui 2013 este de 1,8%, iar pentru decembrie 2014 de 3%. Economiştii Raiffeisen se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să se întoarcă la tendinţa sa pe termen lung (3-3,5%) în a doua jumătate a lui 2014, în condiţiile în care majorarea accizelor preconizată de Guvern s-ar reflecta în economie chiar în condiţiile unei cereri de consum interne slabe; alţi factori de risc care ar putea stimula inflaţia ar fi un an agricol slab şi potenţiale turbulenţe politice de natură să determine o depreciere a leului.

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

     “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro