BusinessMagazin

Tag: bnr

  • FMI a aprobat evaluarea acordului cu Romania si va acorda a saptea transa, de circa 900 mil. euro

    Informatia privind aprobarea transei a fost confirmata pentru
    MEDIAFAX de reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

    O noua misiune FMI va veni la Bucuresti pe data de 25 ianuarie
    pentru a evalua indeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul
    trimestru al acestui an si discutii privind un nou acord, de tip
    preventiv. Ultima evaluare a acordului va avea loc in perioada
    aprilie-mai, cand vor fi analizate criteriile agreate pentru primul
    trimestru si vor fi definitivati parametrii finali ai noului
    aranjament.

    Suma primita pana in prezent de la Fond se ridica la 11,27 miliarde
    de euro, la care se va adauga transa aprobata vineri, precum si
    ultima parte a imprumutului, de 874 milioane de drepturi speciale
    de tragere (circa un miliard de euro).

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • BNR: Efectul majorarii TVA poate fi amplificat de discutiile publice despre scumpirea alimentelor

    Consiliul de administratie al BNR a decis in sedinta de miercuri
    sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an si sa
    nu modifice nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii
    aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de
    credit.

    Banca centrala anunta ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR constata ca dinamica negativa a creditului acordat sectorului
    privat se prelungeste, in pofida imbunatatirii persistente a
    situatiei lichiditatii din sistemul bancar si in conditiile in care
    se mentine un decalaj “semnificativ” intre dobanzile interbancare
    si cele pentru imprumuturile acordate companiilor si populatiei.
    Banca apreciaza ca acest fenomen are loc “inclusiv pe fondul
    incertitudinilor referitoare la cadrul juridic ce au vizat
    activitatea bancara”, facand astfel referire la tergiversarea
    dezbaterii OUG 50 privind transparenta creditelor.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR, considera ca BNR ar putea relua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara si ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii “daca presiunile inflationiste se
    reduc, iar Romania incheie un alt acord cu FMI in urmatoarele
    cateva luni”. De altfel, putini analisti s-au asteptat ca BNR sa
    reduca dobanda deja de acum, intrucat inflatia in Romania ramane in
    continuare cea mai ridicata din toata Uniunea Europeana, astfel
    incat banca centrala are prea putina marja de actiune pentru a
    stimula creditarea si economia reala printr-o coborare a dobanzii
    de politica monetara.

    Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea
    loc in data de 3 februarie, cand va fi analizat noul raport
    trimestrial asupra inflatiei.

  • Retrospectiva 2010 – Ce vrea sa spuna Isarescu

    Ani in sir, rapoartele publicate de BNR despre starea economiei au continut constant un avertisment: nu trebuie sa se decupleze politica fiscala de politica monetara, pentru ca aceasta din urma nu poate sustine singura echilibrul macroeconomic. Afirmatia parea pasareasca pentru unii, subversiva pentru altii, vorba in vant pentru cei ce stiau ca e de ajuns apropierea unui an electoral ca guvernele sa inceapa sa arunce cu bani si din ce in ce mai nefondata pentru altii care vedeau ca, intr-o economie euroizata si dominata de banci straine, parghiile traditionale de politica monetara ale BNR au un impact mai slab decat ar dori banca centrala. Iar anii respectivi, si inainte si dupa 2005, au fost dificili pentru niste oameni de la BNR care nu si-au putut permite sa vorbeasca niciodata la fel de deschis publicului ca niste politicieni.

    Mai nou insa, guvernatorul, consilierii si vicepresedintii de la BNR au inceput sa iasa tot mai des in public si sa-si explice ideile, inclusiv in termeni cat se poate de frusti. Schimbarea a tinut atat de ameliorarea relatiilor cu o putere mai dispusa sa asculte si sa priceapa ce inseamna deficitul structural sau criza din zona euro, cat si de o anumita nervozitate a unei banci centrale care s-a vazut tot mai mult transformata in tap ispasitor pentru adancirea recesiunii. Mugur Isarescu, cinstit in 2008 drept eroul credibilitatii de discurs public si al luptei cu speculatorii pe leu, a inceput sa fie acuzat ori ca “s-a dat cu puterea de dreapta”, ori ca “s-a dat cu FMI/bancile/grupul Bilderberg”, ori ca tanjeste la vreo functie politica, ori ca, dimpotriva, refuza sa preia o functie politica. Unii l-au acuzat ca, atent la inflatie, nu sustine redresarea economiei, fiindca a redus prea putin si prea tarziu dobanda, fiindca nu “da drumul la cursul valutar” spre 5 lei ori fiindca nu “da drumul la inflatie” tocmai in tara cu cea mai mare inflatie din UE.

    Altii, dimpotriva, i-au imputat ratarea tintei de inflatie in fiecare an, intr-o tara cunoscuta pentru impactul in preturi al oricarei cresteri de tarife si de taxe si pentru teama publicului de orice scumpire. In premiera, Isarescu a reactionat violent la ultima transa de amenintari cu scumpiri, numindu-i “trancanitori” pe managerii si pe politicienii (intre ei un ministru) care arunca in presa preziceri de majorare a preturilor si conjurand presa sa nu mai foloseasca prezicerile respective.
    Mai devreme am luat anul 2005 ca reper pentru ca atunci s-a incheiat liberalizarea contului de capital, care a deschis calea pentru navala de valuta in tara ce avea sa influenteze si aprecierea leului, si evolutia pietei creditului, si strategia BNR de a regla lucrurile prin acumularea de rezerva valutara, care de la nici 10 mld. euro la sfarsitul lui 2004 a ajuns la recordul de 32,8 mld, la sfarsitul lui noiembrie 2010.

    Bani multi, care au starnit anul acesta interesul unor politicieni populisti si lipsiti de cultura economica. Mugur Isarescu a explicat de ce statul nu poate folosi pentru acoperirea deficitului bugetar rezerva valutara (“la noi e vorba «turcu’ plateste», dar BNR nu e turcu’”), incercand sa-i lumineze pe adeptii unor aberatii economice ca “legea Cojocaru”, promovata la televiziunea care a lansat Partidul Poporului, sau ai initiativelor de reducere a rezervei valutare cu 2,7 miliarde de euro, in folosul platilor curente ale statului – ambele, sustinute de parlamentarul penelist loan Ghise.

    Strategia aleasa de BNR fata de toate acestea a fost asadar iesirea insistenta in public cu explicatii, dublata de o incercare din rasputeri de a scoli pe orice cale ziaristii, de la seminare, conferinte sau “Zilele studentilor economisti”, eveniment organizat ca un soi de roadshow de-a lungul anului prin universitatile tarii, si pana la invitarea sefului Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, la aniversarea a 130 de ani de viata a BNR. Cu acea ocazie, guvernatorul si-a expus probabil el mai clar viziunea: “Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si greu de inteles de public, oriunde in lume”, iar de cate ori dezbaterea coboara din terenul stiintei la argumente galagioase sau de autoritate “se produc victime la toate nivelurile societatii”. Pentru Isarescu, efortul de a se explica asa incat sa inteleaga tot omul e un pariu eroic, aproape imposibil de castigat, in Romania aflata mereu in pragul unei crize de nervi. Datoria lui insa e sa-ncerce sa-l castige.

  • Unde putem sa preschimbam banii din vechea emisiune monetara

    Este vorba despre sucursalele Bancii Nationale a Romaniei din
    Bucuresti, Iasi, Cluj si Timis, unde preschimbarea se va putea face
    pe termen nelimitat, fara taxe si comisioane, prin prezentare la
    ghiseu sau remitere prin posta.

    Pana la data de 31 decembrie 2010, bancnotele si monedele din
    vechea emisiune (lei vechi) pot fi preschimbate, fara taxe si
    comisioane, si la unitatile Bancii Romane pentru Dezvoltare –
    Groupe Societe Generale, prin prezentare la ghiseu.

    La ora actuala sunt in
    circulatie     monede si bancnote din emisiunile 2005 si 2008, care
    le-au inlocuit pe cele dinainte de
    denominarea     leului din 2005. Legea denominarii monedei
    nationale prevedea initial schimbarea banilor vechi in curs de trei
    ani de la incetarea puterii lor circulatorii, adica pana la 31
    decembrie 2009. BNR a decis insa ulterior sa permita populatiei sa
    schimbe leii vechi pe termen nelimitat.

  • Concedierile in constructii si industrie continua. Blocajul financiar persista, cererea ramane slaba

    Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
    lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
    constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
    personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
    angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
    intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
    cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
    angajat.

    In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
    industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
    tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
    mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
    alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
    textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
    angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
    echipamente si aparate electrice.

    Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
    cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
    continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
    dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
    Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
    9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
    schimb – de 10%.

    Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
    sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
    investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
    pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
    la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
    anticipeaza cresteri sau stagnari.

    In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
    companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
    raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
    cu 28% mai mare decat a celor pozitive.

    Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
    acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
    cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
    alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
    industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.

  • Inflatia anuala scade usor in noiembrie: 7,73%

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna octombrie, s-au
    consemnat la cartofi (10%), oua (8%), fructe proaspete (4,3%),
    legume si conserve de legume (3,6%), si faina (3,5%). S-au ieftinit
    insa citricele si fructele meridionale, cu 4,3%. Fata de luna
    decembrie 2009, cele mai mari cresteri de preturi le-au avut
    cartofii (36%), conservele de legume (19%) si uleiul (19%),
    singurul aliment care s-a ieftinit fiind ouale, cu peste 7%.

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,38%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (6%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu decembrie
    2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate de
    combustibili (12%), carti si presa scrisa (11,2%), respectiv
    energie termica (12%) si electrica (8,6%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,2%,
    cresteri putin semnificative au avut serviciile de apa, canal si
    salubritate (0,4%), cele de telefonie (0,3%) si transportul aerian
    (0,3%). In raport cu sfarsitul anului trecut, cel mai mult s-au
    majorat tarifele la aceleasi doua categorii – apa si canal (15,8%)
    si CFR (14%); in schimb, s-a ieftinit transportul aerian, cu
    3,5%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia la
    sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al BCR.
    “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de politica
    monetara de la sedinta din 2 noiembrie incoace, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentru acest
    scenariu.”

    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a comentat recent
    pe marginea numeroaselor discutii despre o posibila iesire a
    Romaniei din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare,
    discutii sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat
    intretin iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin
    metode artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza
    prin inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana
    la inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu. Romania ocupa
    in octombrie prima pozitie in UE in functie de cresterea preturilor
    de consum, de 3,4 ori mai mare decat avansul mediu din UE.

    BNR estimeaza o inflatie de 8,2% pentru sfarsitul anului 2010,
    respectiv de 3,4% la finele lui 2001. Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 BNR sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • The Economist: Multi romani vad Banca Nationala drept cea mai solida institutie a tarii

    “Multi romani vad Banca Nationala ca pe cea mai solida
    institutie a tarii”, sustine publicatia
    britanica    , insa banca centrala nu poate face prea multe ca sa
    relanseze cresterea economica a tarii, estimata sa ajunga la 1,5%
    la anul.

    Un capitol pozitiv sunt exporturile, care au
    crescut cu circa 25% fata de anul trecut, ceea ce este o veste buna
    pentru multi producatori cu actionariat strain, insa exporturile
    sunt doar o parte relativ redusa a economiei, in timp ce
    constructiile, investitiile si consumul sunt inca la pamant. Din
    cele 30 de miliarde de euro alocate ca fonduri europene pentru
    modernizare, Romania n-a cheltuit pana acum decat 1,5 miliarde,
    ceea ce explica, intre altele, de ce nu exista nici macar un drum
    rutier bun intre Bucuresti si Constanta.

    Pe hartie, programul de reforme initiate de
    PDL, partidul presedintelui Traian Basescu – descris de The
    Economist drept “fermecator, dar dificil” – arata impresionant,
    insa intrebarea e daca ele pot eradica bolile cronice ale tarii:
    coruptia, birocratia excesiva si serviciile publice proaste.
    “Romania ar putea deveni un back office al Europei”, declara un
    bancher strain, “incercand sa-si pastreze optimismul”. Sau un
    centru regional pentru companiile care vor sa patrunda in tarile
    vecine. Investitorilor “le plac insa certitudinile, nu labilitatea
    si opacitatea cu care se iau deciziile in politica romaneasca”.

    Revista britanica reia indemnurile
    investitorilor catre lupta cu coruptia, dereglementarea pietelor si
    reforma sistemului judiciar, pentru a se opri in final din nou la
    presedintele Basescu, despre care afirma ca scandalurile, in parte
    politizate, au afectat imaginea lui de fost capitan de nava, “desi
    cand i se incheie mandatul, in 2014, s-ar putea reintoarce, ca
    Putin, in postul de prim-ministru”.

    Cu oarecare ironie, The Economist sustine ca
    majoritatea fanilor lui Basescu la ora actuala s-ar regasi mai
    curand peste hotare, in Republica Moldova, gratie deciziei de a
    emite pasapoarte pentru locuitorii de acolo, si in Georgia, tara pe
    care a sustinut-o la NATO chiar cand cei mai multi dintre aliatii
    ei au renuntat la aceasta.

  • Clientii nemultumiti ai bancilor pregatesc noi actiuni de protest

    In aceasta saptamana, Comisia
    a esuat in incercarea de a continua discutiile la OUG 50, care ar
    trebui trimisa la Parlament in urmatoarea perioada. Cvorumul n-a
    fost intrunit, iar parlamentarii au intrat in conflict dupa ce
    reprezentantii PDL au introdus un amendament care sustine ca
    bancile au optiunea, dar nu si obligatia de a aplica prevederile
    OUG 50 la creditele aflate deja in derulare. Amendamentul este in
    linie cu cerinta FMI, a bancilor si a BNR in acest sens.

    Grupurile formate anterior pe internet, majoritatea pe
    Yahoo!Groups, s-au unit intr-unul nou, ce actioneaza in numele
    tuturor clientilor care se considera nemultumiti de aplicarea OUG
    50, indiferent de banca unde au contract. In numele a “peste 15.000
    de clienti nemultumiti inregistrati pe internet”, cu contracte de
    credit incheiate la un numar de 13 banci din Romania,
    grupul     intitulat “Stopati abuzurile bancilor” cere sprijinul
    ANPC, al BNR si al ONG-urilor din domeniul protectiei
    consumatorilor pentru ca Ordonanta 50 sa se aplice si la creditele
    in derulare, “pentru a nu crea discriminare in cazul celor peste 4
    milioane de clienti bancari care au contractat deja credite”,
    precum si pentru eliminarea de catre banci a comisionului de
    gestiune a creditului si a comisionului de risc.

    Clientii anunta si formele de protest pe care le au in vedere:
    solicitari adresate bancilor de rambursare anticipata a creditelor,
    dar numai in sume infime (1 leu sau 1 euro), depunerea repetata de
    reclamatii la ANPC, astfel incat bancile sa fie sanctionate cu mai
    multe amenzi, precum si redactarea unor scrisori adresate
    consiliilor de administratie ale bancilor si solicitarea de
    intalniri cu conducerea acestora. De asemenea, clientii propun
    inceperea negocierilor de refinantare a creditelor cu alte
    institutii de credit, care le pot oferi conditii mai
    avantajoase.

    Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a declarat la
    inceputul lui noiembrie ca FMI doreste ca “ordonanta sa asigure un
    echilibru intre interesul consumatorilor si stabilitatea sistemului
    financiar”, referindu-se explicit la o prevedere a OUG 50 care
    permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sa
    decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru
    anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale prevederilor
    ordonantei. “Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci
    ar trebui sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC”, a spus reprezentantul
    FMI. El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI
    conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea
    OUG 50, ca si de aprobarea celorlalte masuri de politica economica
    si fiscala convenite cu autoritatile romane.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”