BusinessMagazin

Tag: timp

  • Duminica neagră: Piaţa crypto este în cădere liberă continuă. Pierderi masive la toate criptomonedele

    Piaţa crypto este în cădere liberă, Bitcoin a ajuns la 18.638 dolari, Ethereum la 967 dolari. Egold a scăzut la 45 de dolari, la ora 12:00 a României.

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu peste 2% în ultimele 24 de ore, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 2,5% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coimarketcap.

    În ultimele 5 zile, Bitcoin a pierdut peste 32%, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 34%.

    Începutul căderii libere s-a produs la începutul acestei săptămâni , deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

    În timp ce împrumuturile crypto au devenit o afacere din ce în ce mai mare, sectorul a intrat sub control de reglementare, în special în SUA.

    Pieţele crypto au fost sub presiune în ultimele luni, scăzând alături de alte aşa-numite active de risc, pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut în întreaga lume. D

    De asemenea, scăderile de preţ au fost cauzate şi au contribuit la prăbuşirea unor proiecte crypto . Cea mai notabilă a fost căderea stablecoin-ului TerraUSD, care luna trecută a rupt legătura cu dolarul şi şi-a prăbuşit valoarea, zguduind industria crypto.

     

     

  • Elevii din Japonia pot vorbi din nou în timpul mesei de prânz, după doi ani de ”tăcere”. Condiţia impusă

    După doi ani în care au mâncat în tăcere aproape monahală, copiii din Japonia au primit permisiunea de a discuta cu colegii lor de clasă în timpul prânzului, în condiţiile în care cazurile de Covid în ţară continuă să scadă.

    De-a lungul pandemiei, elevilor din Japonia li s-a impus să nu vorbească în timpul mesei de prânz de la şcoală, ca parte a eforturilor de a preveni răspândirea virusului.

    Dar, în condiţiile în care cazurile de Covid-19 sunt în scădere în întreaga ţară, unele şcoli au renunţat la codul tăcerii, pe fondul îngrijorării că acesta afectează dezvoltarea socială şi educaţională a copiilor de doar şase ani.

    Consiliul de învăţământ din Fukuoka, în vestul Japoniei, a declarat că ridică interdicţia de a purta conversaţii la prânz în şcolile primare şi gimnaziale, unde copiii mănâncă împreună în clasele lor, cu condiţia ca elevii să vorbească încet, potrivit The Guardian.

    Cu toate acestea, pupitrele lor vor continua să fie orientate spre partea din faţă a clasei şi vor trebui să poarte o mască atunci când se vor alătura unui cor comun de “Itadakimasu”, o expresie de mulţumire foarte răspândită, rostită înainte de a mânca.

    Măsura a fost salutată de profesorii din oraş. „Mâncatul în tăcere a continuat de mult timp”, a declarat Kenji Tanaka, directorul unei şcoli primare, pentru Mainichi Shimbun. „Sper că orele fericite de prânz la şcoală vor reveni în curând”.

    Părinţii, însă, nu au fost de aceeaşi părere. În timp ce unii au fost mulţumiţi că cei mici vor putea acum să interacţioneze normal cu prietenii lor, alţii au spus că ridicarea interdicţiei a fost prematură. „Copilul meu este obişnuit să mănânce în linişte şi sunt sigură că nu se simte singur, deoarece este cu familia sa când ajunge acasă”, a declarat o mamă. „Mă îngrijorează posibilitatea unei infecţii, aşa că sper că vor continua să mănânce fără să vorbească”.

    Dar şi alte prefecturi îşi relaxează regulile. Miyazaki a pus capăt regimului de prânz în tăcere la începutul acestei luni, în timp ce şcolile din Chiba, în apropiere de Tokyo, au ajuns la un compromis care permite copiilor să stea unul în faţa celuilalt, dar să mănânce fără să vorbească.

    Presiunea pentru a introduce o aparenţă de normalitate în şcoli a crescut de când guvernul a ridicat în martie măsurile de “cvasi-urgenţă” privind virusul pentru populaţia generală, inclusiv restricţiile privind mâncarea în aer liber.
     

  • Jocurile foamei: Vladimir Putin este gata să rişte mii de vieţi pentru a câştiga războiul. Ce spune un istoric de la prestigioasa Universitate Yale

    Timothy Snyder, un important istoric din cadrul Yale, una dintre cele mai prestigioase universităţi din întreaga lume susţine că Vladimir Putine este gata să joace cartea foametei pentru a câştiga războiul. Cele mai afectat de decizia liderului de la Kremlin vor fi ţările în curs de dezvoltare.

    Snyder a explicat într-o amplă postare pe Twitter planurile lui Putin privind problema securităţii alimentare, pe care l-a numit „ultimul capitol al politicii foametei”.

    „Rusia are un plan foarte bine pregătit pentru a profita de problema siguranţei alimentare. Vladimir Putin se pregăteşte să lovească în ţările aflate în curs de dezvoltare, aceasta fiind următorul pas în încercarea sa de a câştiga războiul”, scria istoricul şi profesorul Timothy Snyder.

    Zona din jurul Mării Negre, la care se adaugă inclusiv Rusia şi Ucraina a fost pentru mult timp considerată „grânarul lumii”, datorită solului fertil şi producţiei imense de cereale. Împreună, cele două naţiuni sunt responsabile pentru 30% pentru exporturile globale de grâu, Ucraina reprezentând în această ecuaţie aproximativ 12%.

    Experţii au avertizat în trecut de mai multe ori că întreruperea acestor exporturi poate avea consecinţe grave precum ţări precum Yemen, care a exportat un sfert din grâul consumat numai din Ucraina.

    În prezent Ucraina acuză Rusia că blochează exportul a milioane de tone de cereale. Kremlinul, în manieera sa caracteristică, neagă şi ignoră acuzaţiile.

    „Dacă blocada rusă continuă, zeci de milioane de tone de cereale vor putrezi, iar zeci de miliaone de oameni din Africa şi Asia riscă să moară d foame”, a mai spus istoricul.

    Potrivit lui Tymothy Snyder, planul lui Putin are trei obiective principale: Blocarea exporturilor care se va traduce în distrugerea statalităţii ucrainene, crearea instabilităţii în Europa prin migraţia unor refugiaţi care se bazează pe rolul de grânar al Ucrainei şi în final crearea unui nou instrument de propagandă.

    „Atunci când revoltele din cauza alimentelor vor izbucni şi pe măsură ce foametea va lua amploare, propaganda rusă va fi liberă să dea vina pe Ucraina pentru aceaestă problemă şi să ceară recunoaşterea câştigurilor teritoriale ale Rusiei şi ridicarea tuturor sancţiunilor”, a mai adăugat istoricul.

    În timp ce războiul continuă să se desfăşoare, Vladimir Putin continuă să arate cu degetul spre Occident pentru problemele globale privind aprovizionarea, cerând totodată ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

    Pe câmpul de luptă, trupele ruseşti s-au concentrat asupra reginii Donbas după mai multe încercări eşuate de a prelua Kievul. De cealaltă parte, ucrainenii cer tot mai disperaţi din ce în ce mai multe arme.

  • Prăbuşirea pieţei crypto: Bitcoin a coborât dimineaţă sub 21.000 de dolari. ”Totul este în flăcări în acest moment, fie că este vorba de acţiuni, fie că este vorba de activele cripto sau de orice altceva”

    Bitcoin a coborât pentru scurt timp sub 21.000 de dolari marţi, înainte de a reveni uşor, continuându-şi prăbuşirea alături de întreaga piaţă crypto, scrie CNBC. 

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu aproximativ 10% în ultimele 24 de ore, în timp ce ethereum s-a prăbuşit cu peste 6% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coinbase.

    “Totul este în flăcări în acest moment, fie că este vorba de acţiuni, fie că este vorba de activele cripto sau de orice altceva”, a declarat Nirmal Ranga, şeful departamentului de tranzacţionare şi analiză tehnică de la bursa de criptomonede ZebPay.

    “Ceea ce vedeţi pe piaţă este… frică, incertitudine şi îndoială. Din punct de vedere tehnic, pieţele par supravândute şi trebuie să existe un anumit nivel minim pe care îl vom atinge la bitcoin în viitorul apropiat”, a declarat acesta pentru emisiunea “Street Signs Asia” de la CNBC.

    Criptomonedele au fost lovite luni, deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

  • Cum distingem fructele sănătoase de cele cu substanţe chimice?

    Cum putem să ne dăm seama că fructele sunt pline de substanţe chimice?
    Uneori este dificil să alegi fructe sănătoase fără substanţe chimice, deoarece mulţi producători şi vânzători tratează fructele pentru a le păstra proaspete şi atractive cât mai mult timp posibil.
    Este foarte important să ştim să alegem fructe coapte, proaspete, care nu au fost tratate cu substanţe chimice.
    Majoritatea fructelor şi legumelor pot fi păstrate timp de cel puţin câteva săptămâni, dacă condiţiile sunt potrivite. Până la aproximativ 10% din fructele şi legumele noastre „proaspete” au provenit din străinătate.

    Fructele sunt refrigerate cât mai repede posibil după recoltare, astfel încât să se deterioreze mult mai lent. Dar oare noi cum putem să ne dăm seama când acestea sunt pline de substanţe chimice?

    Banana

    Bananele sunt fructe populare şi ieftine, care sunt disponibile în magazine pe tot parcursul anului. Consumul de banane este foarte bun pentru sănătate, aşa că mulţi oameni le cumpără.

    Pentru a alege banane proaspete şi sănătoase, fără substanţe chimice, trebuie să acordaţi atenţie aspectului lor. Dacă coaja fructului este galbenă, dar tulpinile sunt încă verzi, atunci înseamnă că au fost tratate cu substanţe chimice.

    Bananele coapte şi proaspete au o culoare galbenă atractivă, coaja netedă impecabilă, fără urme. Ele pot avea mici pete negre sau maro închis la suprafaţă. Când fructul este stors, se simte moliciunea acestuia.

    Înainte de a mânca fructele, trebuie să le clătiţi sub jet de apă timp de câteva minute pentru a elimina toate substanţele nocive.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare.

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN. 

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

    Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

    Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

    Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

    În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

    Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

    „Există întotdeauna probleme politice în privinţa sancţiunilor. Vrei să loveşti puternic agresorul, fără să-ţi afectezi aliaţii. Este mai uşor de spus decât e de făcut”, a declarat Jeffrey Schott, analist în cadrul Institului Peterson din Washington.

    În SUA, oficialii americani caută modalităţi de a maximiza presiunea financiară care apasă pe umerii Rusiei. Printre aceste planuri se numără chiar sancţionarea ţărilor şi companiilor care continuă să facă comerţ cu Rusia. Totuşi, această iniţiativă rămâne doar pe hârtie, pentru că ar putea dăuna relaţiilor dintre state.

    Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sancţiunilor este faptul că nu se ţine cont de dorinţa ţărilor lumii de a coopera pentru rezolvarea acestei probleme.

    India a cumpărat peste 40 de milioane de barili de petrol rusesc de la începutul conflictului din Ucraina, cu 20% mai mult decât tot petrolul pe care indienii l-au importat în 2021. Marile rafinării caută discuţii şi negocieri în privat pentru a obţine preţuri sub media pieţei, profitând de oportunităţile create de război.

    China merge în direcţia Indiei şi caută să-şi întărească relaţiile cu Rusia pentru a obţine energia pe care europenii n-o mai vor. Rezervele strategice ale Chinei ar putea conţine cantităţi imense de petrol rusesc.

    Aceeaşi problemă există şi în sectorul industriei de cărbune şi oţel. Importurile de oţel din Rusia au continuat să crească pentru trei luni la rând, ajungând să depăşească de două ori nivelul înregistrat în 2021.

    „O mare parte a lumii nu se implică şi nu doreşte să se implice în problema sancţiunilor. Comerţul va continua pentru că nevoia de combustibil va continua să existe”, a declarat Wouter Jacobs, fondatorul şi drectorul Erasmus Comodity&Trade Center din Roterdam.

    Progresul misiunii pe care comunitatea internaţională şi-a asumat-o în privinţa Rusiei este lent, dar este sigur şi vizibil. În timp, presiunea se va acumula şi mai puternic, iar Rusia va trebui să răspundă.

     

  • De pe tronul Kremlinului Putin jubliează: Unitatea Europei se destramă în timp ce maşinăria de război rusă mătură oraşele din estul Ucrainei

    Robert Habeck, Ministrul german al Economiei, a avertizat că unitatea Europei în privinţa sancţiunilor îndreptate către Rusia a început să se destrame, în timp ce armata lui Putin bombardează puternic oraşele din estul Ucrainei, scrie FT.

    „După atacul Rusiei asupra Ucrainei, am văzut ce se întâmplă când Europa rămâne unită. Cu toate acestea, se pare că unitatea a început să se erodeze din ce în ce mai profund”, a spus ministrul german.

    Avertismentului lui Habeck vine în contextul eşecului summitului de la Bruxelles, în cadrul căreia s-a încercat votarea unui nou pachet de sancţiuni. Noile măsuri includeau embargoul petrolier, pe care Ungaria îl respinge de câteva săptămâni.

    Problema embargoului petrolier pe care UE vrea să-l împună stârneşte discuţii aprinse printre oficiali şi marii diplomaţi.

    Declaraţiile oficialului german subliniază dificultatea cu care Comunitatea Europeană se confruntă, în incercarea de a găsi măsuri punitive contra Moscovei, fără a-şi sabota statele depedente de petrolul şi gazul rusesc.

    „Europa este imensă şi posedă o forţă economică incredibilă. Doar dacă stăm uniţi, putem folosi această forţă”, a mai spus Robert Habeck

    Săptămâna trecută, membrii comunităţii europene au încercat să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra livrărilor de petrol pe cale maritmă, dar să permită livrarea acestuia prin conducte. Această soluţie ar putea acoperi două treimi din importurile petroliere ale Europei, fără să afecteze fluxurile Ungariei şi Germaniei.

    Mai mult, această soluţie poate aduce linişte unor ţări precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, care se opun embargoului din motive care ţin de securitatea energetică.

    „Mai multe ţări au subliniat că acest sector economic este foarte complex, fiind de datoria noastră să menţinem competitivitatea în parametrii optimi. Aspectele juridice trebuie şi ele ajustate, deci va ma dura ceva timp”, a declarat un diplomat famliarizat cu problema embargoului.

    Diplomaţii europeni se vor întâlni din nou luni, pentru a încerca să ajungă la un acord solid în privinţa sancţiunilor.

    Printre problemele care au rămas pe lista de rezolvat a Uniunii Europene se numără modificările tehnice care trebuie aduse rafinăriilor din Europa Centrală, pentru a face faţă diferitelor cantităţi de petrol livrate, precum şi construirea unor conducte de petrol alternative, pentru a face posibil un embargo petrolier total.

  • Atenţie, şoferi: Se introduc noi limite de viteză pentru drumurile publice. Cu cât veţi putea circula de acum

    În această săptămână a fost promulgată, prin decret prezidenţial, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 07 februarie 2022, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 12 aprilie 2022 şi promulgată de şeful statului în această săptămânp, devenind Legea 134/2022.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare trebuie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Rusia faţă în faţă cu dezastrul: La problema războiului eşuat şi a sancţiunilor europene se mai adaugă şi criza datoriei externe care bate din ce în ce mai des la uşă. Incapacitatea de plată este doar o chestiune de timp

    SUA a permis pentru câteva zile Rusiei să plătească investitorii americani care au cumpărat o parte din datoria externă a ţării, pentru a-l forţa pe Putin să se folosească de banii cu care alimentează războiul. Recent, Trezoreria SUA a anunţat că scutirea acordată Rusiei a luat sfârşit, iar asta înseamnă probleme mari pentru Moscova, scrie CNBC.

    În ciuda scuzelor realitatea rămâne neschimbată pentru că Moscova se confruntă în acest an cu un  val de termene limită pentru plata datoriilor. Primul termen vine chiar în această săptămână şi se ridică la 100 e milioane de euro pentru două obligaţiuni.

    Potrivit Reuters şi Wall Street Journal, Ministerul de Finaţe din Rusia se pregăteşte de plată, transferând deja fonduri în acest scop. Totuşi Finanţele n-au scăpat pentru că alte 400 de milioane de dolari vor trebui onorate la final de iunie.

    În cazul în care Rusia nu reuşeşte să plătească la timp, va intra într-o perioadă de graţie de 30 de zile, înainte de a se constata oficial intrarea în incapacitate de plată.

    Rusia nu s-a mai confruntat cu un default din timpul revoluţiei bolşevice.

    Timothy Ash, analist al pieţelor emergent în cadrul firmei de investiţii BlueBay Asset Management, este de părere că intrarea Rusiei în incapacitate de plată este doar o chestiune de timp.

    „Rusia nu-şi va putea plăti datori atâta timp cât Putin va fi preşedinte şi atâta timp cât invazia va continua. Defaultul este pe drum”, a declarat analistul pt CNBC.

    Economiştii prezic un viitor sumbru pentru Moscova. Rusia îşi va pierde accesul pe aproape orice piaţă, chiar şi pe cea chinezească. Pentru Rusia această situaţie se traduce prin lipsă de capital, de investiţii şi de creştere economică. În aceste condiţii stardardele de viaţă se vor deteriora, iar în final ruşii vor deveni din ce în ce mai săraci.

    O asfel de involuţie economică ar amplifica izolarea Rusiei şi ar aduce-o în aceeaşi situaţie în care se află acum Coreea de Nord.

    Specialiştii sunt de părere că sancţiunile împotriva Rusiei vor rămâne în picioare pe termen nedeterminat, pentru că discursul Rusiei privind invazia Ucrainei şi „deznasificarea” nu poate fi pur şi simplu anulat.

    Analiştii se aşteaptă ca conflictul să continue pe tot parcursul acestui an, pentru că Occidentul şi Rusia încearcă să reconfigureze marile lanţuri de aprovizionare, fără să facă paşi către finalizarea războiului.