BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Raport Deloitte: Vânzările de maşini electrice vor creşte anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei maşini nou vândute în 2030 va fi electrică

    Vânzările de maşini electrice vor creşte anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei maşini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de maşini electrice vândute anual în întreaga lume va creşte de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 şi la 31,1 milioane în 2030.

    Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii îşi vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de maşini cu motor pe combustie internă îşi vor relua creşterea şi vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

    Experţii Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creşterii cererii de maşini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de maşini. Preţurile se apropie tot mai mult de cele ale maşinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuşi, se menţine preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de maşini (distanţa care poate fi parcursă cu o singură încărcare) şi la lipsa infrastructurii de alimentare.

    „Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influenţa atitudinea consumatorilor cu privire la maşinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea infrastructurii de încărcare a maşinilor electrice şi a anunţat măsuri prin care toate staţiile de alimentare sunt obligate să se doteze şi cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar şi din cele legate de facilităţile oferite de alte state la achiziţia unei maşini electrice, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale, Deloitte România.

    Conform raportului, guvernele din numeroase ţări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de maşini electrice, de la subvenţii directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor şi creşterea sau menţinerea taxelor pentru maşinile cu motor pe combustie internă.

    Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieţei auto au favorizat, pe anumite pieţe, maşinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse şi a dublat subvenţiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franţa, consumatorii care cumpără astfel de maşini cu preţuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creştere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autorităţile franceze au dublat prima de casare pentru maşinile vechi. În acelaşi timp, în China, subvenţiile pentru maşini electrice şi politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

    Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piaţa a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina şi motorina au preţuri mici, iar gama de modele disponibile de maşini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nişă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susţinerea pieţei, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice şi diferenţele culturale în ceea ce priveşte modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piaţa auto globală, vânzările de maşini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, aşa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.
     

  • Creşteri ambiţioase pe timp de pandemie. Un business estimează dublarea cifrei de afaceri pe fondul noii crize

    Dragoş Mihalache a pornit businessul Red-Mall în mediul offline, cu un magazin tradiţional, dar antreprenorul a făcut conversia rapid spre mediul online, iar în 2016 a intrat pe eMag Marketplace. El a dezvoltat businessul comercializând medii de stocare şi accesorii pentru acestea. În timp, antreprenorul a observat că oamenii au diferite nevoi şi a ales să diversifice gama de produse pentru a răspunde cât mai multor nevoi din piaţă.

    „Am observat că clienţii aveau nevoie de diferite produse astfel că am ales să diversificăm portofoliul. Am cercetat piaţa, am văzut ce se cerea şi care erau nevoile clienţilor, am identificat produsele apoi le-am listat.  Acum avem o gamă foarte largă de produse, de la îngrijire personală până la electronice, scule şi unelte.”

    În iunie 2016, a intrat în marketplace-ul eMag. „În prezent, aproximativ 50% din cifra de afaceri este generată de canalele noastre de vânzare, iar 50% este generată de vânzările înregistrate pe marketplace”, povesteşte Dragoş Mihalache, fondatorul companiei Red-Mall în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Pandemia şi măsurile de distanţare şi limitare a răspândirii noului virus au îndrumat oamenii spre achiziţii online, ceea ce a generat atât creşteri ale vânzărilor companiilor active în mediul online, cât şi schimbări ale comportamentului consumatorilor. Astfel, spre deosebire de anul trecut, clienţii au cumpărat produse specifice contextului pandemic, ceea ce a dus la o scădere a valorii bonului mediu înregistrată anul acesta, spune Dragoş Mihalache.

    „Anul acesta valoarea bonului mediu a fost în jur de 300 de lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, vindeam produse care în pandemie nu s-au vândut, aici mă refer la electronice şi electrocasnice care aveau o valoare mult mai mare decât măştile şi dezinfectanţii pe care le vindem în această perioadă.”

    Fondatorul Red-Mall a adăugat că a fost nevoit să modifice planurile pe termen mediu şi lung în urma pandemiei. „Nu se mai vindeau produse precum sistemele audio, aparatele de fotografiat, astfel că ne-am adaptat şi am adus produse noi care să răspundă nevoilor din piaţă, cum ar fi dezinfectante, măşti, mănuşi, igienizante.”

    În ultimele două luni, businessul Red-Mall a înregistrat o creştere de 20% faţă de primele trei luni de pandemie, respectiv perioada martie-aprilie-mai. De asemenea, Red-Mall înregistrează peste 100 de comenzi zilnic pe platformă, oraşul care generează cel mai mare număr de comenzi fiind Capitala, urmată de zona Ardealului şi zona Moldovei. În ceea ce priveşte perioada de Black Friday, Dragoş Mihalache spune că în fiecare an, vânzările Red-Mall au „crescut în perioada de Black Friday, toţi clienţii aşteaptă ofertele de pe eMag Marketplace şi de pe eMag în general şi mereu am avut o creştere şi a numărului de produse listate în această campanie şi a numărului de comenzi. Anul acesta aşteptăm să creştem cu aproximativ 30% faţă de anul trecut, în această campanie de Black Friday.”

    Compania Red-Mall este printre primii selleri care au accesat linia de credit prin care Idea Bank oferă condiţii preferenţiale de creditare (precum dobândă zero) celor care vor să îşi dezvolte businessul. „Am investit banii obţinuţi în stocuri de Black Friday şi am avut vânzări pe măsură.”

    În prezent, businessul Red-Mall este activ doar pe piaţa din România, însă planurile antreprenorului Dragoş Mihalache vizează extinderea în Bulgaria şi Ungaria în 2021.

    „Anul viitor vom încerca să ne extindem pe alte pieţe, unde este prezent eMag Marketplace. Mă gândesc momentan la Bulgaria şi Ungaria. În plus, vrem să diversificăm gama de produse dedicate copiilor, adică zona de jucării. Acolo nu avem o diversitate foarte mare de produse,” a adăugat Dragoş Mihalache.

    El a spus că în urma diversificării gamei de produse şi a vânzărilor crescute ce vor fi înregistrate în perioada de Black Friday şi în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, estimează afaceri de circa 5 milioane de euro la finalul anului în curs, adică o dublare a cifrei de afaceri.

    „Având în vedere că avem Black Friday, apoi vin sărbătorile şi finalul anului, când cumpărăturile şi achiziţiile au valori mai mari, estimez o dublare a cifrei de afaceri şi mai sper să mergem aşa şi în perioada următoare. Anul viitor sper să fie măcar ca anul acesta”, a mai spus antreprenorul.

    În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2021, „acesta va fi stabilit după perioada de Black Friday.”

  • Elefant.ro raportează o creştere de 40% a vânzărilor cu ocazia evenimentelor Single’s Day şi Black Friday

    În urma reducerilor implementate cu ocazia evenimentelor de shopping Singles’ Day şi Black Friday, platforma elefant.ro a obţinut vânzări cu 40% mai mari faţă de anul anterior. „Rezultatele campaniilor de Singles’ Day şi Black Friday din acest an au fost determinate exclusiv de investiţiile pe care le-am realizat în ultimii ani în infrastructura tehnică, logistică şi echipă”, spune Radu Meteş, head of marketing la elefant.ro.

    Cea mai mare comandă de Singles’ Day s-a ridicat la 4.700 de lei şi a inclus 66 de produse, iar cea mai mare comandă de Black Friday a avut valoare de 38.880 de lei şi a fost plasată de un cumpărător din Bucureşti.

    Cele mai multe produse comandate într-o singură tranzacţie au fost în număr de 227, iar cel mai scump produs vândut a fost un cărucior pentru bebeluşi ce a costat aproximativ 2.200 de lei. Pe parcursul perioadei de reduceri pe platforma elefant.ro s-au comandat sute de mii de cărţi, iar produsele cel mai căutate au fost: jucăriile, parfumurile, cărţile, ceasurile, produsele home&deco şi cele din categoria vin&gourmet. Comenzile de pe telefoane mobile şi tablete s-au ridicat la 84% din total, cel mai mare procent de până acum, iar plata cu cardul a reprezentat 40% din total.

    Cele mai multe comenzi au fost plasate din Bucureşti, urmat de Timiş, Iaşi, Cluj, Braşov, Constanţa şi Prahova. În oraşele unde sunt deschise puncte de livrare marca elefant.ro sau easybox, peste 40% dintre comenzi au fost plasate cu ridicare din aceste pickup-points.

  • Black Friday 2020 la eMAG: vânzări de 124 milioane de lei în primele 30 de minute

    Black Friday 2020 a început la eMAG în această dimineaţă la ora 7:37, înregistrând recorduri încă din primele 10 minute: 260.000 vizitatori au intrat în aplicaţia eMAG şi în site, cu 18% mai mult decât anul precedent şi au comandat peste 55.000  de produse, valoarea comenzilor fiind de 33 de milioane de lei.

    „Startul Black Friday ne-a depăşit aşteptările. Oamenii au strâns bani pe parcursul anului în care au renunţat la multe cheltuieli şi acum îşi permit să cumpere produsele pe care şi le doresc pentru acasă sau pentru confortul personal. Am înregistrat 2 milioane vizite pe site în prima jumătate de oră şi clienţii şi-au comandat până acum, în medie, câte 2 produse pe comandă. În total, clienţii  au comandat în 30 minute mai mult decât comandau într-o zi întreagă de Black Friday acum şapte ani”, a declarat Tudor Manea, director general eMAG România.
    Astfel, dacă în 2013, clienţii au făcut cumpărături în valoare de 102 milioane de lei într-o zi, acum, în doar jumătate de oră valoarea a ajuns la 124 milioane de lei.

    Cele mai comandate produse la deschiderea sesiunii de reduceri au fost articole pentru casă (27.000); televizoarele (15.000); frigiderele şi maşinile de spălat (9.500); băuturile (14.000); electrocasnicele mici (18.000), şi produsele din gama fashion (9.000).
    Cele mai multe comenzi la mia de locuitori au venit din Bucureşti, Cluj-Napoca, Slatina, Iaşi, Braşov, Alba Iulia, Constanţa, Piteşti, Târgu Jiu şi Zalău. Plata cu cardul are o pondere de 57% din totalul comenzilor.

    Black Friday a ajuns la ediţia a 10-a şi se anunţă a fi cea mare dintre toate evenimentele de shopping de până acum, potrivit  reprezentanţilor eMag.
     

  • Efectele Covid: se vând mai puţine rochii, dar mai multe decoraţiuni pentru casă

    Studiul realizat de CBRE arată că din cauza pandemiei oamenii petrec mai mult timp în casă ceea ce a schimbat comportamentul de consum. Ca urmare se vând mai puţine rochii şi accesorii de petrecere, dar mai multe accesorii şi decoraţiuni pentru casă. Vânzările ridicate pe care magazinele home & deco le înregistrează se reflectă şi în volumul spaţiilor logistice închiriate.

    „Dacă în 2019 retailerii de home & deco ocupau 40.000 mp de spaţii industriale, anul acesta doar din două cereri s-au adăugat 100.000 mp. Pe termen lung estimăm o creştere vânzărilor şi pe alte segmente: retailul online alimentar, magazinele de jucării, de hrană şi accesorii pentru animale şi magazinele de fashion. Retailerii vor să eficientizeze modul în care aduc produsele mai aproape de consumator şi vedem tot mai multe cereri de spaţii logistice pentru a-şi reduce timpul de livrare, dar mai ales pentru a-şi securiza stocurile din magazinele fizice”, a declarat reprezentantul CBRE, Carmen Ravon.

    Tot în contextul pandemiei, campaniile de reduceri lansate de retaileri cu ocazia sărbătorilor de Crăciun au început încă din luna noiembrie, odată cu reducerile de Black Friday, pe fondul lipsei de predictibilitate vizavi de intrarea în carantină şi a temerii legate de întârzierea transporturilor, arată studiul. Asta înseamnă vânzări cu 30% mai mari de Black Friday şi pondere de 10% a ecommerce-ului.

  • Cât valorează vaccinul care ar pune capăt pandemiei

    Producătorul american de medicamente Pfizer şi firma germană de biotehnologie BioNTech pot câştiga 13 miliarde de dolari în urma vânzărilor de anul viitor, care ar fi împărţite între cele două companii, conform analiştilor din cadrul băncii de investiţii Morgan Stanley.

    Jumătatea grupului Pfizer ar depăşi cel mai bine vândut produs al companiei, un vaccin pentru pneumonie care a generat anul trecut 5,8 miliarde de dolari din vânzări. Grupul american a declarat că va furniza 100 de milioane de doze în SUA, cu un preţ de 39 de dolari pentru două doze, scrie The Guardian.

    Uniunea Europeană a rezervat deja 200 de milioane de doze, iar Marea Britanie a comandat până acum 40 de milioane de doze.

    În timp ce alte companii au anunţat că nu vor profita de pe urma vaccinului anti-COVID-19, Pfizer a abordat o mişcare diferită. Producătorul a refuzat fondurile de cercetare ale guvernului Statelor Unite sub actualul program de vaccinare – Operation Warp Speed – şi a folosit 2 miliarde de dolari din propriile fonduri pentru a dezvolta un vaccin de imunizare cu BioNTech.

    Însă firma de biotehnologie a primit 375 de milioane de euro din partea guvernului german şi un împrumut de 100 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii. Prin comparaţie cu Pfizer, care a raportat venituri de 52 de miliarde de dolari anul trecut, BioNTech a înregistrat în 2019 doar 109 milioane de euro.

     

  • Answear România lansează campania de Black Friday şi estimează vânzări totale de 3,9 milioane de euro

    Săptămâna viitoare, Answear România lansează campania de Black Friday, în care anunţă reduceri de până la 70% inclusiv la colecţiile noi ale brandurilor de top. În urma evenimentului, compania estimează vânzări totale de 3,9 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

    Printre branduri incluse în oferta din acest an se numără Guess, Tommy Hilfiger, Tommy Jeans, Calvin Klein, Polo Ralph Lauren, Adidas, Pepe Jeans, iar ca şi categorie de produse, cu preponderenţă gecile, canadienele, articolele sportive, cizmele, botinele şi puloverele.

    Dacă anul trecut cele mai multe cumpărături s-au făcut la 00:00, urmat de ora 14:00, anul acesta echipa Answear se aşteaptă ca seara să se realizeze cele mai multe comenzi pentru că şi utilizatorii au în prezent un alt program din cauza pandemiei. În 2019, cea mai mare sumă alocată în cadrul unei comenzi a fost de 14.000 lei şi a conţinut un număr de şapte produse.

    „Anul acesta ne aşteptăm la o comandă medie de 300 lei şi la vânzări totale de 3,9 milioane de euro, iar cele mai mari vânzări să se înregistreze la brandurile Tommy Hilfiger, Tommy Jeans, Calvin Klein, Medicine, Guess, Adidas. În procente, cel mai mare discount de pe platformă va fi de 70%, iar ca valoare va fi suma de 1.500 lei”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.

    Pe lângă intervalul dedicat cumpărăturilor online de Black Friday, o altă schimbare în comportamentul clienţilor faţă de anul anterior se preconizează a fi în privinţa modalităţii de plată: „Credem că se va păstra un procent mult mai ridicat faţă de anul trecut pentru plăţile online cu cardul. Ne aşteptăm la un număr de patru ori mai mare decât anul trecut de plăţi online prin card”, adaugă executivul.

    Pentru brandul Answear, anul 2020 a venitu cu creşteri importante, ca, de altfel, pentru mai toţi jucătorii din e-commerce: în perioada ianuarie – octombrie 2020 a înregistrat o evoluţie de 30% faţă de anul trecut, tot anul acesta portofoliul depăşind 350 de branduri, doar în 2020 fiind adăugate aproximativ 50 de branduri noi. Cum în general creşterea din acest an este de peste 30% pentru totalul vânzărilor anuale pe platforma companiei, retailerul online estimează să încheie anul cu o creştere de minim 30%.
     

  • Răzbunarea perfectă a doi angajaţi care au fost concediaţi. Au creat o afacere mai mare decât a celor care i-au concediat

    Exact când carierele lor se aflau în plină ascensiune şi amândoi primiseră roluri de conducere într-o companie importantă, Bernard Marcus şi Arhur Blank au fost concediaţi. Cu toate că pe mulţi eşecul i-ar fi descurajat, cei doi au văzut asta ca pe o oportunitate. Au înfiinţat aşadar magazinul The Home Depot, care s-a transformat, de-a lungul anilor, în cel mai important lanţ de bricolaj din SUA, cu vânzări anuale de 12 miliarde de dolari.

    Bernard Marcus s-a născut pe 12 mai 1929 în Newark, New Jersey, în familia unor evrei de origine rusă. El a urmat liceul South Side, pe care l-a absolvit în 1947. Cu toate că şi-a dorit să devină medic, părinţii săi nu şi-au permis să îi plătească taxa şcolară, aşa că Marcus a început să lucreze pentru tatăl său ca producător de dulapuri. Ulterior, s-a înscris la Universitatea Rutgers pentru o diplomă de farmacist. După finalizarea studiilor, a lucrat într-o farmacie, însă cu timpul a devenit mai interesat de partea de retail a acestei industrii.

    S-a angajat aşadar în cadrul unei companii de produse cosmetice, trecând ulterior printr-o serie de joburi în zona de retail, până când, într-un final, a obţinut poziţia de CEO al Handy Dan Improvement Centers, un lanţ de retail cu sediul în Los Angeles, care comercializa produse de bricolaj. Aici l-a cunoscut pe Arthur M. Blank, care avea să-i devină partener de business. Blank s-a născut pe 27 septembrie 1942 în Flushing, New York, în familia lui Max şi Molly Blank.

    El a absolvit cursurile colegiului Babson şi s-a angajat în cadrul Arthur Young and Company pe poziţia de senior contabil. Mai târziu s-a alăturat corporaţiei Daylin, unde a fost ales preşedinte al diviziei de produse farmaceutice a companiei. Când aceasta s-a vândut, el s-a mutat la divizia de bricolaj a firmei, Handy Dan Home Improvement Centers, în rolul de vicepreşedinte financiar. În 1978, atât Marcus cât şi Blank au fost concediaţi.

    Un an mai târziu ei au fondat magazinul de bricolaj The Home Depot, avându-i alături ca investitori pe expertul în merchandising Pat Farrah şi pe bancherul de investiţii newyorkez Ken Langone. Magazinul a revoluţionat piaţa de articole de bricolaj cu un nou concept: depozitul, care i-a transformat rapid pe fondatorii afacerii în miliardari. Marcus a fost numit primul CEO al companiei, funcţie pe care a păstrat-o timp de 19 ani, servind totodată şi ca preşedinte al consiliului, până la retragerea sa, în 2002.

    Blank a deţinut, la rândul său, timp de 19 ani, funcţia de preşedinte, până l-a succedat pe Marcus în rolul de CEO, după retragerea acestuia; a renunţat la funcţie în 2001, când s-a retras din business. În prezent, antreprenorul deţine echipele de fotbal şi soccer profesionist Atlanta Falcons şi Atlanta United. Ambii antreprenori au fost acceptaţi, în 2006, în Junior Achievement U.S. Business Hall of Fame. Anul trecut, lanţul The Home Depot a înregistrat venituri de peste 12 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de 400.000 de angajaţi. Potrivit estimărilor publicaţiei internaţionale Forbes, în prezent averea lui Bernard Marcus se ridică la 5,9 miliarde de dolari, iar cea a lui Arthur Blank, la 5,3 miliarde de dolari. 

  • O licărire de speranţă pentru industria auto europeană: Vânzările de maşini înregistează prima creştere de anul acesta

    Înmatriculările din Europa au crescut pentru prima dată în acest an, înregistrând în septembrie un plus de 1,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, scrie Reuters.

    Numărul de vânzări a ajuns astfel la 1,3 milioane în Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, arată datele Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile.

    Cele mai mari pieţe au continentului au raportat rezultate mixte, în condiţiile în care Spania, Regatul Unit şi Franţa au înregistrat scăderi, iar vânzările din Italia şi Germania au crescut. Volkswagen şi Renault au raportat creşteri de 14,1% şi, respectiv, 8,1%, în timp ce vânzările grupului PSA – producătorul vehiculelor Peugeot – au scăzut cu 14,1%.

    Companiile auto de lux au înregistrat pierderi luna trecută: Daimler, compania care construieşte modelele Mercedes-Benz, a raportat o scădere de 7,7%, iar vânzările rivalului BMW s-au redus cu 11,9%.

    În primele nouă luni ale anului, vânzările din sectorul auto au scăzut cu 29,3%, pe măsură ce măsurile de controlare a pandemiei au închis showroom-urile de-a lungul continentului.

     

  • Luxul prinde bine chiar şi în pandemie

    Vânzările de poşete Louis Vuitton au alimentat veniturile grupului LVMH în al treilea trimestru, iar cel mai mare retailer de bunuri de lux din lume a raportat o serie de rezultate peste aşteptările analiştilor, notează CNBC.

    Spre deosebire de o bună parte dintre rivalii companiei, LVMH s-a dovedit mai rezistent în faţa crizei generate de coronavirus. Deşi restricţiile de circulaţie şi închiderea magazinelor au afectat întreaga industrie, acţiunile grupului francez s-au redus cu doar 3% de la începutul anului.

    Vânzările din T3/2020 au scăzut cu 7% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, reuşind să bată estimările analiştilor de minus 12%. De asemenea, veniturile diviziilor de produse din piele şi fashion, care includ brandurile Louis Vuitton şi Dior, au crescut cu 12% faţă de anul trecut, iar vânzările înregistrate de băuturile Hennessy au rămas stabile.

    Celelalte divizii ale conglomeratului francez nu s-au descurcat atât de bine. De exemplu, lipsa evenimentelor festive a afectat business-urile cu şampanie, care includ Dom Perignon, Moet şi Chandon.

    Totodată, veniturile diviziilor de bijuterii şi ceasuri au scăzut cu 14%. Rezultatele pot fi afectate de procesul împotriva grupului american Tiffany prin care se urmăreşte abandonarea acordul de achiziţie de 16,2 miliarde de dolari. Compania a decis să renunţe la înţelegere la începutul lunii septembrie după ce vânzările din magazinele Tiffany au scăzut cu circa 44%.