BusinessMagazin

Tag: criza

  • Ucraina: Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord. Reacţia Kremlinului: Nu putem decide un armistiţiu

    12:30 – Rusia afirmă că nu poate decide un armistiţiu în Ucraina, nefiind implicată în conflict

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    11:13 – Kievul anunţă că Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Ucraina

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a anunţat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a afirmat el.

    După o serie de succese, armata ucraineană a pierdut teren săptămâna trecută, în condiţiile în care Kievul şi occidentalii acuză Rusia că a trimis trupe şi armament greu în estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.

    Potrivit jurnaliştilor AFP din zonă, armata ucraineană pare să fi abandonat o vastă zonă din sud-estul regiunii separatiste, între fieful rebel Doneţk, frontiera rusă la est şi portul strategic Mariupol de la Marea Azov, la sud.

    Ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, a avertizat zilele trecute cu privire la un “mare război” între Ucraina şi Rusia, care s-ar putea solda cu “zeci de mii de morţi”.

    “Avem pur şi simplu nevoie de un răgaz”, a explicat un oficial diplomatic de rang înalt de la Kiev, sub acoperirea anonimatului, dând asigurări că preşedinţia ucraineană nu intenţionează să “îngheţe conflictul”.

    “Îngheţarea conflictului ar însemna distrugerea ţării. Poroşenko este conştient” de acest lucru, a continuat oficialul. “Nu putem avea încredere în ruşi, dar nici nu putem să nu încercăm să ajungem la un acord cu ei”, a conchis acesta.

     

  • CONFLICTUL DIN UCRAINA: O coloană de blindate ruseşti înaintează în sud-estul ţării

    “Avem informaţii cu privire la înaintarea unei coloane alcătuite din 100 de vehicule, inclusiv tancuri, blindate, lansatoare multiple de rachete de tip Grad pe drumul către Starobeşeve-Telmanove”, a precizat centrul de presă al Statului Major al operaţiunii ucrainene în estul ţării, într-un comunicat.

    Această coloană “marcată cu un triunghi sau un cerc alb” se îndreaptă către localitatea Telmanove, situată al aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusă şi la aproximativ 80 de kilometri sud de Doneţk, un bastion al rebelilor proruşi.

    Telmanove se află la aproximativ 40 de kilometri nord de Novoazovsk, unde autorităţile ucrainene au afirmat că au oprit altă coloană de blindate ruseşti. Forţele armate ucrainene şi separatişti proruşi erau implicate marţi în tiruri de artilerie, iar cu o zi înainte în lupte terestre.

    Rebelii proruşi au anunţat luni lansarea unei contraofensive la sudul bastionului lor de la Doneţk, aparent într-o tentativă de a prinde armata ucraineană într-un cleşte.

    Potrivit armatei ucrainene, altă coloană, alcătuită din şase lansatoare de rachete de tip Grad şi camioane cu combatanţi la bord a efectuat o incursiune de pe teritoriul Rusiei în localitatea Dibrovka, situată la 110 kilometri est de Doneţk.

    La Doneţk, trei civili au fost ucişi în ultimele 24 de ore în explozii de obuze, în cartierul Petrovski (vest).

     

  • Putin şi Poroşenko au discutat la Minsk, dar fără să ajungă la vreun rezultat concret

    Petro Poroşenko şi Vladimir Putin s-au întâlnit tête-à-tête marţi, timp de peste două ore, în cadrul unui summit regional în capitala Belarusului, unde au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE).

    Poroşenko a evocat negocieri “dificile” şi “câteva rezultate”, dar care par insuficiente pentru a pune capăt conflictului sângeros, care durează de peste patru luni, între rebeli proruşi şi forţe guvernamentale în estul Ucrainei.

    Preşedintele rus a declarat, la rândul său, că Rusia este pregătită să “facă totul” pentru procesul de pace din Ucraina… atunci când acesta va demara. Putin a minimalizat însă protestele Kievului de după capturarea a zece militari ruşi pe teritoriul ucrainean, o incursiune care a avut loc, potrivit Moscovei, în mod “accidental”.

    “Nu am primit informaţii din partea Ministerului (rus) al Apărării. Dar, din câte am înţeles, ei patrulau la frontieră şi au ajuns pe teritoriul ucrainean”, a declarat cel mai puternic om de la Kremlinul, sublinind că şi militari ucraineni au încălcat în trecut frontiera şi au pătruns în Rusia.

    “Nu a existat niciodată nicio problemă şi sper că nu va exista nicio problemă cu Ucraina nici de data asta”, a spus el.

    Poroşenko a cerut, la rândul său, “acţiuni concrete” şi a evocat o “foaie de parcurs” în vederea unui plan de pace menit să pună capăt confruntărilor armate, care s-au soldat cu peste 2.200 de morţi în decurs de patru luni. El a afirmat că acest plan a fost susţinut de către toate părţile prezente la Minsk, “fără excepţie”.

    – Zece militari ruşi capturaţi

    Cu câteva ore înaintea întâlnirii, Kievul a difuzat interogatorii filmate cu militari ruşi capturaţi în Ucraina.

    Unul dintre militari a spus că a crezut, iniţial, că participă la “manevre” în vederea cărora li s-a cerut să acopere cu vopsea albă numerele de înmatriculare ale vehiculelor. El a declarat că şi-a dat seama că Ucraina şi Rusia sunt în război, atunci când bilndata la bordul căreia se afla a fost bombardată.

    Era imposibil să se afle în ce condiţii au fost interogaţi aceşti militari ruşi.

    “Au traversat frontiera, probabil accidental, într-o zonă nesemnalizată şi nepăzită”, a declarat pentru agenţii ruseşti de presă o sursă de la Ministerul rus al Apărării.

    Armata ucraineană a acuzat în mod regulat Rusia de efectuarea unor incursiuni pe teritoriul ucrainean şi de furnizarea de armament şi combatanţi insurgenţilor proruşi, ceea ce Moscova a dezminţit întotdeauna.

    Pe teren, un nou front a fost deschis în apropiere de frontiera rusească, în oraşul de coastă Novoazovsk (sud-est), unde marţi se desfăşurau confruntări armate violente. Cu o zi înainte, armata ucraineană a afirmat că a oprit o coloană de blindate provenind din Rusia în acest sector.

    Kievul a afirmat, de asemenea, că elicoptere aparţinând armatei ruseşti au atacat o poziţie a grăncerilor ucraineni mai la nord, omorând patru militari. Armata ucraineană a anunţat 12 morţi în rândul trupelor sale în ultimele 24 de ore.

    Rebelii proruşi au anunţat că au lansat o contraofensivă la sud de bastionul lor de la Doneţk, aparent într-o tentativă de a prinde armata ucraineană într-un cleşte.

    “Premierul” separatist Aleksandr Zaharcenko a declarat marţi că rbelii nu vor accepta niciun “fals” armistiţiu din partea autorităţilor de la Kiev.

    La Doneţk, un bastion al insurgenţilor proruşi încercuit de către armată, trei civili au fost ucişi în bombardamente, potrivit reprezentanţilor locali.

    – Către negocieri cu privire la gazele naturale

    Şefii de stat rus şi ucrainean au abordat, la Minsk, şi probleme legate de Acordul de Asociere semnat de Kiev şi Bruxelles, document văzut foarte prost de către Moscova.

    Decizia precedentului Guvern ucrainean prorus de a suspenda acest Acord a declanşat un val de contestare proeuropeană fără precedent, care s-a soldat cu o baie de sânge la Kiev, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia în martie şi o insurecţie armată prorusă în estul ţării.

    Putin a afirmat că Rusia şi Ucraina au acceptat să redemareze negocieri pe tema livrării de gaze naturale. Moscova a închis robinetul gazelor naturale către Ucraina în iunie, din cauza unor neplăţi şi dezacroduri cu privire la preţ.

    Preşedintele rus a mai declarat că a obţinut un “acord” de la Poroşenko cu privire la trimiterea unui ajutor umanitar rusesc în estul Ucrainei.

    Moscova a pus luni Kievul în faţa perspectivei unei noi demonstraţii de forţă, anunţând trimiterea “încă din această săptămână” a unui nou convoi umanitar, la doar câteva zile de la intrarea pe teritoriul ucrainean a unui prim convoi, fără autorizarea Kievului.

     

  • Business Magazin, în 2010 – Preţul devine cel mai important criteriu atunci când vine vorba de cumpărături

    Pentru unii, criza a venit brusc, in cazul altora s-a insinuat pe nesimtite in viata de zi cu zi: obisnuinta de a trai pe credit, de a cumpara din placere ori de a crede ca economia poate creste la infinit au facut loc prudentei sau chiar temerii de ziua de maine. BUSINESS Magazin a cautat sa afle ce a schimbat recesiunea în cotidianul romanilor, in obiceiurile de consum si cat de profunda e schimbarea de mentalitate adusa de actuala perioada de recesiune.

    Mihai Petrescu are 29 de ani si pana acum noua luni era inginer in constructii. Dupa ce piata lucrarilor de constructii s-a prabusit cu 30% din cauza recesiunii, stilul de viata al familiei Petrescu s-a schimbat radical. El este printre cei 70.000 de angajati din acest sector care au ramas fara serviciu. “Din martie, viata noastra a inceput sa se schimbe. Am rarit iesirile in oras, in ultima vreme nici nu ne mai gandim la vacante, iar autobuzul a devenit prietenul familiei”, marturiseste Mihai.

    Poate parea surprinzator, daca ne uitam la ce se intampla chiar la inceput de 2009, cand unii inca nu credeau ca ne asteapta un an de criza economica, iar pentru omul de rand ideea de recesiune era aproape de neconceput dupa boom-ul cu care abia se obisnuisera. Sociologul Mircea Kivu vedea, acum un an, o “psihoza” legata de criza, intretinuta de stirile pesimiste legate de cresterea somajului si scaderile de salarii. In acel context, spunea el, “comportamentul consumatorilor nu are cum sa nu se schimbe, chiar daca individul ca atare nu este afectat in niciun fel de criza la nivel personal”. Opinia sociologului Kivu, publicata in urma cu un an de BUSINESS Magazin intr-un articol in care incercam sa vedem ce cheltuieli taie oamenii de rand pe timp de criza, s-a dovedit a fi adevarata, numai ca intre timp, ceea ce atunci era o temere a devenit pentru multi realitatea recesiunii, incercata pe propria piele.

    La inceputul anului trecut, doua treimi dintre respondentii unui studiu 360insight privind obiceiurile de consum spuneau ca nu au informatii concrete despre criza si nu stiu exact ce inseamna aceasta, iar mai mult de jumatate dintre ei considerau ca totul ar putea fi doar o exagerare de moment din partea mass-media, pentru ca nu resimteau in mod direct efectele. In momentul de fata, un sfert dintre romani sustin ca banii nu le mai ajung nici macar pentru strictul necesar, iar patru din zece traiesc de la o luna la alta. Inutil de comentat diferenta fata de 2006-2007, cand oamenii se imbulzeau la credite, iar traiul pe datorie parea solutia perfecta pentru a face planuri pe termen de cativa ani, a schimba televizorul, masina, apartamentul si chiar a pleca in vacanta in strainatate.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din aprilie 2010.

  • Bilanţul Heineken din timpul crizei: profituri cumulate de peste 200 de milioane de euro, trei şefi şi o fabrică mai puţin

    Heineken, unul dintre cei mai mari producători locali de bere, a realizat profituri cumulate de peste 200 mil. euro în perioada 2008-2013, fiind singurul berar care a rămas pe plus în fiecare dintre aceşti ani, în condiţi­ile în care ceilalţi jucători s-au luptat cu pierderile. Olandezii au realizat marje de profit cuprinse între 8 şi 18%, iar cu acestea au devenit cel mai profitabil berar activ pe piaţa românească.

    Prezenţi pe o piaţă considerată de oligopol de către Consiliului Concurenţei, Heineken are în portofoliu 23 de mărci de bere, cel mai extins portofoliu local, care acoperă toate segmentele. Doar doi ani de scădere a avut Heineken în România în intervalul analizat, ultimul fiind 2013, când afacerile s-au contractat cu aproximativ 5%.

    Reprezentanţii Heineken nu au făcut niciun comentariu pe marginea rezultatelor din această perioadă până la închiderea ediţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dependenţa de investiţii străine. Cât de bun va fi anul 2014 pentru contul curent

    AU URCAT SPECTACULOS PÂNĂ LA UN MAXIM DE 9,5 MILIARDE DE EURO ÎN 2008. ŞI, LA FEL DE SPECTACULOS,  S-AU PRĂBUşIT ÎN ANII DE CRIZĂ LA VALORI DE PÂNĂ LA CINCI ORI MAI MICI. Iar revenirea fluxurilor de bani care ar trebui să stimuleze creşterea economică este destul de lentă. Pentru perioada următoare, analiştii anticipează un val ascendent de investiţii, dar susţin că nu vom vedea prea curând intrări foarte consistente de capitaluri străine, ca înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.

    Sumele aduse de investitorii străini în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Până la izbucnirea crizei financiare şi economice mondiale, investiţiile străine directe (ISD) au crescut în salturi, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică.

    Apoi, în 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 mld. euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România. 2012 a fost anul în care investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 mld. Iar anul trecut ISD-urile au ajuns la 2,7 mld. de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012.

    IN PRIMUL SEMESTRU DIN 2014 INVESTIţIILE STRĂINE AU FOST DE DOAR 1,2 MLD. DE EURO, în scădere cu 10,3% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut. Investiţiile străine au reuşit totuşi să finanţeze integral deficitul de cont curent, care a ajuns la sfârşitul lunii iunie la 878 mil. euro. Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar şi percepţia investitorilor străini, care analizează toţi indicatorii, dar se uită în mod special la evoluţia economiei. Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice.

    Dacă în schimb ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în perioada 2008-2012 în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR. Franţa s-a poziţionat pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, ierarhia primelor patru clasate fiind neschimbată din anul 2009. Olanda avea în 2012 o pondere de 22,4% din soldul ISD, Austria 18,5%, Germania 11% şi Franţa 8,9%. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export. Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2012 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din cele 10 ţări în ultimii cinci ani a fost de 7 mld. euro. La finele anului 2012 soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 59,1 mld. euro (cu 10 mld. euro peste 2008), din care 39,3 mld. euro au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, şi 19,9 mld. euro au fost credit net primit de la investitorii străini.

    În anii de criză scăderea investiţiilor străine a avut loc în contextul în care corporaţiile au adoptat o atitudine mult mai conservatoare în ceea ce priveşte creşterea prin achiziţii, focalizându-se într-o măsură mai mare pe prezervarea sau reducerea activităţilor pe care le au deja la nivel internaţional şi utilizarea excesului de lichidităţi în scopul scăderii gradului de îndatorare. În acest context, fluxurile limitate de capital au devenit extrem de selective în ce priveşte destinaţiile lor, situaţie care nu a avantajat România, mai ales din cauza unei infrastructuri subdezvoltate şi a unei forţe de muncă cu o calificare adecvată în scădere, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

    Investiţiile productive din vestul ţării se lovesc deja de lipsa personalului disponibil, în timp ce investiţiile în estul ţării nu se fac din lipsă de variante de a traversa munţii, ceea ce ne face să asistăm mai degrabă la investiţii în zona serviciilor de IT şi telecomunicaţii, care nu au nevoie de foarte mult capital şi care nu sunt influenţate de lipsa infrastructurii rutiere. ”Din păcate, continuarea situaţiei actuale va duce la creşterea disparităţilor de dezvoltare între regiunile României în condiţiile în care ISD nu vor înregistra creşteri spectaculoase în anii următori. Merită subliniat faptul că, pe lângă lipsa de infrastructură, lipsa unei forţe de muncă cu o calificare adecvată superioară, dar şi medie, reprezintă un impediment în creştere în calea ISD„, susţine economistul-şef al BCR.

    Şi până acum distribuţia investiţiilor străine directe a fost inegală din punct de vedere geografic. În anul 2012, cea mai mare parte a banilor străinilor, adică 61%, a fost direcţionată către Bucureşti/Ilfov, valoarea ISD-urilor ajungând la aproape 36 mld. euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona Centru a ţării, cu 7,8% din totalul ISD (4,6 mld. euro), urmată îndeaproape de regiunea Vest.

    Cert este că nivelul ridicat la care au ajuns investiţiile în 2008 a fost ”excepţional„, după cum spune analistul economic Aurelian Dochia. El nu crede, însă, că se va repeta această situaţie. ”Încet-încet cred că investiţiile vor reuşi să revină la un nivel care pe termen mediu şi lung este de echilibru, de 3-4 mld. de euro anual. România este atractivă din punctul de vedere al costurilor cu forţa de muncă, dar infrastructura ridică probleme mari. Dacă nu există autostrăzi şi dacă obţinerea unor autorizaţii durează foarte mult, investitorii se gândesc de două ori şi pot să se şi răzgândească„, susţine Dochia.

    Scăderea investiţiilor străine directe în perioada de criză a fost generată atât de factori interni, de deteriorarea perspectivelor economice, cât şi de factori externi precum criza din zona euro. Structural, s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

  • Crucea Roşie vrea să sigileze camioanele din convoiul rusesc la trecerea în Ucraina

    “Suntem pregătiţi să sigilăm încărcătura şi să o preluăm sub jurisdicţia noastră, numai dacă părţile rusă şi ucraineană se pun de acord, până la urmă, asupra garanţiilor de securitate în vederea deplasării convoiului şi după (ce încărcătura) este verificată de către vameşii ruşi şi ucraineni”, a declarat Galina Bazanova pentru pentru RIA Novosti online.

    Primele 16 camioane cu ajutor umanitar din convoi au sosit în punctul de control vamal de la frontiera ucrainană duminică, urmând să sosească şi altele, potrivit agenţiei ruseşti. Şeful Delegaţiei CICR pentru Rusia, Belarus, Republica Moldova şi Ucraina Pascal Cuttat a privit camioanele duminică şi s-a declarat mulţumit de condiţii, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.

    Camioanele vor fi scanate cu un detector special al Serviciului Federal de Vamă, la frontieră, pentru a se stabili dacă în ele se află şi altceva în afară de ajutor umanitar.

    La începutul lui august, Rusia a propus Consiliului de Securitate al ONU să trimită o misiune umanitară “internaţională” cu ajutor rusesc, sub auspiciile CICR, în estul Ucrainei.

    La 12 august, 280 de camioane la bordul cărora se află aproximativ 2.000 de tone de ajutor umanitar – constând în aproximativ 400 de cereale, 100 de tone de zahăr, 62 de tone de hrană pentru copii, 54 de tone de medicamente, 12.000 de saci de dormit şi 69 de generatoare electrice mobile – trimise din regiunea Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva forţelor guvernamentale de la Kiev.

     

  • Banii publici, ultima speranţă

    Pe vremea guvernărilor Boc, în 2010 şi 2011, România se lăuda cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB din UE; anul acesta, guvernul Ponta vrea să relanseze economia prin creşterea investiţiilor publice, iar partidele de opoziţie au programe economice cu o componentă solidă de investiţii publice şi majorări salariale.

    În toate cazurile, susţinătorii puterii lăudau/laudă statul că ia măsuri de redresare a economiei şi finanţează crearea de locuri de muncă, iar criticii acuzau/acuză statul că nu susţine suficient economia, că nu dă şi mai mulţi bani. Numai căutătorii de nod în papură îşi mai aduc/eau aminte că biblia ideologiei cere ca un guvern de dreapta să ajute economia strict prin reducerea fiscalităţii şi a birocraţiei, iar un guvern de stânga să crească implicarea statului, cu programe de investiţii publice şi subvenţii.

    Acum, aceşti căutători de nod în papură sunt mult mai puţini, nu doar din cauza anului electoral cu confuziile sale de criterii, ci mai ales pentru că distincţiile ideologice nu mai sunt niciunde în Europa la mare preţ. Pe piaţa ideilor s-a întors roata, aproape pe nesimţite, de la speranţa clar afirmată într-o creştere sănătoasă a economiilor, cu companii private şi bănci private care renasc după ce au fost salvate de state şi s-au restructurat, spre speranţa doar pe jumătate recunoscută că poate dacă statele renunţă la ortodoxia pieţei libere şi se implică voiniceşte în economie, ieşirea din criză ar veni mai repede – sau ar veni pur şi simplu.

    Punerea în discuţie a ortodoxiei economice a apărut încă din 2010, de când Banca Centrală Europeană începea să sară peste propriile ei reguli şi să inaugureze şirul de decizii “neortodoxe” care ameninţă acum să culmineze cu lansarea unui program de relaxare monetară cantitativă identic cu cele promovate de Rezerva Federală a SUA. Anul acesta, preşedintele francez Hollande a propus un “plan Marshall” sau “New Deal” pentru economia UE, respectiv alocarea a 2% din PIB european pentru programe de infrastructură energetică, de transporturi şi comunicaţii, cercetare-dezvoltare, educaţie şi sănătate, cu cofinanţare de la BEI. Noul şef al CE, Jean-Claude Juncker, a anunţat şi el un plan de investiţii de 300 mld. euro în aceleaşi sectoare, cofinanţat de BEI şi, în măsura posibilităţilor, de sectorul privat.

    Institutul German pentru Cercetare Economică propune un fond european de investiţii care să facă direct plasamente în sectoarele şi firmele care au nevoie de bani, ocolind băncile. Fondul ar urma să fie finanţat din contribuţiile statelor membre şi din obligaţiuni garantate de ele, funcţionând ca un fel de fond de salvare pentru economia reală, după exemplul celui înfiinţat pentru salvarea băncilor. Însuşi FMI, ştiut la noi ca promotorul reducerii ponderii statului în economie, a cerut în mod repetat Germaniei să-şi majoreze investiţiile publice cu câte 0,5% pe an.

    Numai că reintrarea statului în economie se petrece şi pe alte căi şi cu alte motivaţii decât unificarea economică a Europei. Guvernul polonez a anunţat recent că vrea să păstreze controlul asupra marilor companii rămase în portofoliul său şi că nu va mai derula nicio vânzare importantă de active. Alegerile anticipate din Slovenia, ţară grav afectată de criza bancară, au fost câştigate în iulie de un partid nou-nouţ al cărui şef a anunţat că se opune vânzării activelor importante ale statului şi că opreşte procesele de privatizare începute de guvernul trecut. Atât Ungaria, cât şi Polonia au naţionalizat parţial fondurile de pensii private, spre a-şi reduce datoria publică, iar guvernul Viktor Orban a început să-şi aplice programul de readucere în proprietatea statului ungar a companiilor din energie, utilităţi publice şi a băncilor, majoritatea privatizate cu investitori străini.

    Naţionalismul economic, protecţionismul şi pragmatismul fiscal primează în aceste cazuri, iar dacă ele şi încep să dea roade (economia ungară a avut în T2 cel mai bun trimestru în opt ani), etatismul asumat are toate şansele să nu mai fie condamnat sau să fie doar dojenit de formă de către CE sau FMI, atâta vreme cât cel mai urgent pariu pentru Europa este obţinerea pe orice cale a creşterii PIB, într-un moment când conflictul din Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei au început deja să ameninţe UE cu o nouă recesiune. În analizele folosite de pieţele financiare, nu numai democraţia şi statul de drept, dar nici măcar reformele structurale nu mai par să conteze aşa de tare.

    Indiferent că e vorba de Turcia autocratului Erdogan, de Grecia, campioana şomajului european, sau de Bulgaria cu criza ei bancară, evaluările din ultimele luni ale agenţiilor de rating s-au uitat strict la stabilitatea sau la instabilitatea politică, adică la capacitatea guvernelor de a ţine în frâu economia şi de a-şi aplica politicile dorite. N-am enumerat toate acestea în chip de lecţie de urmat pentru România, unde oricum toate partidele abia aşteaptă ocazia să scuture chingile FMI, ci spre a clarifica momentul economic şi politic unde se află Europa. Încolo, fiecare trage concluziile pe care le doreşte.

  • Doi români luptă pentru separatişti în estul Ucrainei, afirmă liderul separatist Zaharcenko

    “Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, care a anunţat la sfârşitul săptămânii că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

    El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi, totodată, că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe“, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

    Noul lider separatist din Doneţk a declarat anterior că forţele sale cuprind 1.200 de luptători care au fost antrenaţi militar în Rusia. Zaharcenko a spus la o reuniune că aceşti combatanţi s-au antrenat “timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse”. Rebelii, a mai anunţat el, deţin 150 de vehicule de luptă, inclusiv tancuri.

    Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei şi Occidentului potrivit cărora ajutoare constând în echipament militar şi combatanţi au trecut frontiera rusească în estul ucrainean.

    Zaharcenko, care a devenit “premier” al “republicii populare Doneţk” (DPR) săptămâna trecută, a făcut aceste anunţuri în “parlamentul” rebelilor, vineri, o înregistrare video a acestui discurs, susţinut în limba rusă, fiind postată pe YouTube.

    “În prezent, pe axa coridorului (care leagă rebelii din Doneţk cu cei din Lugansk şi de la frontiera cu Rusia) există, au fost acumulate, rezerve după cum urmează: 150 de unităţi de echipament militar, dintre care aproximativ 30 sunt tancuri, iar restul sunt vehicule de infanterie de luptă şi transportoare blindate de personal, dar şi 1.200 de oameni care au fost antrenaţi timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse“, a spus el, înţesându-şi discursul cu multe elemente de jargon militar.

    Ucraina a anunţat vineri că a distrus o parte a unei coloane de blindate care a trecut frontiera din Rusia joi seara. Ministerul rus al Apărării a replicat că această incursiune este doar o fantezie a Kievului, Moscova dezminţind că-i înarmează sau antrenează în mod direct pe rebeli. Occidentalii au reacţionat condamnând implicarea Rusiei. UE a avertizat că orice acţiune militară unilaterală în Ucraina, indiferent de pretext, inclusiv un ajutor umanitar, va fi considerată o încălcare a legislaţiei internaţionale, iar cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi l-a îndemnat să pună capăt acestor transferuri.

    Peste 2.000 de civili şi combatanţi au fost ucişi de la jumătatea lui aprilie în estul Ucrainei, în confruntări între trupe trimise de Kiev – să pună capăt unei insurecţii separatiste proruse în regiunile Doneţk şi Lugansk – şi insurgenţi.

    Un uriaş convoi rusesc cu ajutoare umanitare trimis de Rusia rebelilor se află blocat de partea rusă a frontierei, la o distanţă de două ore de condus de Lugansk, aşteptând să pătrundă pe teritoriul ucrainean.

    Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu l-a asigurat sâmbătă pe secretarul american al Apărării Chuck Hagel că niciun militar rus nu este prezent în convoi şi că acesta nu va fi folosit ca pretext pentru o invazie rusă.

  • Convoiul rusesc controversat îşi continuă drumul către Ucraina. Ministru ucrainean: Nu vom lăsa pe teritoriul nostru niciun convoi umanitar al lui Putin

    UPDATE 12:40 – Avakov: Ucraina nu va lăsa să intre pe teritoriul său niciun “convoi umanitar al lui Putin”

    Ucraina nu va permite să pătrundă pe teritoriul său “niciun convoi umanitar al lui (Vladimir) Putin” destinat regiunilor din estul ţării devastate de conflict, a declarat miercuri ministrul de Interne Arsen Avakov, relatează AFP.

    “Niciun «convoi umanitar» al lui Putin nu va trece prin regiunea Harkov”, în nord-estul ţării, aflată sub controlul Guvernului de la Kiev şi evocată de către Moscova ca punct de intrare pe teritoriul ucrainean.

    “O asemenea provocare cinică a agresorului teritoriului nostru este inacceptabilă”, a adăugat el, într-un mesaj postat pe Facebook.

    “Convoiul îşi continuă drumul”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a ministerului rus pentru Situaţii de Externe.

    Din coloană, care are o lungime de peste trei kilometri, fac parte aproximativ 280 de camioane, potrivit ministerului. Diplomaţia rusă a anunţat, într-un comunicat publicat marţi seara, că este vorba despre 262 de camioane.

    Convoiul urmează ca miercuri să parcurgă aproximativ 500 de kilometri, potrivit televiziune ruse, şi să ajungă miercuri seara la frontiera ruso-ucraineană, în postul Şebekino-Pletnevka, situat între regiunile Belgorod, în sudul Rusiei, şi Harkov, în nord-estul Ucrainei – regiune aflată sub controlul forţelor guvernamentale ucrainene.

    “Drumul este lung, este un pic dur, dar cum să nu ne ajutăm fraţii slavi?”, a declarat şoferul unui camion alb, citat de postul public de televiziune Rossia.

    Presa rusă şi-a exprimat entuziasmul, miercuri, faţă de misiunea acestui convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la baza militară de la Alabino, la sud-vest de Moscova. La bordul camioanelor se află 1.800 de tone de alimente, medicamente şi generatoare.

    “Trei kilometri de ajutoare”, titra ziarul oficial Rossiiskaia Gazeta, în timp ce cotidianul popular Tvoi Den aducea un elogiu acestui “Drum al Vieţii”.

    Ministerul rus de Externe a afirmat marţi că Rusia livrează acest ajutor conformându-se modalităţilor dorite de Ucraina, acceptând itinerariul propus de către Kiev şi inspectarea încărcăturii.

    Însă Ucraina, care acuză Rusia că-i înarmează pe rebelii proruşi, acuzaţii respinse de către Moscova, a avertizat marţi că un asemenea convoi nu poate să pătrundă ca atare pe teritoriul ucrainean, cerând descărcarea încărcăturii şi încărcarea acesteia în vehicule aparţinând Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), la frontiera dintre cele două ţări.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a justificat luni trimiterea acestui ajutor invocând consecinţe “catastrofice”, în opinia sa, ale ofensivei de anvergură a armatei ucrainene asupra oraşelor Doneţk şi Lugansk, ultimele două bastioane ale insurgenţilor separatişti proruşi în estul Ucrainei.