BusinessMagazin

Tag: transilvania

  • ANM: Ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină în aproape toată ţara până vineri dimineaţa

    Potrivit ANM, în Banat, Crişana, Oltenia, Maramureş, Transilvania, jumătatea de vest a Munteniei şi în zonele de munte, instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, vijelii şi căderi de grindină.

    Îndeosebi în zona de sud-vest şi în zona montană, cantităţile de apă vor depăşi 25 de litri pe metrul pătrat şi pe arii restrânse 60 – 80 de litri pe metrul pătrat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ METEO. Cod galben de furtuni. HARTA zonelor vizate

    Meteorologii avertizează că vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în zonele de munte, precum şi în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei.

    Vor fi averse care vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului cu aspect de vijelie şi căderi de grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin cumulare, se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 15-20 l/mp şi punctiform 40-50 l/mp. Astfel de fenomene vor fi şi în restul teritoriului, însă pe arii mai restrânse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Castele din Transilvania, deschise circuitului turistic. Suma la care se ridică un ”sejur aristocratic”

    După o plimbare cu căruţa şi un dans popular, turiştii şi-au încheiat ziua cu un picnic tihnit la umbră, la castel.

     
    Suntem în curtea castelului Kalnoky, din Micloşoara, judeţul Covasna, printre numeroşi turişti surprinşi de spectacolul naturii.
     
    “Peisajul este superb, absolut superb acel mic lac cu broaşte. Am şi înregistrat ”concertul”, e senzaţional cu brotăceii ăia”, este entuziasmat un turist.
     
    Vechi de patru secole, castelul de la Micloşoara a fost reşedinţa de vânătoare a contelui Kalnoky. Acum este un muzeu al civilizaţiei şi aristocraţilor din Transilvania.
     
    Musafirii au avut la dispoziţie tot domeniul castelului, cu pădure, fâneaţă, heleşteu şi ponei.
     
    Multe dintre Castelele Transilvaniei au intrat în circuitul turistic şi sunt foarte căutate de străini. Dar şi românii le vizitează. O familie din Sibiu, de pildă, a plătit în total 720 de euro pentru trei zile la castel, all inclusive, scrie stirileprotv.ro
     

  • Care este ideea voastră de creştere pentru România următorilor 100 de ani? Să fiţi mai concreţi decât educaţie, infrastructură, schimbarea mentalităţii sau reducerea birocraţiei!

    Dacă fiecare dintre voi aţi fi întrebat care sunt ideile voastre pentru ca România să crească mai repede decât alţii din punct de vedere economic, politic, social sau cultural, răspunsurile ar fi identice: educaţie, infrastructură, autostrăzi, spitale, schimbarea mentalităţii (nu ştiu de ce nu vă place cum suntem, pentru că nici noi, nici copiii noştri nu vom fi altfel, nu putem fi toţi nemţi în România), reducerea birocraţiei statului, să nu mai plece tinerii din ţară, să nu mai fim atât de dezbinaţi (dacă te uiţi în fiecare seară la televizor, sigur ajungi să constaţi că toţi ne urâm între noi).

    Toate sunt idei atât de generoase încât nu ai cum să le conteşti. Au fost valabile acum 100 de ani, vor fi valabile şi peste alţi 100 de ani.
    Problema intervine atunci când ceri interlocutorilor idei mai concrete: cum ne schimbăm mentalitatea? Cine este acel „cineva” care să schimbe lucrurile pentru că aşa nu se mai poate? Cum îmbunătăţim calitatea educaţiei în România? Facem mai multe şcoli? Avem nevoie de profesori mai pregătiţi, dar unde îi găsim? Introducem cursuri de antreprenoriat şi educaţie financiară încă din şcoala primară, dar cine să fie profesorii ? Bancherii, Isărescu, patronii şi oamenii de afaceri actuali? Cum adaptezi programa la cerinţele actuale ale pieţei muncii? (Toate companiile au pretenţii ca toţi absolvenţii să ştie când vin la ei ce să facă şi cum să facă, sau cum să facă la fel ca altcineva care are 10-20 de ani de experienţă.)

    Ca să avem un reper în privinţa ideilor mai concrete pentru viitor, ar trebui să ne întoarcem puţin în trecut, să avem câteva exemple de idei, de politici care au susţinut economia României în ultimii 20 de ani:

    1. Deschiderea economiei printr-o politică de stat pentru investiţii străine. După 1997, acest lucru a dus la creşterea economică de după 2000, a permis intrarea de bani, peste 70 de miliarde de euro, de know-how, de deschidere a pieţelor externe şi de intrare a economiei româneşti în fluxurile globale. Cu ajutorul acestor investiţii străine s-a format generaţia de astăzi, dintre care mulţi au devenit directori, şi o parte dintre voi chiar antreprenori. Inflaţia a scăzut, creşterea cursului valutar s-a temperat, salariile au crescut, iar mulţi dintre voi v-aţi permis să vă luaţi maşini, apartamente şi să umblaţi liberi prin Europa.

    2. Facilităţile fiscale pentru industria IT acordate la începutul anilor 2000 de către guvernul Năstase, care au permis crearea unei industrii cu o pondere de 5% în PIB acum şi cu un potenţial de a ajunge la 10% din PIB. Cei 110.000 de oameni din industria IT au salarii de 1.200 de euro net pe lună, în România ajungând cel mai bine plătiţi salariaţi.

    3. Deschiderea sistemului bancar românesc, inclusiv prin privatizarea băncilor de stat după anul 2000. Acest lucru a permis intrarea de finanţare externă, acordarea de credite nu numai companiilor, ci şi persoanelor fizice, acordarea de credite pentru apartamente şi, nu în ultimul rând, celebrele credite de consum.

    4. Cota unică de 16%, care, pe fondul schimbării puterii politice din România, a atras atenţia investitorilor către piaţa românească. Această cotă unică de 16% a fost înaintea vremurilor, având în vedere că după aceea din ce în ce mai multe state au trecut la acest sistem, în încercarea de a atrage atenţia investitorilor.

    5. Construcţia de malluri şi supermarketuri, care a schimbat faţa comerţului din România şi, nu în ultimul rând, a schimbat peisajul social. Noile generaţii şi-au găsit un punct de sprijin pentru ei, aşa cum exista în Occident.

    Poate nu toate ideile au adus creştere economică sau au avut un impact pozitiv în societate (spre exemplu, acordarea de credite în franci elveţieni), dar rezultatele arată că în ultimele două decenii România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale puterii de cumpărare din ţările foste comuniste, care imediat după 1990 – când noi oscilam politic între Est şi Vest – se deschideau companiilor străine.

    Ce am putea face efectiv, ce idei, ce soluţii ar fi pentru următorii 100 de ani şi care s-ar putea aplica? Cosmin Vladimirescu, CEO al Mastercard România şi Republica Moldova, spune că ar mări numărul de ore de sport din şcoală, de joc în echipă, pentru a-i face pe copii, pe elevi şi, de ce nu, pe studenţi să fie şi să ajungă să joace ca o echipă (team work). Acest lucru ar putea să permită apropierea mai mare a noilor generaţii, în încercarea de a mai reduce individualismul caracteristic. Jocul în echipă, team work-ul, înseamnă fair-play, înseamnă că toţi trebuie să joace pentru un bine comun, spune Cosmin Vladimirescu.

    O altă idee pentru următorii 100 de ani ar fi ca educatorii, profesorii din ciclul primar, gimnazial şi liceal să fie mai bine plătiţi decât profesorii universitari pentru a fi încurajaţi să „producă” mai mulţi elevi buni, nu numai câţiva.

    Arhitectul Dorin Ştefan a venit cu ideea refacerii infrastructurii din Bucureşti în jurul Gării de Nord. În cinci ani, cu câteva miliarde de euro, Gara de Nord ar putea fi transformată într-un imens mall, care ar schimba toată faţa Bucureştiului.

    Lista este deschisă pentru ca fiecare dintre voi să vină cu o idee.

  • Comoara României: care este cel mai frumos oraş medieval din ţară

    Cartiere, arhitectură, natură, toate într-un scurt video prin care este prezentat oraşul medieval, dintr-o perspectivă deosebită. O carte de vizită a pentru promovarea incredibilului oraş istoric. Cu siguranţă că după astfel de prezentări, vor apare mulţi doritori să viziteze oraşul medieval Sighişoara, scrie romani-buni.info.

    ‘I Love Sighisoara’ îşi propune să devină un loc de întâlnire virtual pentru sighişorenii de pretutindeni şi pentru toţi cei care cunosc şi iubesc acest oraş. Împreună vom promova acest minunat oraş pentru iubitorii de istorie şi frumos”, se arată în descrierea paginii.

     

  • Actriţa franceză Fanny Ardant va primi Trofeul Transilvania al TIFF pentru întreaga carieră

    Preşedintele TIFF, Tudor Giurgiu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că la ediţia 2018 a TIFF vor fi proiectate 227 de filme din 51 de ţări.

    ”Avem bucuria şi onoarea de a avea la TIFF o invitată specială, un nume mare al cinematografului mondial, o divă absolută, actriţa franceză Fanny Ardant, care a lucrat, printre alţii, cu regizorul FrancoisTruffaut. Ea şi regizează, am avut bucuria să îi co-produc un film <Cenuşă şi sânge>. A acceptat să vină la TIFF pentru un portret în care vom avea şi filme în care dânsa joacă şi filme pe care le-a regizat. Va primi Trofeul Transilvania pentru întrega carieră. De asemenea, vor fi alţi doi premianţi la TIFF, Dan Nuţu, actor şi producător, care va primi premiul de excelenţă, iar Anna Szeles premiul pentru întreaga carieră. La TIFF vor fi proiectate 227 de filme, din care 178 de lungmetraj şi 49 scurte din 51 de ţări. Vom avea pentru prima oară un film din Kosovo în competiţie. Anul acesta vom avea la TIFF o ediţie diferită, sunt multe surprize”, a spus Giurgiu.

    Acesta a subliniat că Fanny Ardant va veni joi, 31 mai, şi va fi prezentă la cele patru filme care vor fi proiectate în onoarea sa şi va susţine un master clas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ŞOC pe piaţa bancară din România! A dat LOVITURA anului. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii

    Un român care a investit la începutul anului 10.000 de lei la Banca Transilvania are în prezent un câştig de 22%, în contextul în care acţiunile instituţiei de credit afişează cel mai ridicat ritm de creştere din rândul celor 13 companii ale indicelui BET.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Volumul creditelor restante s-a majorat în martie cu 3,7%, la 9,6 mld.lei;rata creditelor restante a urcat la 4%

    ”Statisticile publicate de Banca Naţională a României (BNR) indică creşterea volumului creditelor restante cu 3.7% lună/lună la 9.6 miliarde RON în martie (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2017), evoluţie determinată de faza de maturitate a ciclului economic post-criză şi de majorarea costurilor nominale de finanţare”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • (P) La Cluj-Napoca s-a deschis Hotelul Platinia – cel mai nou hotel de 5 stele din Transilvania

     Hotelul Platinia***** este parte a primului proiect imobiliar cu funcţiuni mixte din Cluj-Napoca: Platinia Shopping Center & Hotel. Acest proiect este unul inovativ prin îmbinarea perfectă între 3 tipuri de funcţiuni pe care le reuneşte: rezidenţial, comercial şi hotelier. Proiectul este amplasat pe o locaţie plină de tradiţie pentru clujeni: fosta Fabrică de Bere Ursus de pe Calea Mănăştur 2-6.

    Hotelul Platinia este un hotel full service, având un total de 121 de apartamente. Oaspeţii hotelului pot opta între 5 tipuri de apartamente, realizate după un design contemporan, cu discrete note industriale, care combină într-o manieră aparte materialele de calitate şi finisajele preţioase cu frumuseţea brută a betonului aparent. Suprafeţele de cazare sunt extrem de generoase, pornind de la 55 mp şi ajungând până la 320 mp pentru Penthouse-ul de la ultimul nivel.

    Fiecare tip de apartament beneficiază de dotări şi facilităţi luxury, cu accent pe confortul dedicat zonei de dormit, precum şi un birou de lucru accesorizat complet, amplasat în zona de  living. Totodată, spaţiile de cazare dispun de balcon sau terasă proprie, foarte apreciate de oaspeţii fumători, dar şi de cei nefumători. Aşadar, toate apartamentele asigură un confort deosebit în utilizarea acestora pentru funcţiuni de hotel, dar în acelaşi timp sunt adaptate funcţiunii de birou, având complet separată zona de dormit de zona de lucru.

     Penthouse-ul de la etajul 11 al Hotelului Platinia***** este astfel conceput încât să ofere o experienţă autentică a luxului. Dotat cu terasă panoramică, 2 dormitoare spaţioase, 3 băi cu steam shower, jacuzzi, cadă, duş, zonă de birou, living spaţios şi având o înălţime a plafonului de 3,7 m, penthouse-ul este unic în Transilvania.

    Toţi oaspeţii cazaţi beneficiază de: welcome corner cu cafea şi răcoritoare în lobby, complimentary package în apartament (apă, ceai, cafea), serviciu concierge, mic dejun, room service, acces la sala de fitness şi saună, internet wireless gratuit, servicii de spălătorie şi curăţătorie.

    De asemenea, Hotelul Platinia dispune de un centru de conferinţe modern cu 3 săli multifuncţionale şi 2 restaurante a la Carte: restaurantul AMAGUSTO, cu specific italian şi restaurantul SAKURA, cu specific asiatic. În plus, oaspeţii cu autoturisme au acces în parcarea subterană, securizată cu control acces şi supravegheată video.

    ”Hotelul Platinia introduce elemente unice pe piaţa hotelieră din Transilvania, deosebindu-se de alte hoteluri prin suprafaţa generoasă a spaţiilor de cazare, facilităţile şi dotările din categoria luxury respectiv serviciile personalizate, menite să stabilească un nou standard în ospitalitate, atât pentru clienţii de business, precum şi pentru cei de leisure sau tranzit. Mai mult, prin conectarea directă la Platinia Shopping Center, oaspeţii hotelului beneficiază de o experienţă hotelieră memorabilă, având acces la o gamă diversificată de servicii şi produse (fashion, beauty,  book store, ATM, servicii bancare, farmacie, supermarket, telefonie, agenţie de turism, flower shop), restaurante a la Carte, cafenele şi casino.”, precizează Cosmin Sîndean, CEO Hotel Platinia & Platinia Shopping Center.

    Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea Hotelului Platinia este de aproximativ 19 milioane de euro.

     

  • Banca Transilvania a înregistrat în primul trimestru un profit net de 366 de milioane de lei

    În primele 3 luni ale acestui an, banca a acordat 44.000 de credite noi clienţilor persoane fizice, IMM şi Corporate. “A fost un început de an bun, cu rezultate conform aşteptărilor, cu focus pe experienţa pe care o oferim clienţilor din toate segmentele noastre de business. Am făcut investiţii semnificative în reînnoirea reţelei şi pentru digitalizarea serviciilor” – declară Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

    Grupul Banca Transilvania a încheiat trimestrul I 2018 cu active de 60,1 miliarde lei, din care 59,6 miliarde lei sunt aferente băncii, creditele nete reprezentând 50,98% din activele Grupului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro