BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • A dat lovitura! Afacerea din România care dă peste cap toate calculele: Te costă o nimica toată să produci, dar un kilogram se vinde cu 25.000 de dolari!

    Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.

    Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate.

    E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.

    Aji Charapita are forma unor boabe de mazăre şi, pe cât este de mic, pe atât este de iute. Acest soi de ardei este foarte căutat de restaurantele de lux care îl preferă sub formă de pudră de boia. “Am înţeles că sunt unii cultivatori în Europa care livrează în restaurante de lux pentru că se caută arome deosebite. Sunt şi destul de iuţi, dar se pare că au o aromă deosbită”, mai spune Orza.

    Pe lângã Aji Charapita, Adrian Orza a reuşit sã obţină răsaduri şi de la un soi de ardei foarte rar. Adrian Orza cultivă în sera sa de la Şag, printre cele mai inedite soiuri de ardei iuţi, şi renumitul Carolina Reaper – ultimul campion mondial în domeniu, cel mai iute ardei din lume pe scara Scoville, scrie descopera.ro

  • Alertă pe Aeroportul Timişoara, după ce într-un avion s-ar fi aflat persoane venite din Lombardia

    Reprezentanţii DSP Timiş au mers, duminică, la Aeroportul din Timişoara, după ce au apărut informaţii că în avionul care ateriza din Bergamo s-ar afla persoane venite din Lombardia.  

    Purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Cornelia Bubatu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia pe care o reprezintă a fost alertată de Serviciul de Ambulanţă că în avionul care ateriza la Timişoara de la Bergamo se află două fete care vizitaseră Lombardia, regiune afectată de coronavirus.

    La aeroport cei de la DSP Timiş au constatat că era vorba, de fapt, de trei tinere despre care existau informaţii că vizitaseră Lombardia.

    Specialiştii au verificat starea de sănătate a fetelor şi au aflat de la ele că nu au fost în zone contaminate din Italia.

    Preventiv, însă, cele 3 fete vor sta 14 zile în carantină acasă.

    Numărul de infecţii cu coronavirus în Italia a depăşit 100, după ce duminică au fost confirmate 44 de cazuri noi, scria CNN. Majoritatea cazurilor este concentrată în regiunile nordice din Lombardia (89 de cazuri).

    În Lombardia sunt peste 176.000 de români.

  • Retailerul scandinav de mobilă JYSK deschide două magazine, în Bucureşti şi Timişoara, şi ajunge la 84 de unităţi în România. ”Ne este din ce în ce mai greu să găsim spaţii potrivite conceptului nostru, mai ales în oraşe mari”

    JYSK România, retailerul scandinav de mobilier şi decoraţiuni pentru casă, inaugurează două magazine noi, în Bucureşti şi Timişoara, şi ajunge la o reţea de 84 de unităţi pe piaţa locală, compania vizând extinderea la 150 de unităţi în România în următorii ani. 

    “Planurile noastre de expansiune nu se opresc aici. Tinta noastra este să avem 150 de magazine în România, să fim prezenţi în toate oraşele cu peste 20.000 de locuitori. Ne dorim să deschidem cât mai multe magazine într-un timp cât mai scurt, din păcate însă stocul de spaţii de retail disponibile este insuficient. Pentru magazinele noastre căutăm spaţii moderne, de aproximativ 1350 mp, dar ne este din ce în ce mai greu să găsim spaţii potrivite conceptului nostru, mai ales în oraşe mari, precum Bucureşti şi Timişoara. Este un motiv în plus pentru care ne bucurăm că inaugurăm în aceeaşi zi două magazine în două oraşe mari”, spune Hristu Geoge, Development Manager JYSK România.

    Cele două magazine vor fi inaugurate pe  20 februarie.

    Noul magazin din Bucureşti se află pe Strada Fizicienilor, în locul unui fost magazin Lidl, şi are o suprafaţă totală de 1580 mp, acesta fiind al nouălea din Capitală. Compania a deschis recent şi două magazine Afumaţi şi Baloteşti.

    Magazinul din Timişoara are o suprafaţă totală de 1400 mp şi este al al treilea din oraş.

    JYSK este unul dintre cei mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro. Grupul desfăşoară operaţiuni în 52 de ţări şi numără un total peste 23.000 de angajaţi şi peste 2800 de magazine. Deţinut de familia fondatorului, Lars Larsen, JYSK a inaugurat primul magazin pe data de 2 aprilie 1979 în Danemarca, în oraşul Aarhus, al doilea cel mai mare din ţară.

    JYSK a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea.  

     

  • Care sunt cele mai atractive oraşe pentru companiile din România

    Stocul de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,16 milioane de metri pătraţi la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, în contextul unei populaţii de 2,11 milioane de locuitori şi al unei rate a şomajului de 1,3%, potrivit raportului Romania Office Destinations, realizat de departamentul de research al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
    Cu  32 de universităţi publice şi private, numărul de absolvenţi din Bucureşti depăşeşte 170.000 de tineri anual în Bucureşti, ceea ce contribuie la atractivitatea oraşului ca destinaţie pentru companiile care vor să îşi extindă prezenţa în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii CBRE.


    „Bucureşti rămâne în continuare prima opţiune pentru companiile care analizează oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile în ţara noastră. Chiar în acest moment, avem discuţii cu mai mulţi chiriaşi interesaţi să intre în România şi care au în plan să recruteze aproximativ 2.000 de persoane în total, ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de birouri de aproape 20.000 de metri pătraţi”, a declarat Alina Calciu, Head of Advisory & Transaction Services, Occupier, în cadrul CBRE România. „În acelaşi timp, oraşele regionale rămân atractive pentru companiile cu prezenţă consolidată în Capitală şi care au nevoie să se extindă în continuare. Remarcăm un apetit ridicat atât pentru destinaţiile deja consacrate, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, precum şi pentru pieţele mai noi, cum ar fi Braşov, Craiova sau Sibiu”, a adăugat Alina Calciu.
    În Timişoara, stocul modern de spaţii de birouri era la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, estimat la circa 250.000 de metri pătraţi, alţi peste 110.000 de metri pătraţi fiind planificaţi pentru finalul anului 2019 şi cursul lui 2020, conform raportului Romania Office Destinations. Populaţia din Timişoara a depăşit 700.000 de locuitori, în timp de rata şomajului este sub pragul de 1%, coborând la 0,7%. Cu şapte universităţi publice şi private, Timişoara livrează anual un număr de peste 41.000 de absolvenţi.


    În Cluj-Napoca, stocul de spaţii moderne a depăşit deja borna de 200.000 de metri pătraţi şi urmează a fi livrate în 2020 clădiri cu o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Oraşul are aproape 730.000 de locuitori şi o rată a şomajului de  1,2%. Numărul de absolvenţi anual se apropie de 70.000 de persoane, cu nouă universiţăţi publice şi private.
    „Interesul tot mai mare pentru marile centre universitare se reflectă tot mai mult şi în preţurile proprietăţilor. Dacă în Bucureşti chiriile prime se menţin stabile, în jurul valorii de 18,5 euro/metru pătrat/lună, în Cluj-Napoca, chiriile cerute deja au ajuns la 15 euro/metru pătrat/lună, în timp ce în Timişoara şi Iaşi, oscilează în jurul nivelului de 14 euro/metru pătrat/lună, iar în Braşov coboară la 13 euro/metru pătrat/lună. De asemenea, yieldurile clădirilor de birouri din Cluj-Napoca (8%) sunt tot mai aproape de  Bucureşti (7%),  în timp ce pentru Timişoara, Iaşi şi Braşov au valori similare (8,5%), a declarat Daniela Boca, Head of Research, CBRE România, coordonatorul raportului Romania Office Destinations.
    CBRE România, prin departamentul CBRE Research, realizează constant ample studii şi rapoarte de piaţă dedicate diferitelor segmente imobiliare în care compania este activă: spaţii de birouri, spaţii de retail şi industriale, atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru chiriaşi sau companii care analizează intrarea pe piaţa din România.

     

  • Care sunt cele mai atractive oraşe pentru companiile din România

    Stocul de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,16 milioane de metri pătraţi la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, în contextul unei populaţii de 2,11 milioane de locuitori şi al unei rate a şomajului de 1,3%, potrivit raportului Romania Office Destinations, realizat de departamentul de research al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
    Cu  32 de universităţi publice şi private, numărul de absolvenţi din Bucureşti depăşeşte 170.000 de tineri anual în Bucureşti, ceea ce contribuie la atractivitatea oraşului ca destinaţie pentru companiile care vor să îşi extindă prezenţa în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii CBRE.


    „Bucureşti rămâne în continuare prima opţiune pentru companiile care analizează oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile în ţara noastră. Chiar în acest moment, avem discuţii cu mai mulţi chiriaşi interesaţi să intre în România şi care au în plan să recruteze aproximativ 2.000 de persoane în total, ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de birouri de aproape 20.000 de metri pătraţi”, a declarat Alina Calciu, Head of Advisory & Transaction Services, Occupier, în cadrul CBRE România. „În acelaşi timp, oraşele regionale rămân atractive pentru companiile cu prezenţă consolidată în Capitală şi care au nevoie să se extindă în continuare. Remarcăm un apetit ridicat atât pentru destinaţiile deja consacrate, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, precum şi pentru pieţele mai noi, cum ar fi Braşov, Craiova sau Sibiu”, a adăugat Alina Calciu.
    În Timişoara, stocul modern de spaţii de birouri era la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, estimat la circa 250.000 de metri pătraţi, alţi peste 110.000 de metri pătraţi fiind planificaţi pentru finalul anului 2019 şi cursul lui 2020, conform raportului Romania Office Destinations. Populaţia din Timişoara a depăşit 700.000 de locuitori, în timp de rata şomajului este sub pragul de 1%, coborând la 0,7%. Cu şapte universităţi publice şi private, Timişoara livrează anual un număr de peste 41.000 de absolvenţi.


    În Cluj-Napoca, stocul de spaţii moderne a depăşit deja borna de 200.000 de metri pătraţi şi urmează a fi livrate în 2020 clădiri cu o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Oraşul are aproape 730.000 de locuitori şi o rată a şomajului de  1,2%. Numărul de absolvenţi anual se apropie de 70.000 de persoane, cu nouă universiţăţi publice şi private.
    „Interesul tot mai mare pentru marile centre universitare se reflectă tot mai mult şi în preţurile proprietăţilor. Dacă în Bucureşti chiriile prime se menţin stabile, în jurul valorii de 18,5 euro/metru pătrat/lună, în Cluj-Napoca, chiriile cerute deja au ajuns la 15 euro/metru pătrat/lună, în timp ce în Timişoara şi Iaşi, oscilează în jurul nivelului de 14 euro/metru pătrat/lună, iar în Braşov coboară la 13 euro/metru pătrat/lună. De asemenea, yieldurile clădirilor de birouri din Cluj-Napoca (8%) sunt tot mai aproape de  Bucureşti (7%),  în timp ce pentru Timişoara, Iaşi şi Braşov au valori similare (8,5%), a declarat Daniela Boca, Head of Research, CBRE România, coordonatorul raportului Romania Office Destinations.
    CBRE România, prin departamentul CBRE Research, realizează constant ample studii şi rapoarte de piaţă dedicate diferitelor segmente imobiliare în care compania este activă: spaţii de birouri, spaţii de retail şi industriale, atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru chiriaşi sau companii care analizează intrarea pe piaţa din România.

     

  • Alpha Bank a vândut terenul din Timişoara pe care urma să dezvolte un mall alături de Ali Ergun Ergen

    Timişoara Centrum, un mall în Timişoara evaluat la 90 mil. euro, proiect anunţat de Alpha Group Investments şi Ali Ergun Ergen în primăvara anului 2016, a fost anulat, iar Alpha Bank a vândut terenul de 60.000 mp către mai mulţi investitori.

    O parte din teren a fost vândută către Lidl, o alta către un dezvoltator local de rezidenţial şi o alta către un al treilea investitor, care va construi tot rezidenţial sau spaţii comerciale, potrivit unor surse din piaţa imobiliară. Având în vedere amplasarea terenului în proximitatea zonei centrale, potrivit estimărilor ZF tranzacţia s-a realizat la un preţ cuprins între 12 şi 18 mil. euro, având în vedere că au fost trei cumpărători.

    Proiectul mallului a fost pus pe hold în 2017. Planificat iniţial la 60.000 mp, Timişoara Centrum a fost extins pe hârtie la 80.000 mp suprafaţă închiriabilă, din care 70.000 mp urmau să fie pentru retail şi 10.000 mp de birouri, în vreme ce investiţia estimată iniţial la 80 de milioane de euro a fost ulterior majorată la 90 mil. euro.

    Ali Ergun Ergen este omul care a condus mallurile Plaza şi Băneasa din Bucureşti.

    Alpha Group Investments Ltd (AGI) este un instrument de investiţii al Alpha Bank, care deţine, printre altele, un număr important de bunuri în sectoarele imobiliar şi hospitality din regiunea Europei de Sud-Est.

    În Timişoara a mai fost deschis în 2016 mallul Shopping City Timişoara al sud-africanilor de la NEPI-Rockastle, iar anterior a fost construit Iulius Mall, extins anul trecut şi transformat în Iulius Town care include şi un proiect complex de birouri şi un pasaj. 

  • Doar în România. O primărie renovează o singură cameră cu peste 300.000 de euro

    Primaria Timisoara va reamaneaja Camera 30 din institutie cu peste 300.000 de euro, dupa ce marti consilierii locali au aprobat aceasta investitie.

    Este vorba, in fapt, de o sala de peste 200 de metri patrati, degradata, in care candva au functionat mai multe birouri, si in care de vreme indelungata nu se mai intampla nimic.

    De mai multi ani, municipalitatea avea in plan aceasta lucrare si a mai propus-o spre realizare, la alte preturi. Acum le-a actualizat tinand seama de scumpirile de materiale si utilaje, dar si de Ordonanta de Guvern care schimba salariile in sectorul constructiilor.

    Potrivit documentatiei intocmita de angajatii primariei, lucrarile sunt estimate la 1.455.902 lei cu tot cu TVA, adica 305.000 euro.

    „Camera 30, cu caracter actual de sala, se afla in aripa est, spre curtea ansamblului istoric de corpuri cu front la strazile 20 Decembrie 1989 si curtea primariei. Aripa respectiva are un regim de inaltime P+2E, cu parterul sub forma de sala, cu inaltimea de 5.52 m fara compartimentari„, se arata in documentatie.

    Proiectul tehnic a fost intocmit inca de acum 4 ani, insa trebuia adus la zi devizul general, iar preturile, potrivit primariei, au crescut insemnat la manopera, cu 95% fata de 2016, cu peste 50% la materiale, dar si salariile muncitorilor din contructii, potrivit OUG 114/2018, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Care este oraşul din România care este MAI MARE decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc, dar de care foarte puţină lume a auzit

    Conform recensământului realizat în anul 2011, în România există 265 de oraşe. După cum probabil ştiaţi, cele mai mari oraşe din ţara noastră, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 de locuitori), Cluj-Napoca (324.576 de locuitori) şi Timişoara (319.279 de locuitori).

    Spre surpinderea multora, niciuna dintre aceste localităţi nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă.

    Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare întindere este ocupat de oraşul Broşteni, din judeţul Suceava. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.

    Broşteniul a fost declarat oraş prin Legea 83/2004. Centrul urban este poziţionat în zona de sud-vest a judeţului Suceava, pe valea râului Bistriţa şi este compus din localităţile Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Neagra, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa.

    Pe lista oraşelor româneşti cu cea mai mare suprafaţa, Broşteniul este urmat de Vişeu de Sus (Maramureş, 443,06 kilometri pătraţi) şi Săcele (Braşov, 320 kilometri pătraţi). La capătul celălalt al listei se află oraşele Plopeni (Prahova, 4,73 kilometri pătraţi), Darabani (Botoşani, 3,4 kilometri pătraţi) şi Abrud (Alba, 3,2 kilometri pătraţi), scrie http://travel.descopera.ro/

    Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:

    Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi

    Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi

    Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi

    Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:

    Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi

    Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi

    Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi

  • A little party never killed nobody

    Primii muguri ai acestei poveşti au început să apară anul trecut, după ce doi dintre cei trei fondatori au participat la un eveniment din seria „Vreau să fiu antreprenor” (întâlniri dedicate tinerilor cu spirit antreprenorial), în Timişoara. Cel de-al treilea – Nicolae Lupşa – a venit cu propunerea de a investi în ideea de business a celorlalţi doi, iar pe 15 ianuarie 2019 apărea SPOT Events. Ce înseamnă?
    „Este un concept creat pentru a da refresh evenimentelor care, în principal, ţintesc tinerii. Principalele noastre proiecte sunt: SPOT party (party-uri studenţeşti), Street Food SPOTival (eveniment de tip street food în oraşele mai mici ale ţării), Flight Festival (pe care vrem să-l facem principalul festival de muzică din Timişoara şi din zona de vest a ţării)”, povesteşte Andrei Lupşan, în vârstă de 19 ani.
    El şi Sebastian Maul (20 de ani), amândoi studenţi la informatică economică, sunt cei care gestionează dezvoltarea, managementul şi toate operaţiunile pentru ca SPOT Events să devină, pe zi ce trece, ceea ce şi-au propus de la început. Nicolae Lupşa rămâne investitorul în afacere.
    „Anul acesta (2019) a fost dedicat investiţiilor şi networkingului, neavând o sursă de venit stabilă de la înregistrarea mărcilor până la evenimentele făcute pentru promovare. A fost despre teste, aşa că am făcut un eveniment de Street Food SPOTival în Bistriţa şi patru petreceri studenţeşti, una dintre ele fiind chiar în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Pe lângă acestea, am organizat şi Flight Festival (între 27 şi 29 septembrie 2019 – n. red.), care a reprezentat o adevărată provocare. Până la terminarea anului 2019, pregătim în avans evenimentele gândite pentru anul viitor, plus o petrecere de sfârşit de an”, spune Andrei Lupşan.
    Ce urmează? Începând din 2020, petrecerile SPOT vor avea loc periodic, iar festivalul gastronomic Street Food SPOTival se va extinde la 12 oraşe. În plus, în toamnă va urma cea de-a doua ediţie a festivalului Flight. Restul sunt surprize.
    „Ne place să dăm un refresh modului în care organizăm şi prezentăm orice eveniment pe care îl facem. Nebunia şi creativitatea se pot remarca din momentul în care ajungi în locul pe care îl SPOTăm.”
    De aceea, în 2019, Flight Festival a avut loc pe aerodromul utilitar din Timişoara, care, până la acest eveniment, era nefolosit. Următoarele ediţii sunt planificate să aibă loc în acelaşi spaţiu.
    Preţurile pe care le achită cei care participă la evenimentele organizate de băieţii de la SPOT Events diferă în funcţie de amploarea petrecerii, dar şi de publicul-ţintă, astfel că, de pildă, petrecerile studenţeşti sunt mai ieftine, după buzunarul studenţilor. Evenimentele de tip street food sunt ceva mai costisitoare, acolo publicul fiind format în special din familii, cu venituri mai substanţiale.
    Andrei şi Sebastian sunt cei care gândesc conceptul fiecărei petreceri, iar pentru Flight Festival – evenimentul cel mai mare din portofoliul companiei – colaborează şi cu alte echipe.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Detox Market – organizare de târguri de modă (Bucureşti)
    Fondator: Carina Călin
    Investiţia în organizarea unui târg: 19.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 75.000 de lei (16.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    NaturoID Snacking – producţie de snackuri din legume şi fructe uscate (Bucureşti)
    Fondator: Raluca Găleată
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: reţelele 5 To Go, Lagardère, InMedio, 1 Minute

    Nor de Nea – curăţătorie pentru pensiuni şi apartamente în regim hotelier (Sibiu)
    Fondator: Cristina Tămăslăcaru
    Investiţia iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: Sibiu

    Dadda – producţie de pături pentru bebeluşi (Oradea)
    Fondatori: Andrada şi Silviu Prundianu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    L’Albero dei sogni – producţie de îngheţată artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Roxana Pârjol
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: evenimente private

  • Domnule primar, manelele sunt un drept fundamental. Mă aşteptam să ştiţi asta în Timişoara

    Primarul liberal din Timişoara, Nicolae Robu, s-a hotărât marţi să ia şi pâinea şi cuţitul în mână şi să interzică manelele, dedicaţiile şi grătarele la el în oraş.

    Pentru că există îngrijorări reale referitoare la foc deschis în spaţii publice, nu o să mă leg de grătare. 

    Însă când auzi că un anumit gen muzical a fost interzis în spaţiul public, te întrebi când o să fie interzisă şi muzica pe care o asculţi tu, sau filmele pe care le vizionezi sau cărţile pe care le citeşti. Poate de mâine nu se mai ascultă muzică clasică ori rock într-un oraş, sau pop, sau folk, sau hip-hop.

    Parcă şi văd afişe mari de propagandă împotriva lui Chopin. Sau împotriva lui Justin Bieber.

    Da, mulţi oameni au început să susţină pe Facebook ideea lui Robu, motivând că „promovează incultura”.  Însă aceiaşi oameni nu ar mai privi la fel situaţia dacă muzica pe care o ascultă ei ar fi interzisă.

    Dar, şi mai mulţi au fost cei care s-au revoltat (şi nu, nu se supun toţi stereotipului). Nu trebuie să asculţi un anumit gen muzical pentru a înţelege că e dreptul altora să îl asculte. 

    Până la urmă, libertatea de a asculta un gen de muzică sau altul este o libertate fundamentală, garantată în democraţie odată cu libertatea de exprimare.

    Mai mult, manelele sunt pe primele locuri în #trending pe YouTube şi formează o industrie de zeci de milioane de euro. Pentru că asta ascultă românii. Pentru că există o mare parte din populaţie care consumă acest gen.

    Eu m-am născut într-o democraţie tânără, în faşă, dar aleg să trăiesc aici, la fel ca alte milioane de români. Cum la şcoală „nu se discută politică” (şi nici educaţie financiară dar asta e altă discuţie), nimeni nu te învaţă în mod direct ce este democraţia decât la orele de istorie.

    Chiar şi atunci, nimeni nu îţi vorbeşte direct despre democraţia ta şi despre cum să protejezi libertăţile demcoraţiei tale pentru a nu aluneca încet, dar sigur, într-o zonă semi-autoritară.

    Încă un lucru pe care poate nu îl înţelegi dacă eşti tânăr şi auzi asta este: oare câtă putere are un primar? Poate să interzică şi să permită ce vrea el?

    Nu, nu poate. Nota pe care a trimis-o primarul Timişoarei prin care vrea să interzică manelele în spaţiul public nu are nicio valoare legală. Reglementarea domeniului public nu ţine de primari în România.

    Dar trecând peste acest lucru şi pătrunzând într-un univers orwellian, doar ca exerciţiu de imaginaţie, unde tragem linia, domnule primar?

    Vom face noi într-o astfel de „lege” diferenţierea între manele şi muzică lăutărească? Ştim noi deceniile de istorie prin care au trecut mai mulţi cântăreţi şi muzicanţi pe care îi numim în aceeaşi oală „manelişti”?

    Şi unde tragem linia între „manelişti” şi alte genuri muzicale?

    „V-am dat clasă cu opt clase, s-a terminat şmecheria/sunt rege pe România, tu încă plăteşti chiria”  – credeţi că ăsta este sau nu un vers dintr-o manea, domnule primar?

    Ca idee, nu este o manea, ci este încadrată în stilul numit trap. Şi nu îl interziceţi şi pe ăsta, vă rog, că ies tinerii în stradă cu tricouri cu Abi sau Selly.

    Şi ca o ultimă întrebare: Chiar acum, pe final de an, aproape de decembrie, când se pregăteşte democraţia românească „să schimbe prefixul”, să lovim în libertatea de exprimare? Şi tocmai în Timişoara?