Tag: ucraina

  • Adrian Sârbu: Summit-ul de pace este cel mai spectaculos pas din contraofensiva Ucrainei

    “Această conferinţă de pace, este, evident, cel mai spectaculos pas din contraofensiva Ucrainei, nu numai împotriva Rusiei, ci şi împotriva alianţei Rusia-China. Beijingul a venit cu o cacealma de pace, un plan de pace fake absolut neruşinat, sfidând  realitatea(…) vine ministru de externe chinez şi le spune europenilor: fiţi pregătiţi de o pace în care noi vrem ca Putin să păstreze ce a luat. Eu cred că, dacă a scris Wall Street Journal, aşa e. (…)

    Avem acest pas care înseamnă conferinţa de pace. E important, de ce? Dă un mesaj clar Chinei: (…) plecaţi cu cacealmaua numită planul de pace. (…)

    Acest mesaj este extraordinar de important pentru că Lula, preşedintele Braziliei, a umblat cu cioara vopsită că vrea pace, dar nu recunoaşte că e agresiune în Ucraina, nu s-a întâlnit cu Zelenski la Hiroshima, la reuniunea G7 (…)”, afirmă Adrian Sârbu.

    Ucraina şi aliaţii săi plănuiesc un summit pentru pace care să excludă Rusia, potrivit unui consilier prezidenţial ucrainean de rang înalt şi unor diplomaţi europeni citaţi de Wall Street Journal (WSJ. Deşi preliminare, planurile pentru o reuniune beneficiază de un sprijin puternic din partea  liderilor europeni, inclusiv al preşedintelui francez, Emmanuele Macron.

    Preşedintele SUA, Joe Biden, şi alţi lideri de top din cadrul NATO  ar urma să fie invitaţi la această reuniune, care, speră diplomaţii occidentali, ar putea avea loc cu puţin timp înainte de summit-ul anual al alianţei, care începe la 11 iulie.

     

  • Rusia sângerează: Retragerea companiilor occidentale a costat ţara 36 de miliarde de dolari conform unei analize a băncii centrale

    Investitorii străini care au părăsit Rusia în perioada martie 2022-martie 2023 au retras aproximativ 36 de miliarde de dolari din ţară, a informat luni agenţia de presă RIA, citând analiza datelor de la Banca Centrală.

    Multe dintre cele mai mari companii ale lumii şi-au redus sau au părăsit complet Rusia ca urmare a invaziei militare în Ucraina.

    Săptămâna trecută banca centrală a Rusiei, încercând să minimizeze impactul retragerilor companiilor occidentale, a declarat că au fost încheiate 200 de acorduri de exit în perioada martie 2022-martie 2023, cu doar 20% dintre tranzacţii implicând mutări de active de peste 100 de milioane de dolari.

     

  • Orban: Ucraina nu poate câştiga războiul, e necesar armistiţiu şi reconfigurarea securităţii Europei

    “La nivel emoţional, este tragic, iar inimile noastre sunt alături de Ucraina. Acest război este un eşec al diplomaţiei şi nu ar fi trebuit să se producă niciodată. Întrebarea centrală nu este cine a invadat pe cine, ci cum pot fi salvate vieţile pierdute dacă acest război continuă”, a declarat Viktor Orban, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg la Forumul Economic din Qatar.

    Premierul Ungariei a subliniat că înţelege “suferinţa” poporului ucrainean, dar a notat că armata ucraineană “nu are nicio şansă de a câştiga războiul” cu Rusia.

    Viktor Orban cere negocieri pentru un armistiţiu imediat în Ucraina şi analizarea posibilităţii configurării unei noi “arhitecturi de securitate a continentului european”, potrivit agenţiei de presă MTI.

    Poziţia Ungariei diferă de cea a principalelor state europene, care oferă Ucrainei asistenţă militară masivă pentru a respinge invazia militară rusă. Viktor Orban menţine relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană şi de Grupul G7.

  • Ruşii ar da năvală să se înroleze în armată. Cifra prezentată de propagandă pentru acest an

    Potrivit lui Dmitri Medvedev, membru de vază al propagandei moscovite, în 2023 s-au înrolat aproape 120.000 de soldaţi.
     

    Peste 100.000 de oameni s-au alăturat armatei ruse de la începutul acestui an, a declarat fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în timp ce Moscova caută să recruteze voluntari pentru ofensiva sa din Ucraina.

    Kremlinul a condus o campanie de recrutare militară agresivă în ultimele luni, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o contraofensivă după luni de impas în estul Ucrainei.

    „Între 1 ianuarie şi 19 mai, 117.400 de oameni au fost acceptaţi în rândurile forţelor armate pe bază de contract şi ca parte a antrenamentelor noastre voluntare”, a spus Medvedev.

    Astăzi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Kremlinului a afirmat că recrutarea soldaţilor contractuali continuă.

  • FT: Liderii G7 vor discuta despre o propunere privind un summit de pace pentru Ucraina

    Liderii Grupului G7 vor analiza, în cursul summitului din Japonia, o propunere de promovare a planului de pace elaborat de Ucraina în scopul opririi conflictului militar cu Rusia, iar Kievul ar vrea implicarea Chinei în această iniţiativă, conform cotidianului Financial Times.

    Discuţiile de la summitul G7, care se desfăşoară în oraşul nipon Hiroshima, au fost propuse de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi probabil nu vor implica direct Rusia. Iniţiativa Grupului G7 intervine în contextul în care Administraţia Chinei a trimis un emisar în Europa în scopul găsirii unei soluţii politice pentru oprirea conflictului militar izbucnit prin invazia rusă în Ucraina.

    Planul de pace elaborat de preşedintele Zelenski conţine condiţia retragerii trupelor ruse, pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Planul Chinei nu prevede condiţia retragerii trupelor ruse înaintea iniţierii negocierilor de pace.

    Liderii statelor occidentale au insistat că negocierile de pace trebuie să înceapă când va vrea Kievul şi că succesul Ucrainei pe câmpul de luptă este cea mai bună modalitate de obţinere a unei “păci corecte”. Dar aliaţii occidentali ai Ucrainei sunt tot mai preocupaţi că Statele Unite se apropie de vârful intensităţii asistenţei militare pentru Ucraina, care ar putea scădea înaintea scrutinului prezidenţial din 2024.

    Un oficial din cadrul Uniunii Europene a declarat pentru cotidianul Financial Times că liderii G7 vor discuta despre ideea organizării unei conferinţe internaţionale în vara acestui an, pe tema planului de pace propus de Zelenski. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Ucrainei a confirmat că vor avea loc discuţii la cererea Kievului, în scopul ralierii cât mai multor ţări acestei propuneri de pace.

    Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a declarat că Ucraina este interesată să implice China “în implementarea planului ucrainean de pace”. Însă Ministerul de Externe de la Kiev a reiterat joi că Ucraina nu va accepta niciun acord cu Rusia care ar implica pierderi teritoriale. Volodimir Zelenski va interveni prin videoconferinţă la summitul G7.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a atribuit Ucrainei vina pentru lipsa de progrese în negocierile de pace, iar până acum nu a semnalat deloc că ar accepta altă soluţie în afara capitulării totale a Ucrainei. Kremlinul a anunţat că susţine planul de pace al Chinei şi a salutat iniţiativa preşedintelui Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, supus, pe de altă parte, presiunilor Statelor Unite, din cauza presupusei aprovizionări cu arme a Rusiei.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că mai multe state africane vor trimite reprezentanţi la Moscova, pentru o iniţiativă de pace. “Domnul Ramaphosa a declarat că este necesar ca Africa să îşi facă auzită vocea în eforturile internaţionale de rezolvare a crizei din Ucraina. Rusia este dispusă să asculte cu mare interes orice propunere de soluţionare a crizei din Ucraina”, a afirmat Dmitri Peskov, conform agenţiei Interfax.

  • Jens Stoltenberg: Ucraina nu va putea deveni membră NATO până nu câştigă războiul cu Rusia

    Într-un discurs rostit prin videoconferinţă la Summitul pentru Democraţie de la Copenhaga, Stoltenberg a apreciat, potrivit postului de televiziune Sky News, că statele NATO vor agrea, la summitul din iulie, că Ucraina va putea deveni membră NATO în viitor.

    “Ucraina are dreptul de a-şi alege propriul drum. Nu trebuie să decidă Moscova ce poate face Ucraina, ci decizia trebuie să aparţină Ucrainei”, a susţinut Stoltenberg.

    “Dar cred şi că aliaţii vor afirma că, desigur, cea mai urgentă sarcină de acum este ca Ucraina să fie victorioasă, pentru ca preşedintele Vladimir Putin să nu câştige acest război. Pentru că, doar dacă Ucraina va fi victorioasă ca naţiune independentă în Europa, se va putea discuta momentul şi modul în care Ucraina poate deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice”, a subliniat Stoltenberg.

  • Germania va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar în valoare de 2,7 miliarde de euro

    Germania a anunţat sâmbătă un ajutor militar de 2,7 miliarde de euro pentru Ucraina, cel mai mare pachet de acest fel de la invazia Rusiei, şi a promis că va continua să sprijine Kievul atât timp cât va fi necesar, transmite Reuters.

    Pachetul va include 30 de tancuri Leopard 1, 15 tancuri antiaeriene Gepard, peste 200 de drone de recunoaştere şi patru sisteme antiaeriene Iris-T, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării.

    „Ne dorim cu toţii un sfârşit rapid al acestui război teribil şi ilegal…. Din păcate, acest lucru nu este încă previzibil. Prin urmare, Germania va oferi tot ajutorul pe care îl poate oferi – atât timp cât va fi nevoie”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

    „Mulţumim aliaţilor noştri”, a scris Andriy Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o postare pe Telegram, confirmând pachetul de ajutor.

    Ucraina a făcut presiuni asupra aliaţilor săi pentru arme cu rază lungă de acţiune, avioane şi muniţii înainte de o contraofensivă aşteptată în următoarele săptămâni sau luni.

    Germania a fost iniţial reticentă în a furniza arme grele Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze invazia Rusiei, temându-se că ar putea escalada lupta. Dar în ianuarie Berlinul a fost de acord să trimită tancuri Leopard şi a declarat că va colabora cu aliaţii pentru a trimite mai multe.

  • Volodimir Zelenski s-ar putea deplasa sâmbătă în Italia şi la Vatican

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa sâmbătă la Roma şi la Vatican, pentru întâlniri cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi cu Papa Francisc, afirmă oficiali italieni, sub protecţia anonimatului.

    Oficiali din cadrul Preşedinţiei Italiei au confirmat că Zelenski se va afla sâmbătă la Roma, unde se va întâlni cu preşedintele Sergio Mattarella, potrivit agenţiei Adnkronos.

    Conform altor surse, preşedintele Ucrainei se va întâlni şi cu premierul italian, Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. “Este posibil ca Papa Francisc să îl primească pe preşedintele Zelenski în cursul zilei de sâmbătă”, au transmis surse de la Vatican, citate de agenţia ANSA.

    Din Italia, Zelenski se va deplasa în Germania, pentru întrevederi cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz. Zelenski ar urma să se deplaseze pe 14 mai în oraşul german Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare. Informaţiile despre deplasările preşedintelui Ucrainei nu sunt difuzate public în avans din raţiuni de securitate.

  • Volodimir Zelenski s-ar putea deplasa sâmbătă în Italia şi la Vatican

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa sâmbătă la Roma şi la Vatican, pentru întâlniri cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi cu Papa Francisc, afirmă oficiali italieni, sub protecţia anonimatului.

    Oficiali din cadrul Preşedinţiei Italiei au confirmat că Zelenski se va afla sâmbătă la Roma, unde se va întâlni cu preşedintele Sergio Mattarella, potrivit agenţiei Adnkronos.

    Conform altor surse, preşedintele Ucrainei se va întâlni şi cu premierul italian, Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. “Este posibil ca Papa Francisc să îl primească pe preşedintele Zelenski în cursul zilei de sâmbătă”, au transmis surse de la Vatican, citate de agenţia ANSA.

    Din Italia, Zelenski se va deplasa în Germania, pentru întrevederi cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz. Zelenski ar urma să se deplaseze pe 14 mai în oraşul german Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare. Informaţiile despre deplasările preşedintelui Ucrainei nu sunt difuzate public în avans din raţiuni de securitate.

  • Cifre dramatice: Ucraina ar avea nevoie de armament de peste 30 de miliarde de dolari pentru a putea lansa contraofensiva cu succes

    Înarmată cu echipament militar în valoare de peste 30 de miliarde de dolari proaspăt livrat de aliaţi, Ucraina se pregăteşte pentru o contraofenisvă care ar aduce finalul războiului mai aproape de prezent sau care ar putea arăta că în ciuda tuturor eforturilor niciuna dintre tabere nu are suficientă putere de foc pentru a obţine un avantaj solid, scrie Bloomberg.

    În ciuda acestui ajutor uriaş, încep să se contureze dubii privind şansele de reuşită ale Ucrainei şi ideea că cele 30 de miliarde nu vor fi suficiente pentru a face o diferenţă semnificativă pe front.

    Trupele Kievului vor profita de acest ajutor – echipamente militare livrate începând din decembrie care costă mai mult decât cumpără orice membru NATO, cu excepţia SUA, într-un an – pentru a încerca să acapareze poziţiile ruseşti şi să recucerească teritoriul ocupat. Întrebarea pe care şi-o pune întreaga comunitate internaţională împreună cu analiştii militari este: O să fie suficient?

    O descoperire dramatică similară cu ofensiva ucraineană de la Harkov de anul trecut ar putea contribui la încheierea rapidă a unei invazii care a perturbat pieţele de energie şi de cereale, alimentând crize ale costului vieţii în întreaga lume.

    Problema Ucrainei este că va fi foarte dificil să asigure un atac surpriză şi să ia prin surprindere o armată roşie mult mai numeroasă şi pregătită ca în trecut. Totodată, pentru a reuşi Ucraina trebuie să execute un atac combinat, însă fără avantajul superiorităţii aeriene, scenariu în care foarte puţine forţe militare de pe glob sunt suficient de pregătite.

    Practic, este necesară o sincronizare perfectă  a infanteriei, blindatelor şi apărării aeriene pentru ca trupele ucrainene să poată profita la maxim de livrările Occidentului care au totalizat peste 200 de tancuri şi 300 de vehicule de luptă, la care se adaugă şi alte arme şi echipamente militare.

    Dacă Ucraina va obţine doar victorii mici, precum cele pe care forţele ruseşti le-au obţinut în jurul oraşului Bakhmut din estul Donbasului, acest lucru ar putea duce la un alt impas în iarnă şi la creşterea presiunii asupra Kievului pentru a renunţa la recuperarea teritoriilor capturate în cadrul unui acord de încetare a focului.

    Pentru a străpunge apărarea rusă va fi nevoie cu siguranţă de echipamente specializate în detectarea şi dezactivarea minelor terestre, construirea de poduri şi demolarea buncărelor pe care aliaţii le-au trimis. La fel şi de sutele de camioane şi transportoare cu care ucrainenii speră să mute echipamentul greu precum blindatele, mai repede decât poate Rusia să reacţioneze şi să oprească aceste mişcări.

    Norvegia a donat patru vehicule specializate în instalarea de poduri în februarie, iar SUA a acordat recent un nou ajutor de 300 de milioane de dolari tradus în camioane, remorci, obuze şi rachete HIMARS.

    „Atacul combinat sunt vârful de lance al unei operaţiuni militare”, a declarat Franz-Stefan Gady, consultant senior la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra.

    În scenariul în care forţele Ucrainei reuşeşte să străpungă apărarea rusească, trupele şi echipamentele vor deveni un subiect critic, deoarece va fi nevoie de orice resursă pentru a continua atacul.

    Problema principală este că onaţiile au secătuit aproape în totalitate multe armate europene, care se luptă să aprovizioneze ceea ce a devenit cel mai mare conflict de pe continent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Guvernele europene s-au angajat să producă mai multă muniţie, dar dacă acest lucru poate fi făcut la timp pentru a susţine nevoile ale unui război de artilerie de mare intensitate rămâne o întrebare al cărei răspuns este încă necunoscut.