BusinessMagazin

Tag: construire

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Lider PNL Suceava: Din acciza suplimentară la carburanţi se va construi autostrada Paşcani – Siret

     Niţă a spus, într-o conferinţă de presă organizată de Consiliul Judeţean Suceava, că masterplanul de transport prevede ca până în 2020 să fie realizat şi tronsonul de autostradă Siret – Suceava – Paşcani, pentru finanţarea acestuia urmând să fie alocate fonduri colectate prin acciza suplimentară la carburanţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă, în calitatea sa de lider PNL, susţine acciza suplimentară la carburanţi, Niţă a spus că doar a prezentat care este sursa de finanţare pentru acest tronson de autostradă şi a evitat să spună dacă susţine personal această acciză.

    “Nu eu am susţinut şi venit cu propunerea accizei la carburant. Guvernul a găsit-o, pentru a se face din aceste fonduri tronsoane scurte, cu valoare mică”, a spus Ilie Niţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un ciclon puternic ameninţă coastele de est ale Australiei, în regiunea Marii Bariere de Corali

     Ita, un ciclon de categoria 5, maximă, urmează să atingă Cooktown, o localitate de coastă cu aproximativ 2.400 de locuitori, situată la aproximativ 1.600 de kilometri de Brisbane, capitala statului Queensland (est).

    “Orice fenomen care depăşeşte (o viteză a rafalelor de vânt de) 80 de kilometri pe oră este periculos”, a declarat pentru postul public ABC primarul din Cook Shire, Peter Scott, adăugând că un fost poliţist din regiune i-a spus că localitatea “Cooktown, care este în picioare azi, nu va mai fi şi mâine”.

    Premierul statului Queensland, Campbell Newman, i-a avertizat pe locuitorii care deţin case construite înainte de 1985, când au intrat în vigoare noi norme de construire, că acestea ar putea să nu reziste ciclonului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mit sau realitate? Ar fi putut Arca lui Noe să plutească?

     Conform Vechiului Testament, în anul şase sute al vieţii lui Noe, al zecelea patriarh biblic după Adam, Dumnezeu a hotărât să distrugă lumea pe care o crease, din cauza răutăţii oamenilor. El a hotărât că toate creaturile trebuie să dispară, “de la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, căci îmi pare rău că le-am făcut”.

    Totuşi, Noe şi soţia lui, fiii lor şi soţiile acestora au fost iertaţi, datorită credinţei patriarhului şi au fost avertizaţi să construiască o corabie pe care să ia câte două exemplare din fiecare specie de animale, care vor supravieţui potopului şi, alături de ei, vor repopula lumea. Dumnezeu le-a poruncit să folosească lemn de gofer (n.r. material necunoscut în prezent, tradus de cele mai multe ori ca salcâm sau chiparos), pe care să îl smolească pe ambele feţe.

    Arca trebuia să măsoare trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi lăţime şi treizeci de coţi înălţime, adică 158.7m X 26.45 m X 15.87 m, dacă ne bazăm pe cotul regal egiptean, care măsura 52.9 centrimetri, sau 137.16 m X 22.86 m X 13.71 m, în cazul în care luăm în considerare cotul obişnuit, de 45.7 centimetri. În ambele situaţii, corabia lui Noe ar fi fost cea mai lungă navă construită vreodată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

    S-au alăturat altor companii de succes precum Playdom şi Twitter, iar alţii şi-au construit propriile companii, un exemplu fiind YouTube, potritivit publicaţiei online Entrepreneur.com. Cine sunt oamenii care au lucrat în cadrul reţelei sociale încă de la fondarea acesteia şi ce fac ei în prezent?

    Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

  • Carrefour este primul chiriaş al centrului comercial dezvoltat pe fosta platformă Prodplast din Obor

     Prodplast Imobiliare, firmă deţinută indirect de Pogonaru, a semnat recent un contract de închiriere cu Carrefour România pentru o suprafaţă minimă de 10.000 metri pătraţi, cu o durată de cel puţin 15 ani şi o valoare a chirei “care a fost negociată pe baza celor mai bune oferte de piaţă şi a chiriilor din zonă pentru imobile cu aceeaşi destinaţie”, potrivit datelor Prodplast.

    Centrul comercial, denumit Veranda Shopping Center, va avea o suprafaţă de circa 25.000 de metri pătraţi şi urmează să fie dezvoltat pe strada Ziduri Moşi, în zona Pieţei Obor, pe fostul amplasament al fabricii de mase plastice Prodplast, care a fost relocată.

    Prodplast Imobiliare a desemnat firma CBRE România pentru închirierea spaţiilor din centrul comercial şi a angajat firma Barsine Investitii pentru managementul de proiect şi alte servicii conexe în vederea realizării investiţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul, într-un top global al oraşelor în care se construiesc peste 100.000 mp de mall-uri. Care sunt cele mai mari centre comerciale în construcţie în Capitală – FOTO

     Bucureştiul se află pe locul 45 din cele 54 de oraşe din lume în care se află în construcţie centre comerciale care cumulează peste 100.000 de metri pătraţi, reiese din datele transmise de CBRE România.

    În prezent, în Bucureşti cele mai mari centre comerciale în construcţie sunt Mega Mall (75.000 de metri pătraţi) şi Parklake (70.000 de metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care dormea în parc şi la Starbucks a ajuns milionar şi investeşte în zeci de companii

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.

  • Mega Image va continua extinderea în Capitală, care va fi susţinută de construirea unui nou depozit

     “Planul nostru de acţiune în România este centrat în jurul creşterii. Vrem să continuăm extinderea în Bucureşti, iar construirea celui de-al doilea centru logistic va sprijini expansiunea şi va reduce costurile cu bunurile. Printre provocările cu care ne confruntăm se numără extinderea rapidă a concurenţei şi capacitatea de a ne extinde în afara Bucureştiului, unde puterea de cumpărare este mult mai redusă, care rămâne sub semnul întrebării. Organizaţia din România are nevoie de mai multă profesionalizare”, a declarat recent Frans Muller.

    De asemenea, Mega Image se va concentra pe accelerarea dezvoltării mărcilor proprii şi îmbunătăţirea serviciilor.

    El a arătat că economia românească a avut o evoluţie bună anul trecut, iar Mega Image a reuşit să-şi crească profitabilitatea la un nivel sănătos. În 2012, compania a obţinut un profit net de 3,5 ori mai mare decât în 2011, de 46,7 milioane lei (10,5 milioane euro), la o cifră de afaceri cu 44% mai ridicată, de 1,75 miliarde lei (394 milioane euro), conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Potrivit unor prezentări ale Delhaize, veniturile grupului în România au crescut cu peste 35% în trimestrul al doilea al anului trecut şi cu aproximativ 30% în trimestrul al treilea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania UPS a investit 200 de milioane de dolari în extinderea facilităţilor din Germania

    Extinderea a durat doi ani de zile şi a necesitat o investiţie de 200 de milioane de dolari, notează Business Review Europe. Cu această ocazie, UPS a creat şi două sute noi locuri de muncă. “Prin această extindere, am ajuns la un spaţiu de sortare echivalent cu 15 terenuri de fotbal”, a declarat Cindy Miller, preşedinte UPS Europa. “Ne asigurăm astfel că nodul aerian de la Cologne rămâne centrul operaţiunilor noastre europene, o componentă cheie a operaţiunilor globale UPS şi una dintre cele mai avansate facilităţi din lume.”

    Zona de operare, care măsoară acum mai mult de o sută de mii de metri pătraţi, va creşte capacitatea de sortare cu 70%, până la 190.000 de pachete pe oră.

    “Această investiţie face parte dintr-o strategie pe termen lung de a lega Europa de America de Nord şi Asia, luând în calcul varianta tot mai probabilă a unui comerţ liberalizat”, a mai spus Miller.