BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • O nouă tranşă de vaccin Pfizer ajunge, luni, în România: Autorităţile au administrat până acum peste 4 milioane de doze

    Noua tranşă de vaccin produs de compania Pfizer BioNTech însumează 511.290 de doze, care vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 146.250 de doze; Centrul Regional de Depozitare Braşov: 64.350 de doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 de doze; Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 74.880 de doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova: 54.990 de doze; Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 58.500 de doze; Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 50.310 de doze.

    Până la acest moment, România a recepţionat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    Per total, autorităţile au administrat aproape 4,1 milioane de doze anti-COVID-19, număr ce acoperă cu prima doză doar 13% din populaţia ţării. Prin comparaţie, media la nivelul Uniunii Europene este de 17,4% pentru prima doză.

     

  • Cum arată harta locurilor libere la vaccin şi a listelor de aşteptare?

    Harta interactivă de pe platforma naţională de vaccinare arată în prezent câte locuri sunt libere pentru vaccinarea cu cele trei seruri folosite în România împotriva pandemiei de COVID-19.

    Potrivit datelor de la ora 10:55, din 18 aprilie, în ţară mai sunt disponibile 60.651 de locuri de vaccinare cu Pfize, 58.283 de locuri de vaccinare cu Astra Zeneca şi 26.693 de locuri cu Moderna.

    În toate judeţe sunt locuri disponibile pentru vaccinare, fie cu Astra Zeneca sau cu Moderna / Pfizer şi după cu se poate vedea din harta de mai sus nici un judeţ nu este marcat cu roşu.

    Cele mai multe locuri libere sunt în judeţele Timiş – 16.759 de locuri şi Suceava – 6.700 de locuri în timp ce la polul opus cu cele mai puţine locuri se află judeţele Olt – 815 locuri şi Călăraşi – 849 locuri.

    Pe platforma de programare apare şi harta listelor de aşteptare pentru cele trei vaccinuri folosite de România, cel mai mare apetit pentru imunizare fiind în Bucureşti, cu aproape 78.000 de oameni înscrişi pe liste.

    În acelaşi timp, în judeţul Mehedinţi nu estet înscrisă nici o persoană pe listele de aşteptare.

    În general, Capitala a epuizat de fiecare dată dozele disponibile de vaccin încă din primele zile de la intrarea în ţară a tranşelor de la producători. În acest context, reprezentanţii din judeţele din jurul Bucureştiului au arătat că locuitorii Capitalei aleg de multe ori să călătorească în judeţele vecine pentru a se imuniza, o situaţie întâlnită de asemenea şi în alte zone din ţară.

    Şi în Cluj sunt liste de aşteptare lungi, cu peste 33.000 de oameni care vor să se imunizeze la unul dintre centrele din raza judeţului. Datele sunt disponibile pe platforma de programare, aferente orei 10:55.

    Cele mai multe solicitări pe listele de aşteptare sunt pentru vaccinul Pfizer – peste 237.000 de români alegând acest ser pentru imunizare, urmat de Moderna – peste 11.000 de înscrieri pe lista de aşteptare şi Astra Zeneca – peste 2.600 de înscrieri pe lista de aşteptare.

     

     

  • Un vaccin împotriva cancerului, pe bază de ARN mesager, este în curs de dezvoltare

    Uğur Şahin şi Özlem Türeci au decis să investigheze posibilitatea de a face un vaccin pentru acel virus misterios şi extrem de contagios folosind ARNm. Astfel, în câteva săptămâni, oamenii de ştiinţă BioNTech au dezvoltat un vaccin experimental în parteneriat cu gigantul farmaceutic american Pfizer. Astfel, 10 luni mai târziu, vaccinul a trecut studiile clinice şi obstacolele de reglementare şi a început să fie folosit în întreaga lume. Acelaşi principiu poate fi aplicat în combaterea altor boli legate de sistemul imunitar, cum ar fi gripa, malaria şi cancerul.

    „Avem mai multe vaccinuri diferite împotriva cancerului pe bază de ARNm”, a declarat Türeci. „Deşi este prea devreme pentru a prezice când va fi disponibil un astfel de vaccin, perspectiva este promiţătoare. Este foarte dificil de prezis în dezvoltarea inovatoare. Dar ne aşteptăm să fie gata în câţiva ani”, a adăugat Türeci.

    Comunitatea biotehnologiei studiază ARNm de două decenii. Platforma medicală funcţionează pe baza unor instrucţiuni pentru transformarea proteinelor antigenice găsite pe suprafaţa unui virus în celulele corpului. Antigenul va fi apoi copiat şi produs în mai multe celule pentru a crea sistemul imunitar împotriva acelui virus specific, potrivit Observer.

    Pentru cancer, ARNm este investigat ca o modalitate de a furniza celulelor codurile proteice dintr-o tumoră specifică, care ar putea fi personalizate pentru a se potrivi cu mutaţiile cancerului unei persoane. Celulele produc apoi aceste proteine ​​şi antrenează sistemul imunitar pentru a proteja organismul de cancer.

    Moderna din Boston, care a dezvoltat un alt vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager într-un timp record similar, investighează, de asemenea, potenţialul tehnologiei în tratarea şi prevenirea altor boli. Firma are 24 de vaccinuri pe bază de ARNm sau terapii în lucru, inclusiv trei proiecte de vaccinare anunţate în ianuarie: unul pentru HIV, unul pentru gripa sezonieră şi al treilea virus Nipah, care provoacă encefalită şi are o rată a mortalităţii de până la 75%.

    Vineri, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier le-a acordat lui Şahin şi Türeci Ordinul de merit, una dintre cele mai înalte onoruri ale ţării, în cadrul unei ceremonii la care a participat cancelarul Angela Merkel.

    Cuplul a subliniat că succesul cu vaccinul COVID-19 al BioNTech este un efort de echipă. „Este vorba despre efortul multora: echipa noastră de la BioNTech, toţi partenerii implicaţi, de asemenea guverne, autorităţi de reglementare, care au lucrat împreună, de urgenţă”, a spus Türeci. „După cum o vedem, aceasta este o recunoaştere a acestui efort şi, de asemenea, o sărbătoare a ştiinţei”.

     

  • Europa: Când ar putea fi atinsă imunitatea de turmă în lipsa vaccinului Johnson & Johnson

    Suspendarea vaccinului Johnson & Johnson ar putea îngreuna eforturile de imunizare din Uniunea Europeană cu peste două luni, conform datelor colectate de Airfinity, o companie de analize ştiinţifice cu sediul în Londra.

    Iniţial, Airfinity estimase că 75% din populaţia UE va fi vaccinată până pe 30 septembrie, însă termenul ar putea fi extins până la începutul lunii decembrie în cazul în care vaccinul J&J se dovedeşte prea periculos pentru a putea fi utilizat.

    Autorităţile sanitare din Statele Unite au recomandat săptămâna aceasta încetarea administrării serului J&J după ce şase femei cu vârste de până în 50 de ani au dezvoltat cheaguri de sânge, într-o nouă piedică pusă în faţa eforturilor de imunizare din.

    Zilele trecute, Danemarca a devenit prima ţară din UE care a renunţat definitiv la vaccinul dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford, mişcare lansată – de asemenea – pe fondul unor cheaguri de sânge în rândurile persoanelor care au primit dozele grupului anglo-suedez.

    Până acum au fost administrate peste 100 de milioane de vaccinuri anti-coronavirus la nivelul Uniunii Europene, număr ce acoperă cu prima doză circa 16-17% din populaţia UE.

     

  • CEO-ul Pfizer spune că o a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară

    „Este extrem de important să suprimăm grupul de persoane care pot fi susceptibile la virus”, a declarat CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, la CNBC.

    Acesta a adăugat că vaccinurile vor fi un instrument important în lupta împotriva variantelor extrem de contagioase.

    Pfizer a declarat la începutul acestei luni că datele actualizate din studiul său clinic au arătat că vaccinul său este extrem de eficient la şase luni după a doua doză.

    În februarie, Pfizer şi BioNTech au declarat că testează o a treia doză din vaccinul anti-COVID-19 pentru a înţelege mai bine răspunsul imun împotriva noilor variante ale virusului.

    Un anunţ similar a fost făcut şi de compania Moderna. Deşi vaccinul Moderna are acum o eficienţă de peste 90% la şase luni după administrarea celei de-a doua doze, a treia doză ar urma să crească protecţia imunitară.

    „Virusul se modifică suficient de mult pentru ca sistemul imun să nu-l mai recunoască şi astfel este necesar un nou vaccin. Aceasta a treia doză este un buster necesar pentru a ne asigura o protecţie ridicată şi la tulpina sud-africană şi probabil va fi testat în curând şi pentru cea braziliană”, declara Octavian Jurma, cercetător ştiinţific.

    Deşi vaccinurile par să ofere o protecţie foarte mare, s-a dovedit că noile variante reduc eficienţa acestora.

    Reprezentanţii Moderna spun că vaccinurile anuale anti-COVID-19 vor deveni un fapt comun şi că noul coronavirus nu va dispărea de pe planetă.

    „Profilul se potriveşte cu profilurile celorlalte vaccinuri aprobate care oferă un beneficiu semnificativ. Prin urmare, sperăm că majoritatea oamenilor se vor imuniza în continuare, chiar dacă vor avea câteva zile mai critice, cu simptome asemănătoare gripei. Ei trebuie să ştie că acest vaccin oferă o protecţie împotriva bolii COVID-19”, a declarat Stephen Hoge, preşedinte Moderna.

  • Cum se deschide Europa: Danemarca începe luna viitoare să deschidă treptat graniţele pentru unele ţări

    Danemarca va începe din luna mai să redeschidă gradual graniţele pentru anumite ţări, întrucât persoanele mai în vârstă ar trebui să fi beneficiat deja de prima doză de vaccin la acel moment, a anunţat guvernul, joi, citat de Bloomberg.

    Prin urmare, Danemarca va deschide graniţele pentru cetăţenii vaccinaţi din Europa începând de la 1 mai. Totodată, cei care nu s-au vaccinat dar vin din ţări cu o rată de infectare redusă, vor putea intra în Danemarca de la data de 14 mai.

    Este de menţionat că pentru cei care nu se vaccinează va exista obligativitatea prezentării unui test cu rezultat negativ.

    „Este un pas important într-o redeschidere treptată, astfel încât să putem fi o destinaţie de vacanţă, din nou. (…) În acelaşi timp, este crucial să mergem înainte cu multă precauţie”, a declarat Jeppe Kofod, ministrul de Externe din Danemarca.

    Guvernul a declarat că se aşteaptă ca majoritatea danezilor cu vârste de peste 50 de ani să primească măcar prima doză de vaccin până la mijlocul lunii mai.

  • O nouă tranşă de vaccin Pfizer BioNTech soseşte în ţară

    O nouă tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech, care constă în 511.290 doze, soseşte luni în ţară.

    Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara. Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

    Dozele vor fi distribuite după cum urmează: Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 187.200 doze; Centrul Regional de Depozitare Braşov: 64.350 doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 doze; Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 50.310 doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova: 36.270 doze;
    Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 52.650 doze; Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 58.500 doze.

    Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 3.374.729 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 2.965.888 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

  • Moldova va cumpăra 400.000 de doze de vaccin Sinovac produs în China

    Moldova va cumpăra 400.000 de doze de Sinovac, vaccin chinezesc împotriva coronavirusului, a declarat vineri ministerul sănătăţii într-un comunicat citat de Reuters.

    Moldova şi Ucraina vecină, două dintre cele mai sărace ţări ale Europei, au rămas în urma restului continentului în lupta pentru vaccinuri.

    COVID-19 a ucis 5.307 de persoane în Moldova, o ţară de 3,5 milioane de locuitori care a declarat săptămâna trecută stare de urgenţă pentru a acorda guvernului mai multe puteri pentru combaterea pandemiei.

    Moldova şi-a lansat campania de vaccinare după ce a primit doze de vaccin AstraZeneca din România, ca ajutor umanitar, la sfârşitul lunii februarie.

    Ţara a devenit apoi prima din Europa care a primit doze din schema globală COVAX pentru ţări sărace, luna trecută.

    În mod separat, Rusia a promis că va trimite 182.000 de doze din vaccinul său Sputnik V ca ajutor umanitar, inclusiv 60.000 de doze către regiunea transnistreană separatistă.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Sunt anti-român sau anti-UE dacă reamintesc că trebuia să avem un „plan B”, păstrând şi accesul la vaccinul Sputnik V?

    Opinia de mai jos a aparut in ZF pe 7 septembrie 2020, sub titlul

    “Este foarte bine ca Romania s-a inscris la 3-5-10-oricate milioane de doze de vaccin din vest, ne dorim cu totii sa apara repede si chiar sa si primim ceea ce am cerut si platit. Dar, sa pastram si un “plan B”, sa pastram accesul la Sputnik V”

    Desi o intitulasem initial “In loc sa risipim bani pe echipamente inutile sau defecte, mai bine ne inscriem la 1 milion de doze din Sputnik V”.

    Prietenii m-au intrebat de ce vreau sa ma expun scriind astfel de opinii. Ca sa fiu foarte franc m-am bucurat ca opinia a fost deschisa de mai putin de 500 de cititori, pentru ca ma asteptam sa fiu arestat pentru comentarii impotriva intereselor Romaniei, care face tot ce poate sa se ostilizeze cu Rusia, in loc sa avem relatii economice normale.

    M-am linistit intre timp pentru ca Agentia Europeana a Medicamentelor EMA a luat documentatia vaccinului Sputnik V in analiza, Ungaria si Italia si-au aratat disponibilitatea sa il produca iar mai recent Germania si-a exprimat interesul de a-l achizitiona.

    Desigur, sunt jocuri geo-politice si geo-economice intre “baietii mari”, dar orice tara, din oricare alianta ar face parte, atunci cand are o conducere cu capul pe umeri pastreaza in rezerva un “plan B”, pur si simplu in interesul propriilor cetateni.

    In zilele urmatoare EMA si UE vor avea recomandari cu privire la reactiile adverse aparute in urma administrarii vaccinului cu adenovirus modificat. La fel ca  in alte situatii de acest gen, mai mult ca sigur vor exista doar atentionari si restrictii de utilizare, este un vaccin dezvoltat pe baze solide, nu exista motive de panica sau retragere.

    Pentru oamenii de afaceri interesati de medicina, specialistii nemti au dat un nume provizoriu acestor reactii adverse, si anume trombocitopenie imuna protrombotica indusa de vaccin (prescurtat VIPIT, https://www.medscape.com/viewarticle/948560_print); ori, daca mecanismul de producere al afectiunii este inteles, va exista si o solutie de remediere.

    Romania nu iese sub nici o forma din cuvantul Uniunii Europene, pentru ca daca ar face-o, ni s-ar batea imediat obrazul si ni s-ar reaminti ca suntem fara speranta de corupti. Iar apoi ni s-ar aplica niste sanctiuni economice care la noi ar functiona, pentru ca suntem o tara complet dependenta de uniune, importam consum si exportam forta de munca.

    Dar asta nu trebuie sa ne impiedice sa avem niste lideri sclipitori, vizionari, patrioti, care sa inteleaga pe deplin sensul expresiei managementul riscului. In cazul de fata riscul este ca vaccinurile achizitionate prin UE sa nu ajunga la noi, iar managementul acestui risc este sa putem contracta, la nevoie, vaccinul Sputnik V.

    Raluca Parvu de la BPI Group vorbea astazi despre salariile brute foarte mari platite unor directori generali. Membrii in consiilile de administratie ale companiilor dispuse sa plateasca astfel de salarii mari va vor confirma ca nu cauta genii care au terminat facultatea cu 10. Principalele calitati cautate in procesul recrutarii unui director general, in nebunia afacerilor din 2021, sunt managementul riscului si dezvoltarea afacerii.

  • Şapte decese în Marea Britanie după vaccinare cu AstraZeneca

    Potrivit Mirror, au fost anunţate 30 de persoane care au suferit cheaguri de sânge după vaccinare cu AstraZeneca.

    Vineri, autoritatea de reglementare a medicamentelor a spus că şapte beneficiari ai vaccinului au murit după înregistrarea unor evenimente rare de coagulare a sângelui.

    Încă nu este clar dacă aceste decese reprezintă doar o coincidenţă sau este vorba de un efect advers al vaccinului.

    Agenţiile de sănătate încearcă să îi liniştească pe cei îngrijoraţi, spunând că beneficiile vaccinurilor continuă să depăşească riscurile privind viaţa şi sănătatea în cazul infectării cu SARS-CoV-2.