BusinessMagazin

Tag: energie

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • Producătorii de gaze din afara ţării vor putea tranzacţiona pe platforma OPCOM

     “Ambiţia noastră este să devenim un pol energetic regional. Vrem ca şi bursa de energie OPCOM să devină o bursă regională. (…) Şi vom da posibilitatea ca şi alţi producători de gaze din afara ţării să tranzacţioneze gaze în România”, a afirmat Niţă la Bucharest Forum, care se desfăşoară în perioada 26-28 septembrie.

    Ministrul spune că în viitor România va fi o piaţă atractivă pentru producătorii străini de gaze din perspectiva preţului.

    Romgaz şi Petrom sunt cei mai producători de gaze din România, având o cotă de piaţă de peste 90%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtător de cuvânt al lui Oettinger:Sperăm că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor începe curând

     “Comisia se află în contact strâns cu autorităţile din România şi R. Moldova privind acest subiect. Suntem încrezători că lucrările vor fi demarate în curând”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt al comisarului european pentru energie, Günther Oettinger. Aceasta nu a dorit să comenteze scrisoarea trimisă comisarului de către Elena Băsescu.

    Europarlamentarul PDL Elena Băsescu i-a trimis o scrisoare comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, despre “mascarada regizată” de premierul Victor Ponta, căruia “i-a căzut pradă” oficialul european, în legătură cu lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni.

    “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de Victor Ponta în perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, a anunţat Elena Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul din umbră al PDL. Care sunt miniştrii conduşi de prim-ministrul Guvernului alternativ, Cătălin Predoiu

     Cătălin Predoiu a precizat că guvernul alternativ al PDL are 16 portofolii, şase din 10 miniştri sunt femei, nouă din 16 miniştri sunt oameni noi, iar media de vârstă este de 45 de ani.

    El a arătat că în acest guvern alternativă al democrat-liberalilor funcţia de ministru al Afacerilor Externe este ocupată de Radu Carp, ministrul Apărării – Marinică Dincă, ministrul Internelor – Alin Tişe, ministrul Justiţiei – Monica Macovei, al Economiei – Andreea Paul şi al Finanţelor – Gheorghe Ialomiţianu.

    Ministerul Agriculturii este condus de Gheorghe Ştefan, cel al Energiei de Lucian Bode şi Infrastructura de Anca Boagiu.

    Din guvernul alternativ al PDL mai fac parte, ca ministru al Fondurilor Europene. Alexandru Nazare, ministru al Muncii – Claudia Boghicevici, ministrul Mediului – Sulfina Barbu, ministrul sănătăţii – Dragoş Şerban, al Educaţiei Raluca Turcan, în timp ce la Cultură pe funcţia de ministru se află Radu F. Alexandru, iar cea de ministru al Tinretului – Sorin Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă: Nu vom mai lista la bursă alte companii de stat, în afara celor programate

     “Nu mai scoatem acţiuni ale altor companii la bursă, cu excepţia celor programate pentru anul viitor, adică Electrica, Hidroelectrica şi complexele energetice Oltenia şi Hunedoara”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.

    Listările la bursă ale acestor companii, precum şi ale altora, tot controlate de stat, au fost asumate de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

    În acest an statul a scos pe piaţa de capital compania Transgaz Mediaş (TGN), printr-o oferă publică secundară, şi a listat Nuclearelectrica, prin ofertă publică iniţială. Până la sfârşitul anului va fi listat la bursă, prin ofertă publică iniţială, şi producătorul de gaze Romgaz Mediaş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elena Băsescu îi scrie comisarului Oettinger despre “mascarada” lui Ponta legată de gazoduct

     “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de ViVictor Pontan perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, anunţă Elena Băsescu.

    Ea menţionează că speranţa sa este ca atenţia pe care comisarul Oettinger o va acorda de acum înainte proiectului să genereze o reacţie din partea Guvernului de la Bucureşti în sensul îndeplinirii obligaţiilor asumate atât în faţa românilor, a basarabenilor, dar şi în faţa întregii Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă: Banii din listarea Nuclearelectrica, folosiţi pentru majorarea capitalului EnergoNuclear

     “Nuclearelectrica are câteva propuneri pentru investirea acestor bani, dar aici cred că va trebui să mai discutăm. Dacă va ieşi contractul cu reactoarele 3 şi 4, Nuclearelectrica va trebui să majoreze capitalul EnergoNuclear, deci aceşti bani ar trebui să meargă acolo. Sunt patru proiecte, pe care însă nu le iau încă în considerare până nu ştim ce vom face cu reactoarele 3 şi 4. Vom şti întro lună, o lună şi jumătate”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.

    EnergoNuclear este compania mixtă creată pentru derularea investiţiei în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, aflată în administrarea Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS îşi adaugă la obiectul de activitate şi producerea de energie

    Compania românească RCS&RDS, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală, şi-a adăugat în luna martie la obiectul de activitate şi producţia, transportul, distribuţia şi comercializarea de energie electrică, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial în urmă cu câteva zile.

    “ Subsemnatul, Oprea  Alexandru,  în  calitate  de administrator  membru  executiv  al  Consiliului  de Administraţie  şi  Director  General,  în  conformitate  cu prevederile  Hotărârii  Adunarii  Generale  Ordinare  a Asociaţilor  societăţii  (…) având  în  vedere  necesitatea  realizării  obiectului  de activitate al societăţii şi în următoarele localităţi decid: Art. 1. Se aprobă modificarea obiectului secundar de activitate  al  Societăţii  prin  introducerea  urmatoărelor activităţi: 3511-producţia de energie electrică; 3512-transportul energiei electrice; 3513-distribuţia energiei electrice; 3514-comercializarea energiei electrice.”

    După mai multe achiziţii, RCS&RDS are un portofoliu de 7 parcuri solare, cu o capacitate de 23,4 MW care înseamnă investiţii de peste 36 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile.

    RCS&RDS a avut anul trecut afaceri de 459 mil. euro şi un profit net de 20 mil. euro.

  • Ţiriac vrea o platformă de comerţ online cu petrol

    Planurile de dezvoltare nu se limitează la comerţul cu carburanţi, ci includ şi o platformă de tranzacţionare online, destinată mai ales clienţilor de talie mică, precum şi un lanţ de puncte de alimentare.

    Platforma www.oilenergytrading.ro va fi lansată din octombrie. “Ceea ce diferenţiază platforma noastră de cele de pe piaţă este faptul că le va permite şi clienţilor care nu sunt contractaţi să comande produse petroliere înregistrându-se direct pe portal şi obţinând o ofertă concretă cu transport inclus la destinaţie”, spune Remus Hîrceagă, directorul general al Oil Energy Trading.

    Clienţii care deja se află în baza de date a companiei vor putea obţine ofertele în conformitate cu condiţiile negociate în contract şi vor putea de asemenea comanda şi celelalte produse petroliere comercializate de companie, cum ar fi bitum sau păcură. “Practic, o companie poate să-şi comande produse petroliere ca pe o pereche de pantofi, 24 h/ 7 zile pe săptămână, de pe laptop, tabletă sau smartphone”, afirmă Hârceagă.
     

  • Energie pentru bursă

    DE MAI MULTE ORI AMÂNAT, inevitabilul s-a produs când guver-nul a dat undă verde ca oferta publică de vânzare a 10% din acţiunile Nuclearelectrica să înceapă pe 9 septembrie. Despre listarea Nuclearelectrica se vorbeşte şi se scrie încă din 2011, iar investitorii aproape că îşi pierduseră răbdarea şi încrederea în termenele anunţate de Executiv. Privatizarea Nuclearelectrica, companie care produce 20% din necesarul naţional de energie şi operează cele două reactoare de la Cernavodă, a fost asumată de guvern în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

    Listarea pe bursă a Nuclearelectrica are loc printr-o majorare de capital de 10%, la care statul nu va subscrie, structurată sub forma unei oferte publice de vânzare la care pot participa investitorii de pe bursă. Compania speră să atragă din vânzarea acţiunilor o sumă cuprinsă între un minim de 64 milioane de euro şi un maxim de 85 milioane de euro. Preţul unei acţiuni se situează între 11,2 lei/acţiune şi 15 lei/acţiune, statul alegând să nu dea un preţ fix pentru a stimula cererea. Dacă investitorii vor cumpăra toate acţiunile scoase la vânzare, adică oferta va fi subscrisă integral, acţiunile Nuclearelectrica vor intra la tranzacţionare la bursă.

    În momentul publicării acestui articol, pe 16 septembrie, oferta Nuclearelectrica tocmai a intrat în cea de-a doua şi ultima săptămână de derulare. Vineri, 20 septembrie, este ultima zi când se mai pot face subscrieri. Oferta este structurată pe două tranşe: 15% din acţiuni pot fi cumpărate de investitorii mici, de retail, iar restul este alocat investitorilor instituţionali, adică fondurilor de investiţii străine, fondurilor de pensii, companiilor de asigurări, fondurilor mutuale, SIF-urilor şi altor investitori calificaţi. Această tranşă reprezintă 85% din numărul total de acţiuni vândute, adică circa 21,563 milioane de acţiuni. Pe această tranşă se formează preţul final al ofertei în funcţie de preţurile oferite de investitori.

    INVESTITORII MICI NU POT SUBSCRIE DECÂT LA PREŢUL MAXIM DE 15 LEI/ACŢIUNE, ÎNSĂ CEI CARE AU CUMPĂRAT ÎN PRIMELE TREI ZILE, pe 9, 10 şi 11 septembrie, beneficiază de un discount de 8% din preţul final. Subscrierile făcute de micii investitori din zilele următoare sunt răsplătite cu un discount de 3% din preţul final.

    În primele trei zile de ofertă, volumul de acţiuni Nuclearelectrica pentru care au subscris micii investitori a depăşit de peste cinci ori nivelul disponibil pe această tranşă. Sumele alocate au ajuns la 203,8 milioane lei (45,6 milioane euro), investitorii fiind atraşi de discountul de 8% acordat până miercuri, inclusiv.

    Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până miercuri, 11 septembrie, la ora 17:00, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 3.277 de ordine, pentru aproape 13,6 milioane de titluri.  Printre investitorii care au cumpărat în primele zile se numără şi V.B., un fost angajat al Nuclearelectrica, în prezent pensionar.