Marian Sârbu este în prezent membru neexecutiv în Consiliul ASF, iar anterior a ocupat poziţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Comsiile reunite de buget-finanţe bănci şi comisiile economice l-au avizat pe Cornel Coca Constantinescu pentru o poziţie neexecutivă în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în locul lui Marian Mârzac, care a demisionat recent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor citate, PDL va semna luni, după şedinţa BPN al partidului, un protocol cu Iniţiativa România Liberală.
“PDL va semna luni un protocol cu Iniţiativa România Liberală şi toţi cei de la această Iniţiativă se vor înscrie în PDL. Andrei Chiliman se va înscrie în PDL şi va fi prim-vicepreşedinte”, au precizat sursele citate.
Din IRL mai fac parte şi Vlad Moisescu şi Diana Tuşa.
Delegaţia Permanentă a PNL a decis, în 27 mai 2013, excluderea din partid a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, după ce edilul a activat timp de 24 de ani în PNL, motivul sancţiunii fiind săvârşirea unor “abateri grave de la disciplina partidului”. Propunerea de excludere a primarului Andrei Chiliman şi a deputatului Diana Tuşa, înaintată de BPN Delegaţiei Permanente a PNL, a fost aprobată cu 139 de voturi ”pentru” şi 8 voturi ”împotrivă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Modul de impunere a taxei pe stâlp s-a făcut greşit, clar taxa nu a fost gândită, pentru că Guvernul a colectat mai mult decât dublu decât a estimat iniţial. (…) Se va deschide o cutie a Pandorei în ce priveşte redevenţele. Dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale”, a afirmat Stratan, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).
Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, cunoscut ca taxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcţiei şi a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.
ROPEPCA reuneşte mai multe companii de explorare şi producţie a hidrocarburilor care deţin majoritatea blocurilor de concesiune onshore (terestre) din România şi cumulează investiţii potenţiale de 630 de milioane de dolari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor citate, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au reţinut, în acest dosar, pe vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei Claudiu Sorin Dumbrăveanu, un angajat al companiei Enel şi un angajat al unei firme.
Cei trei urmează să fie duşi la instanţă, cu propunerea de arestare preventivă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fost economist şef al BNR (1992-1997) şi pentru scurtă perioadă ministru al Finanţelor (decembrie 1997 – sepembrie 1998), Daniel Dăianu a cochetat de-a lungul vremii cu mai multe formaţiuni politice, cea mai notabilă realizare fiind poziţia de europarlamentar din parte PNL (2007-2009).
Dăianu a fost numit anul trecut prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, anterior fiind consilier şi consilier onorific al premierului Victor Ponta.
Licenţiat în ştiinţe economice la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti (1975), Dăianu a obţinut titlul de doctor în economie, tot la ASE, în 1988.
Dăianu şi-a început cariera în 1976 la Direcţia de Informaţii Externe, unde a lucrat exclusiv pe probleme economice până în 1978, şi a recunoscut public că părinţii săi au activat în Direcţia Securităţii Statului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sursele citate au relatat că Iohannis a spus în Delegaţia Permanentă că doreşte să candideze la funcţia de preşedinte al partidului.
În acest sens, el a cerut derogare de la criteriul de vechime în partid pentru a putea candida.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.
La acest timp, Joseph “Joe” Biden, vicepreşedinte al SUA, se află în Cipru şi la Bucureşti se citeşte o moţiune de cenzură la adresa guvernului Ponta, iar păzitorii Constituţiei i-au dat liber preşedintelui Băsescu să se afişeze pe plajă în tricou cu mărul ispitei populare. Este o dovadă că zilele nu seamănă între ele şi lumea se mişcă atât de repede, încât într-o viaţă trăim de fapt mai multe.
Nu ştiu cât de adânci vor fi urmele trecerii pe la Bucureşti ale vicepreşedintelui SUA. Ar trebui să fie, pentru că mesajele sale au fost concise, dincolo de solemnitatea şi limbajul instituţional obligatorii trimisului de soi al unei superputeri.
În discursul de “la revedere, dar suntem cu ochii pe voi!”, susţinut la sediul Preşedinţiei, în faţa unui auditoriu atent ales şi care îi avea în primul rând pe apărătorii legii şi directorii intelligence-ului românesc, vicepreşedintele Biden a pronunţat de atâtea ori cuvântul “corupţie”, încât a părut că vorbeşte în faţa oamenilor unei orânduiri sud-americane turbulente, nicidecum ale unei ţări din inima Europei şi membră de mare nădejde a Alianţei Nord-Atlantice. De fapt, în bunul stil american, vorbele lui Biden au fost pentru urechile marelui public. Un îndemn repetat obsedant, aproape ultimativ: fiţi corecţi şi luptaţi pentru asta ca pentru un aer curat!
Vicepreşedintele Biden nu a pus la îndoială democraţia românească, dar a spus înţelept că aceasta este un lung drum pe care tot trebuie să mergem şi în niciun caz să o luăm îndărăt. Şi pentru un asemenea drum, de la care nu trebuie să ne abatem, avem nevoie de păzitori de felul judecătorilor fără frică, poliţiştilor curajoşi şi procurorilor care muncesc până cad sub masă. Este enumerarea lui Biden.
Rezultatul ar trebui să fie o ţară sigură. După tonul lui Biden, ar trebui să fie şi mai mult: un spaţiu aseptic, aproape ideal. Greu de atins! Oricum, vicepreşedintele SUA ne-a lăsat această temă de rezolvat.
Având în vedere frământările din jurul nostru, vicepreşedintele Biden şi-a împărţit inima şi vorbele între dreptate şi arme. Neprecupeţindu-şi – pe bună dreptate .afecţiunea pentru românii curajoşi în uniforme. De altfel, înainte de toate, primul său drum a fost la o bază militară. Unde Biden a spus cuvinte bine alese şi simţite, iar ministrul apărării, Mircea Duşa, a reuşit să fie doar un provincial timorat. Diferenţa vizibilă de prestanţă dintre cei doi a fost aproape comică.
Pentru că armele şi justiţia nu sunt îndeajuns ca şi certitudini, înaltul sol american a vorbit şi de resurse, în speţă de resursele energetice care ne fac dependenţi de maica Rusie cea rea. Şi a lăsat să se înţeleagă că SUA ne poate ajuta să scăpăm de aceste lanţuri.
Nu în ultimul rând, incursiunea vicepreşedintelui american a fost un tonic binevenit şi binemeritat pentru Traian Băsescu, un preşedinte aflat la sfârşit de mandat şi pentru care viitorul nu arată prea roz. Ca şi în cazul soldaţilor plini de curaj, Joseph “Joe” Biden nu a făcut economie la vorbele şi gesturile de inimă, adresate unui Traian Băsescu care părea marcat de o suferinţă ascunsă şi îmbătrânit cu acceleraţie.
Ce a lăsat în urmă trecerea prin România a vicepreşedintelui american? Mesajele, care vor fi folosite acerb ca arme politice tăioase sau care vor fi îngropate deliberat în uitare.
O marcare pregnantă a teritoriului, impusă de contextul extern dătător de mari dureri de cap. Impresia că aici este tărâmul unde fără dubiu ultimul cuvânt îl au marii noştri aliaţi de peste ocean. Şi că România este ultima frontieră. Dincolo de această linie este fragila Moldova şi mai încolo încep haosul şi ameninţarea permanentă.
Pentru “agenţiile de aplicare a legii”, cum le place americanilor să spună, vizita şi semnalele transmise de vicepreşedintele Biden au fost o mare întărire a moralului şi un brânci înainte. De altfel, taman înainte ca Joseph “Joe” Biden să calce, din nou, pe pământ românesc, procurorii au înhăţat dintr-o lovitură o marfă de soi: patru judecători. După ce vicepreşedintele a plecat a fost înhăţată o altă marfă de soi: miliardarul Adamescu.
Altfel, dincolo de graniţă zaverele îşi urmează neabătut cursul. Ucraina rămâne sfâşiată de un război ciudat, Rusia îşi vede netulburată de ale sale, delimitarea lumilor continuă, prin apariţia noului Război Rece.
Va dobândi România un alt rol în toate aceste tulburări de durată? Probabil. Datorită conjuncturii, nu pentru că am demonstrat ceva în ograda noastră sau pentru că ne-am spus, prin forţe proprii, cuvântul influent în afară. Suntem în continuare, din veşnice motive, problematici, iar rezolvările nu se pot servi “par avion”.
Este vreun regret după vizita vicepreşedintelui SUA? Da. Acela ca domnul Biden a făcut de atâtea ori trimitere la corupţie, încât a părut că se adresează unei naţii de copii răi. Şi acela că nu a venit preşedintele Obama. Care ne-a ocolit elegant, alegând Varşovia.
Dar poate, pentru noi, este suficient simpaticul Joseph “Joe” Biden.
Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.
Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).
Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.
Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.
De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.
Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.
“Domnule preşedinte, mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră de a întări relaţiile noastre, pentru munca dumneavoastră pentru a face viitorul nostru şi mai bun. Dumnezeu să binecuvânteze poporul român, Dumnezeu să binecuvânteze America şi Dumnezeu trebuie să protejeze trupele noastre, române şi americane din Afganistan”, i-a spus Biden lui Ponta la finalul vizitei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro