BusinessMagazin

Tag: vaccinare

  • Preşedintele Iohannis şi noua definiţie a succesului: Succesul este atunci când spun eu

    Succesul, zice în Dex, este rezultatul favorabil al unei acţiuni. Acţiunea în cazul de faţă este campania naţională de vaccinare. Rezultatul favorabil, aşteptat, al acţiunii suna aşa: „Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane de persoane vaccinate”.

    Declaraţia de mai sus a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis pe data de 13 mai 2021, la Palatul Cotroceni, acolo de unde ne anunţa că în România „campania de vaccinare a prins viteză”. Cu doar o zi în urmă, ZF scria pentru prima dată despre interesul de vaccinare măsurat după prima doză de vaccin care era în luna mai cu 20% mai redus faţă de iunie.

    Cifrele spuneau altceva. Viteza despre care vorbea preşedintele semăna din ce în ce mai mult cu viteza medie a trenurilor de marfă care circulă în România. „36-48 ore de la Constanţa la Curtici”.  Dar se poate ca şi acesta să fie de fapt un timp record, un succes, şi nu un indicator despre starea precară în care se află infrastructura feroviară a României.

    Dar îi pasă cuiva de indicatori sau de cifre? Când succesul se măsoară altfel.

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, iese în fiecare săptămână în faţa presei şi prezintă cifre: „45 de centre de vaccinare au sistat temporar activitatea, alte 136 de fluxuri de vaccinare şi-au sistat temporar activitatea”, „foarte probabil că numărul de centre active se va reduce”, „avem opt judeţe cu rată de acoperire vaccinală de peste 30%”, spunea Valeriu Gheorghiţă în ultima conferinţă de presă, de joi, 24 iunie când prezenta şi bilanţul campaniei de vaccinare: 4.661.527 de persoane cu cel puţin o doză, din care peste 4,4 milioane sunt vaccinate cu schema completă. „Acest lucru înseamnă o acoperire vaccinală de circa 25% din populaţia eligibilă la nivel naţional”.

    Departe de rezultatul aşteptat. Nu vom avea nici la 1 iulie cele 5 milioane de persoane vaccinate estimate pentru 1 iunie. Niciuna dintre ţintele anunţate de preşedintele Iohannis nu va fi atinsă, dar îşi asumă cineva ratarea acestor obiective?

    Dimpotrivă. Preşedintele Iohannis ne-a anunţat ieri că „avem un succes”. Cum se măsoară acest succes? „Deci, avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinţei de vaccinare”, spune Klaus Iohannis într-o declaraţie de presă de ieri, 24 iunie. Apoi preşedintele ne întreabă „Cum ar fi să vaccinăm doar puţină lume şi să ne trezim în octombrie sau în noiembrie cu un al patrulea val, fiindcă virusul evoluează?” şi concluzionează că e bine tosă ne vaccinăm pentru că altfel vom ajunge la spital.

    Şi nimeni nu vrea să ajungă la spital în România, o ţară unde proiectele mari privind sănătatea şi educaţia sfârşesc în sertare.

    Unu din patru tineri care termină clasa a XII-a în acest an nu s-a înscris la bacalaureat, dar avem din 2016 un proiect de ţară – România educată. „România Educată” este un proiect al preşedintelui României, un proiect naţional, aşa scrie în prezentarea lui.

    Copiii români au ajuns a doua cea mai mare populaţie rezidentă din Germania, după copiii nemţilor. În România natalitatea scade de la an la an, iar politicile pro-familie sunt ultimele pentru care există resurse. Nu sunt bani pentru majorarea alocaţiilor, nu sunt bani pentru creşe, iar proiectele legate de educaţie timpurie stau în sertare.

    “Educaţia ante-preşcolară este inexistentă sau grav subdimensionată în foarte multe localităţi din România. În aproape întreaga Uniune Europeană sunt create condiţii pentru ca părinţii să poată reveni la parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăţi suplimentare în a găsi un loc într-o creşă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale care au impact major în viaţa familiilor din ţara noastră”, spunea Klaus Iohannis în ianuarie 2020 într-o conferinţă „România Educată – politici publice şi coordonarea surselor de finanţare”.

    Cum ar fi domnule preşedinte ca un an şi jumătate mai târziu să ieşiţi public şi să ne spuneţi de ce credeţi că unu din patru elevi din clasa a XII-a nu s-a înscris la examenul de bacalaureat şi ce plan concret aveţi pentru ei?

    Oare este şi acesta tot un succes? Iar dacă, în ciuda succesului campaniei de vaccinare, ar fi bine totuşi „ca fiecare român să se vaccineze, dacă nu vrea să ajungă la spital”, de ce ar fi bine totuşi ca tinerii români de 18 ani să dea bacalaureatul? Sau „România educată” se construieşte şi fără BAC?

     

     

     

     

     

     

  • Harta locurilor disponibile pentru vaccinare: Cum arată situaţia locurilor libere în acest moment, câţi oameni sunt înscrişi pe listele de aşteptare pentru imunizare

    Harta interactivă de pe platforma naţională de vaccinare arată în prezent câte locuri sunt libere pentru vaccinarea cu cele patru seruri folosite în România împotriva pandemiei de COVID-19. Potrivit datelor de la ora 13:42, din 20 iunie, în ţară mai sunt disponibile 709.528 de locuri libere pentru vaccinare cu Pfizer, 111.245 de locuri libere pentru vaccinare cu Moderna, 58.505 de locuri libere pentru vaccinare cu AstraZeneca şi 54.598 de locuri libere pentru vaccinare cu Johnson&Johnson.

    Situaţia este din ce în ce mai bună, în momentul de faţă nu mai există judeţe în care nu sunt locuri libere pentru vaccinare.

    Pe platforma de programare apare şi harta listelor de aşteptare pentru cele patru vaccinuri folosite de România. În acest moment nu mai sunt persoane pe listele de aşteptare

    Puţin peste 25.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

    25.479 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore.

    În total, 4.627.395 de români au fost vaccinaţi de la începutul campaniei, din care 4.338.583 cu schema completă.

    În ultimele 24 de ore, 20.194 de persoane au primit serul Pfizer, 1.189 pe cel de la Moderna, 872 pe cel produs de AstraZeneca şi 3.224 pe cel Johnson & Johnson.

    În ultimele 24 de ore au fost 7 reacţii la vaccinare.

    De la începutul campaniei de vaccinare au fost, în total, 16.492 de reacţii adverse.

     

     

     

     

     

     

  • STUDIU Cum s-a schimbat viaţa după pandemie. Peste 40% dintre românii intervievaţi spun că nu mai pot conta pe ajutorul semenilor

    Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.

    Au fost intervievate 1023 de persoane, iar eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului din 2011, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României.

    Rezultatele sondajului

    Conform datelor analizate, 39% dintre respondenţi au spus că gradul de respectare a regulilor de convieţuire a crescut în perioada pandemiei de coronavirus, comparativ cu anii anteriori.

    Pe de altă parte, 45% dintre respondenţi au spus că solidaritatea între români a rămas la fel ca înainte de pandemie, în timp ce 38% dintre respondenţi au spus că aceasta a scăzut. Doar 17% dintre respondenţi au susţinut că solidaritatea între români a crescut.

    Conform studiului, 20% dintre respondenţi au spus că măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor a crescut, în timp ce 42% dintre respondenţi au spus că nu mai pot conta pe ajutorul semenilor la fel ca înainte de pandemia de coronavirus.

    Cât despre încrederea în oameni, 54% dintre respondenţi au spus că aceasta a rămas la fel, în timp ce 35% au spus că a scăzut. Doar 11% dintre români cred că încrederea între oameni a crescut în urma pandemiei de coronavirus.

    49% dintre respondenţii români au spus că niciodată nu au avut sentimentul de siguranţă. Doar 18% au spus că s-au simţit des în siguranţă în perioada pandemiei din ultimul an.

    36% dintre respondenţi au spus că au suficienţi bani pentru un trai decent, însă asta nu însemană că-şi permit să cumpere obiecte mai scumpe.

     

     

  • Membru al unei echipe de vaccinare: Teama de ac este mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei

    Potrivit unei postări pe pagina de Facebook Ro Vaccinare, Florin Moroşanu, membru al echipei Drive-Thru din Cluj-Napoca, unde au fost administrate aproape 30.000 de vaccinuri, povesteşte că în prima lună, pentru majoritatea pacienţilor, vaccinarea era determinată de convingere şi exista o doză mare de determinare, dar începând cu luna iunie, acestei categorii i se mai adaugă un profil distinct: omul care se teme de ac sau cel puţin aşa crede.

    „Teama de ac este mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei. Aproximativ din 10 persoane care dezvoltă reacţii înainte de vaccinare, 8 sunt bărbaţi şi 2 sunt femei. Transpiraţie, leşin, agitaţie, anxietate, albirea feţei sunt manifestări ale unei frici care există doar în mintea noastră. Detaliul acesta asta mă face să mă gândesc cum ar rezista bărbaţii daca ei ar trebui să nască în locul femeilor… Cred că am leşina preventiv înainte de naştere cu vreo câteva zile şi am aştepta minunea în stare de inconştienţă”, a povestit Florin Moroşanu.

    Acesta susţine că a avut un caz în care o persoană şi-a adus un ac „mai mic” de acasă.

    „Am avut 2 situaţii în care 2 pacienţi au venit să vadă acul, dacă e mare, dacă e gros, câţi cm intră în braţ, ba chiar cineva a venit cu acul de acasă. A căutat el în farmacie cel mai mic ac şi l-a adus să-l folosim. Evident că l-a dus înapoi acasă, era un ac care nu permitea vaccinarea pentru că era prea scurt şi s-a vaccinat cu acul din centrul nostru. Dar ideea în sine, de a căuta un ac cât mai mic prin farmacii mie mi-a dat senzaţia că acea persoană chiar a vrut să se vaccineze, iar teama de ac l-a făcut să stea şi să aştepte o vreme, până şi-a făcut curaj”, mai spune membrul echipei de vaccinare.

    Acesta susţine că pentru astfel de cazuri este necesară intervenţia unui psiholog.

    „Pentru toate aceste situaţii de fobie de ace există Lucian. Lucian este psiholog clinician, coleg cu noi la Drive şi am ajuns să-l apreciez tare în cele 2 luni de când îl cunosc. E ca un frate mai mare, înţelept şi calm. OK, calmul e în fişa postului unui psiholog dar mai are o calitate, empatia. Vede el omul stresat în maşină, citeşte pe faţa pacientului că nu este în cea mai confortabilă stare şi merge la el sau la ea şi reuşeşte să distragă atenţia, astfel încât vaccinarea devine o experienţă banală”, a mai povestit Florin Moroşanu.

  • Membru al unei echipe de vaccinare: Teama de ac este mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei

    Potrivit unei postări pe pagina de Facebook Ro Vaccinare, Florin Moroşanu, membru al echipei Drive-Thru din Cluj-Napoca, unde au fost administrate aproape 30.000 de vaccinuri, povesteşte că în prima lună, pentru majoritatea pacienţilor, vaccinarea era determinată de convingere şi exista o doză mare de determinare, dar începând cu luna iunie, acestei categorii i se mai adaugă un profil distinct: omul care se teme de ac sau cel puţin aşa crede.

    „Teama de ac este mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei. Aproximativ din 10 persoane care dezvoltă reacţii înainte de vaccinare, 8 sunt bărbaţi şi 2 sunt femei. Transpiraţie, leşin, agitaţie, anxietate, albirea feţei sunt manifestări ale unei frici care există doar în mintea noastră. Detaliul acesta asta mă face să mă gândesc cum ar rezista bărbaţii daca ei ar trebui să nască în locul femeilor… Cred că am leşina preventiv înainte de naştere cu vreo câteva zile şi am aştepta minunea în stare de inconştienţă”, a povestit Florin Moroşanu.

    Acesta susţine că a avut un caz în care o persoană şi-a adus un ac „mai mic” de acasă.

    „Am avut 2 situaţii în care 2 pacienţi au venit să vadă acul, dacă e mare, dacă e gros, câţi cm intră în braţ, ba chiar cineva a venit cu acul de acasă. A căutat el în farmacie cel mai mic ac şi l-a adus să-l folosim. Evident că l-a dus înapoi acasă, era un ac care nu permitea vaccinarea pentru că era prea scurt şi s-a vaccinat cu acul din centrul nostru. Dar ideea în sine, de a căuta un ac cât mai mic prin farmacii mie mi-a dat senzaţia că acea persoană chiar a vrut să se vaccineze, iar teama de ac l-a făcut să stea şi să aştepte o vreme, până şi-a făcut curaj”, mai spune membrul echipei de vaccinare.

    Acesta susţine că pentru astfel de cazuri este necesară intervenţia unui psiholog.

    „Pentru toate aceste situaţii de fobie de ace există Lucian. Lucian este psiholog clinician, coleg cu noi la Drive şi am ajuns să-l apreciez tare în cele 2 luni de când îl cunosc. E ca un frate mai mare, înţelept şi calm. OK, calmul e în fişa postului unui psiholog dar mai are o calitate, empatia. Vede el omul stresat în maşină, citeşte pe faţa pacientului că nu este în cea mai confortabilă stare şi merge la el sau la ea şi reuşeşte să distragă atenţia, astfel încât vaccinarea devine o experienţă banală”, a mai povestit Florin Moroşanu.

  • Unde călătorim vara aceasta? Germania, Spania, Portugalia şi Austria şi-au deschis graniteţele pentru turiştii români

    În sezonul turistic din acest an, turiştii vor putea călători mai mult faţă de anul anterior, când multe ţări europene au introdus restricţii privind intrarea turiştilor pe teritoriul ţării, însă acest lucru s-a schimbat, anul acesta existând state cu puţine restricţii.

    Pe lângă destinaţiile tradiţionale ale românilor şi anume Grecia, Turcia, unde turiştii pot intra cu dovada vaccinării, prezentarea unui test sau un document care să ateste faptul că au fost bolnavi de COVID, şi Bulgaria, unde nu există restricţii de intrare în ţară, mai există şi alte destinaţii din Europa unde turiştii români pot merge vara aceasta. Mai jos sunt prezentate condiţiile de intrare în câteva state euro­pene, date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe.

    Turiştii care vin din România trebuie să prezinte la intrarea în Germania o dovadă a testării, vaccinării sau vindecării toate persoanele care călătoresc spre Germania pe cale aeriană. Aşadar, turiştii care ajung în Germania sunt obligaţi să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR, dovada vaccinării sau a vindecării în cel mult 48 de ore de la intrarea pe teritoriul german.

    De asemenea, cei care se întorc din Germania în România pot intra în ţară fără restricţii, având în vedere că Germania se află pe lista verde

    Spania:

    Începând cu data de 7 iunie 2021, toţi pasagerii care sosesc din România pe cale aeriană trebuie să prezinte la intrarea în Spania un certificat care atestă vaccinarea completă împotriva COVID-19 cu cel puţin 14 zile anterior călătoriei, un test molecular tip PCR negativ sau un test antigen negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior călătoriei, un certificat de vindecare post-COVID-19 (acesta poate fi un document eliberat de un serviciu medical la 11 zile de la depistarea infectării cu virusul SARS-CoV-2. Acest certificat este valabil pentru o perioadă de 180 zile). Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt exceptaţi de la măsura prezentării unuia dintre documentele justificative menţionate anterior. Toate persoanele care călătoresc spre Spania, pe cale aeriană sau maritimă, trebuie să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate prin intermediul aplicaţiei Spain Travel Health (SpTH) sau a paginii de internet www.spth.gob.es. Totodată, Spania se află pe lista verde, astfel că nu vor exista restricţii la întoarcerea în România.

     

    Portugalia:

    Portugalia acceptă turiştii doar cu prezentarea unui rezultat negativ al testului PCR. Companiile aeriene vor permite îmbarcarea pasagerilor zborurilor cu destinaţie sau escală în Portugalia continentală doar în baza prezentării, la plecare, a dovezii de efectuare, de către un laborator, a unui test de amplificare a acidului nucleic (NAAT) sau a unui test rapid antigen (TRAg)* pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, cu rezultat negativ, efectuat în cele 72 de ore, respectiv 24 de ore anterioare orei îmbarcării. Sunt exceptaţi de la această măsură copiii cu vârsta de până la 2 ani. Se menţine măsura controlului obligatoriu al temperaturii corporale, temperatura corporală relevantă fiind cea egală sau superioară valorii 38 grade C. Orice pasager a cărui temperatură este egală sau superioară valorii de 38 grade C, va fi imediat îndrumat către structurile medicale care funcţionează pe aeroporturile naţionale pentru repetarea măsurării temperaturii şi în vederea efectuării unui test, dacă este cazul. Pentru intrarea în arhipelagurile Azore şi Madeira, autorităţile solicită testarea moleculară (tip PCR) pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Totodată, Portugalia se află pe lista verde, iar la întoarcerea în România nu vor exista restricţii.

     

    Austria:

    Persoanele care călătoresc în Austria din ţări pentru care nu există avertizări de călătorie, între care şi România, pot intra în Austria fără să fie nevoite să intre în carantină, cu îndeplinirea uneia din următoarele condiţii şi anume prezentarea rezultatului negativ al unui test pentru SARS-CoV-2, de tip PCR (valabilitatea să nu depăşească 72 de ore de la data prelevării probelor) sau antigen (valabilitate să nu depăşească 48 de ore de la data prelevării probelor). Prezintă un certificat de vaccinare cu un ser autorizat, cu îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii, la data intrării în Austria, au trecut cel puţin 22 de zile de la administrarea primei doze de vaccin, dar nu mai mult de 3 luni, imunizarea cu cea de-a doua doză de vaccin, la care, de la administrarea primei doze să nu fi trecut mai mult de 9 luni. Dacă a fost confirmată o infecţie pentru SARS-CoV-2 în ultimele 6 luni şi poate fi prezentat un certificat medical de recuperare sau o dovadă a prezenţei anticorpilor, care să nu fie mai veche de 3 luni. În cazul în care nu poate fi îndeplinită niciuna dintre condiţiile de mai sus, trebuie efectuat, în cel puţin 24 de ore de la intrarea în Austria, un test biologic molecular pentru SARS-CoV-2 sau un test antigen pentru SARS-CoV-2, costurile fiind suportate din bugetul personal. Austria se află pe lista verde, deci pentru turiştii care sosesc din Austria în România nu vor exista restricţii.

  • Bucureşti, Cluj şi Sibiu, în top cu cele mai multe persoane vaccinate împotriva COVID-19

    Bucureştiul, Clujul şi Sibiul sunt pe primele trei locuri în topul cu cele mai multe persoane vaccinate împotriva COVID-19, a anunţat, marţi, preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă.

    Municipiul Bucureşti este pe primul loc cu rata de acoperire vaccinală din populaţia eligibilă, cu 43,8%. Capitala este urmată de judeţul Cluj, unde 40,4% din populaţia de peste 12 ani este vaccinată, şi de judeţele Sibiu – 34%, Braşov – 32,1%, Timiş – 31%, Constanţa – 30,7%.

    Media naţională este de 25%, din populaţia eligibilă de peste 12 ani.

    Judeţele cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt Covasna – 17, 5%, Bacău – 17,7%, Giurgiu – 16,2%, Botoşani – 16,1%, Suceava – 15,1%.

    Valeriu Gheorghiţă a precizat că chiar şi în aceste judeţe, rata de acoperire vaccinală a crescut progresiv în ultimele săptămâni.

  • Sub 50.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Sub 50.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

    49.405 persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore. În total, 4.457.688 de români au fost vaccinaţi de la începutul campaniei, din care 3.997.752 cu schema completă.

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, luni, la ora 17.00, situaţia vaccinărilor în România este următoarea: număr de doze administrate în ultimele 24 de ore împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech 37.294, Moderna 3.020, AstraZeneca 2.011, iar Johnson&Johnson 7.080.

    În ultimele 24 de ore au fost 20 reacţii comune şi minore la vaccinare, din care 1 este reacţie de tip local şi 19 reprezintă reacţii generale.

    În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 16.264 de reacţii comune şi minore.

     

  • Topul ratei de vaccinare, condus de Bucureşti. La opul opus se află Suceava

    „În Bucureşti avem o rată de acoperire vaccinală în popuaţia eligibilă de peste 16 ani din populaţia rezidentă de circa 45%, mai exact de 44,9%, ceea ce considerăm că este o rată foarte bună de acoperire vaccinală. Este mult peste media naţională. Probabil că în Bucureşti rata de imunitate de grup, cumulată între vaccinare şi trecerea prin boală, este peste 50%, ceea ce explică situaţia epidemiologică favorabilă. De asemenea, în Cluj rata de acoperire vaccinală din populaţia eligibilă este de 41,43%, în Sibiu 35,15%, Braşov 33,13%, Timiş – 31,66%, iar Constana 31,75%. De asemenea, Alba – 30,77%”, anunţă Valeriu Gheorghiţă.

    El precizează că raportarea se referă la populaţia eligibilă de peste 16 ani, iar începând de săptămâna viitoare va fi inclusă şi populaţia eligibilă de peste 12 ani.

    „Ultimele judeţe cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt Covasna, cu 18,1%, Bacău – 17,3%, Giurgiu – 16,6%, Botoşani – 16,6% şi Suceava – 15,7%”, conchide şeful CNCAV.

  • Cîţu: De marţi putem să vaccinăm şi adolescenţii. Încurajez pe părinţi să ia cea mai bună decizie

    „Avem o campanie de vaccinare în derulare şi de mâine putem să vaccinăm şi adolescenţii. Îi încurajez pe părinţi să ia cea mai bună decizie pentru copii lor, dar trebuie să înţelegem că e nevoie de cât mai multe persoane vaccinate ca să trecem pandemia”, spune Forin Cîţu.

    Afirmaţia premierului vine după ce, vineri, Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat vaccinul Pfizer pentru copiii cu vârste între 12 – 15 ani.

    Fiecare stat poate decide dacă va folosi vaccinul şi de când.

    Conform coordonatorului strategiei pentru vaccinuri din cadrul EMA, Marco Cavaleri, recomandările sunt aceleaşi ca şi pentru adulţi, respectiv două doze la cel puţin 3 săptămâni distanţă. Datele din studii au arătat că eficienţa este cel puţin la fel de bună ca şi la adulţi. Niciunul dintre copiii care au participat la testare şi a primit vaccinul nu a făcut COVID.