BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Lanţul de magazine din România care îşi plăteşte taxele pe trei luni în avans, pentru a ajuta bugetul statului să facă faţă crizei COVID-19

    Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din piaţa locală, a anunţat că va achita cu trei luni în avans taxele şi impozitele pe piaţa locală.

    Astfel, compania plăteşte 69 millioane lei, reprezentând taxe pe anul 2020 şi impozit pe profit trimestrul martie-mai. Sumele sunt plătite în două tranşe: prima, reprezentând taxe locale, în valoare de aproximativ 31 de milioane de lei, a fost plătită pe 25 martie 2020, mai devreme cu aproximativ trei luni faţă de termenul limită de 30 iunie 2020, iar a doua, reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului 1 din anul financiar în curs (martie-mai), în valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, în această săptămână, tot cu aproximativ trei luni faţă de termenul limită 25 iunie 2020. „Înţelegem nevoia de a acţiona urgent şi ne reorganizăm priorităţile”, a explicat Marco Hößl, CEO al Kaufland România.

    Kaufland a plătit deja taxele locale în valoare de 31 mil. lei în data de 25 martie, iar impozitul pe profit în valoare de 38 mil. lei va fi plătit săptămâna aceasta.

  • Lanţul de magazine din România care îşi plăteşte taxele pe trei luni în avans, pentru a ajuta bugetul statului să facă faţă crizei COVID-19

    Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din piaţa locală, a anunţat că va achita cu trei luni în avans taxele şi impozitele pe piaţa locală.

    Astfel, compania plăteşte 69 millioane lei, reprezentând taxe pe anul 2020 şi impozit pe profit trimestrul martie-mai. Sumele sunt plătite în două tranşe: prima, reprezentând taxe locale, în valoare de aproximativ 31 de milioane de lei, a fost plătită pe 25 martie 2020, mai devreme cu aproximativ trei luni faţă de termenul limită de 30 iunie 2020, iar a doua, reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului 1 din anul financiar în curs (martie-mai), în valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, în această săptămână, tot cu aproximativ trei luni faţă de termenul limită 25 iunie 2020. „Înţelegem nevoia de a acţiona urgent şi ne reorganizăm priorităţile”, a explicat Marco Hößl, CEO al Kaufland România.

    Kaufland a plătit deja taxele locale în valoare de 31 mil. lei în data de 25 martie, iar impozitul pe profit în valoare de 38 mil. lei va fi plătit săptămâna aceasta.

  • Ce presupune noua lege care reglementează activitatea retailerilor alimentari

     

    Vineri, 27 martie, a fost promulgată de către Preşedintele României Legea nr. 28/2020 care modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Specialişii Filip & Companii Cătălin Suliman (partener) şi Dragoş Iordache (associate) descriu într-un material transmis presei care sunt modificările principale aduse legii 321 şi care este impactul lor asupra retailului alimentar, unul dintre cele mai active sectoare economice în prezent.

    Redăm în întregime materialul transmis de reprezentanţii Filip & Company, precizând că informaţiile reprezintă în întregime punctul de vedere al casei de avocatură:

    O lege nouă, mai multă claritate? – Nu neapărat.

    În iulie 2016, când legea 321 a fost ultima oară modificată, s-au creat nemulţumiri şi impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdicţia facturării/ refacturării taxelor şi serviciilor şi ce nu. Punctul central al modificării din 2016, precum şi al celei de astăzi, rămâne reglementarea taxelor şi serviciilor care reprezintă o componentă foarte importantă a veniturilor retailer-ilor, atât în România, cât şi în majoritatea statelor UE.

    Deşi aduce câteva clarificări utile, legea nr. 28/2020 ratează ocazia de a răspunde clar multor întrebări rămase fără un răspuns clar în ultimii 4 ani. Printre întrebările deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis şi/ sau condiţiile în care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de capete de raft, pentru accesarea de raportări financiare sau, mai nou, în mediul online, pentru asigurarea prezenţei permanente la raftul virtual.

    Taxe şi servicii – permise sau nu?

    Noua reglementare flexibilizează regimul anterior şi realizează trecerea de la o interdicţie absolută a taxelor şi serviciilor între retaileri şi furnizori, la o permisiune condiţionată. Aceasta stabileşte principiul interdicţiei facturării/ refacturării doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.

    Fără a detalia suplimentar, legea se limitează la a menţiona că nu sunt legate de actul comercial serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a retailer-ului, amenajările spaţiilor de vânzare ale retailer-ului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii retailer-ului. Chiar şi anterior adoptării legii noi, era destul de clar în retailul alimentar că taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea spaţiilor interioare şi exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau finanţarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.

    Corelativ principiului interdicţiei enunţat anterior, legea nouă stabileşte şi o exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii menţionate în paragraful anterior care vizează activităţi de promovare a produselor achiziţionate de la furnizor, cu condiţia să fie stabilite contractual în mod clar şi în prealabil prestării serviciilor. Cu toate acestea, printre categoriile de taxe/ servicii care nu au legătură cu actul comercial şi care nu pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gândi la: taxe pentru renovarea/ repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a retailer-ului, precum şi orice alte modalităţi de finanţare a activităţilor ale căror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.

    Pentru categoriile de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul comercial, legea 28/2020, similar reglementărilor UE în materie, stabileşte doar că acestea trebuie să fie agreate contractual (n.n., în mod clar şi lipsit de ambiguitate), în principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate, dar neagreate anterior. Astfel, în spiritul reglementărilor UE, legea stabileşte două categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici măcar dacă agreează în scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu condiţia ca acestea să fie agreate contractual, în mod clar şi fără ambiguitate. În legătură cu acest ultim punct, considerăm util şi necesar ca documentul contractual să fie agreat şi semnat anterior începerii prestării efective a serviciilor.

    Alte modificări importante – termene de plată, sancţiuni şi obligaţii specifice

    Legea nr. 28/2020 aduce şi alte câteva modificări importante. În primul rând, aceasta modifică termenele de plată a bunurilor – pentru produsele alimentare proaspete, acesta creşte la 14 zile lucrătoare de la recepţie, iar pentru celelalte categorii de bunuri alimentare, legea renunţă la termenul anterior de 30 de zile calendaristice, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea părţilor, potrivit legii. În al doilea rând, noua reglementare modifică regimul sancţiunilor – pentru prima categorie de contravenţii (inclusiv taxe şi servicii şi vânzare în pierdere), se elimină măsura suspendării autorizaţiei de funcţionare în caz de abatere repetată, iar pentru celelalte două categorii, legea înăspreşte sancţiunile, care pot ajunge în prezent la 250.000 Lei.

    Sesizăm, totodată, şi o posibilă necorelare legislativă a legiuitorului care, deşi la articolul 12 stabileşte posibilitatea (iar nu obligaţia!) retailer-ului de a achiziţiona anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sancţiunile, stabileşte o amendă cuprinsă între 200.000 şi 250.000 Lei pentru nerespectarea articolului 12. Nu în ultimul rând, ca urmare a procedurii de infringement demarate împotriva României de către Comisia Europeană, se elimină obligaţiile în sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializării/ promovării produselor româneşti.

    Intrare în vigoare şi modificarea contractelor în vigoare

    Legea intră în vigoare în 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Contractele în desfăşurare trebuie modificate pentru a fi aduse în acord cu noile prevederi în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii (iar nu de la data publicării!). De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se aşteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a legii 321. Cu toate acestea, notăm că şi forma veche a legii a prevăzut această obligaţie, însă fără vreun rezultat.

    Aşteptări

    Credem că după încetarea stării de urgenţă vom vedea o revenire către serviciile de promovare şi marketing, existând interes din partea producătorilor să îşi promoveze produsele. De asemenea, aşteptăm şi o promovare susţinută a produselor româneşti existând campanii de susţinere a producătorilor locali în contextul actual, post pandemie.


     

  • Cum poate deveni România destinaţia principală de finanţare a start-up-urilor din Europa de Est?

    „Să scot un produs pe piaţă cât mai repede, indiferent dacă este bun sau prost” este o mentalitate la care tinerii nu au renunţat încă, deşi ecosistemul antreprenorial a avut o creştere fulminantă în ultimii 10 ani, observă Adeo REssi, CEO-ul celui mai mare accelerator de start-up-uri de la nivel global. Cum se poate remedia acest lucru, astfel încât România să devină principala destinaţie din regiune pentru start-up-uri?

    “Nu mai poţi lansa ceva ce nu este bun. Pur şi simplu nu mai poţi face asta. Celebra metodă lean, care este de fapt pentru dezvoltare de produse, a fost bună, dar nu mai funcţionează în modul în care trebuia să funcţioneze. Practic multe start-up-uri spun că trebuie să scoată acel MVP (n.r: Minimum Viable Product – produs viabil) şi este suficient, dar nu mai poţi proceda aşa”, spune Adeo Ressi, CEO al Founder Institute la nivel global, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.

    Adeo Ressi (47 ani) este cel care a lansat în urmă cu zece ani Founder Institute – cel mai mare accelerator de startup-uri din lume – pe care l-a dus la antreprenori din 200 de oraşe, inclusiv din Bucureşti. În ultimii zece ani, Adeo Ressi a colaborat cu peste 4.000 de antreprenori de tehnologie în scopul lansării de companii şi pentru a genera 25 de miliarde de dolari în valoare pentru acţionari. Ressi consideră că cea mai mare schimbare în domeniul start-up-urilor din ultimii 10 ani vine chiar din modul în care lumea se raportează la antreprenoriat. 

    „Noi am început acum zece ani şi aş spune că cea mai mare schimbare este că antreprenoriatul şi start-up-urile reprezentau o industrie mică, de nişă, dar acum ele sunt peste tot, în fiecare oraş din fiecare ţară. Astăzi există peste tot oameni tineri care se simt destul de siguri pe ei pentru a lansa o companie de tehnologie. Prin comparaţie, în urmă cu zece ani, un număr foarte mic de oameni se gândea la companii şi chiar şi mai puţini erau cei care încercau să construiască ceva”, atrage atenţia Adeo Ressi.

    El spune că antreprenoriatul a înflorit, dar nu toate elementele din piaţă au ţinut pasul cu ecosistemul, astfel încât finanţarea rămâne în continuare problematică pentru mulţi fondatori.

    „Finanţarea este încă un segment care a rămas în urmă. Lucrez cu echipa mea pentru a crea un laborator de venture capital şi teza noastră este că lumea are nevoie de încă 1.000 de fonduri de tip venture capital pentru a ţine pasul cu inovaţia. Voi, în România, aveţi anumite aspecte care au înflorit, dar şi voi aveţi probleme cu finanţarea. Totuşi, antreprenoriatul per total a evoluat şi a ajuns un fenomen global”, adaugă el. Cu nouă businessuri fondate, dintre care două au ajuns să genereze câte 1 miliard de dolari fiecare în valoare livrată acţionarilor, Ressi consideră că actualele modele pe care le folosim pentru start-up-uri sunt expirate.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cum poate deveni România destinaţia principală de finanţare a start-up-urilor din Europa de Est?

    “Nu mai poţi lansa ceva ce nu este bun. Pur şi simplu nu mai poţi face asta. Celebra metodă lean, care este de fapt pentru dezvoltare de produse, a fost bună, dar nu mai funcţionează în modul în care trebuia să funcţioneze. Practic multe start-up-uri spun că trebuie să scoată acel MVP (n.r: Minimum Viable Product – produs viabil) şi este suficient, dar nu mai poţi proceda aşa”, spune Adeo Ressi, CEO al Founder Institute la nivel global, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.

    Adeo Ressi (47 ani) este cel care a lansat în urmă cu zece ani Founder Institute – cel mai mare accelerator de startup-uri din lume – pe care l-a dus la antreprenori din 200 de oraşe, inclusiv din Bucureşti. În ultimii zece ani, Adeo Ressi a colaborat cu peste 4.000 de antreprenori de tehnologie în scopul lansării de companii şi pentru a genera 25 de miliarde de dolari în valoare pentru acţionari. Ressi consideră că cea mai mare schimbare în domeniul start-up-urilor din ultimii 10 ani vine chiar din modul în care lumea se raportează la antreprenoriat. 

    „Noi am început acum zece ani şi aş spune că cea mai mare schimbare este că antreprenoriatul şi start-up-urile reprezentau o industrie mică, de nişă, dar acum ele sunt peste tot, în fiecare oraş din fiecare ţară. Astăzi există peste tot oameni tineri care se simt destul de siguri pe ei pentru a lansa o companie de tehnologie. Prin comparaţie, în urmă cu zece ani, un număr foarte mic de oameni se gândea la companii şi chiar şi mai puţini erau cei care încercau să construiască ceva”, atrage atenţia Adeo Ressi.

    El spune că antreprenoriatul a înflorit, dar nu toate elementele din piaţă au ţinut pasul cu ecosistemul, astfel încât finanţarea rămâne în continuare problematică pentru mulţi fondatori.

    „Finanţarea este încă un segment care a rămas în urmă. Lucrez cu echipa mea pentru a crea un laborator de venture capital şi teza noastră este că lumea are nevoie de încă 1.000 de fonduri de tip venture capital pentru a ţine pasul cu inovaţia. Voi, în România, aveţi anumite aspecte care au înflorit, dar şi voi aveţi probleme cu finanţarea. Totuşi, antreprenoriatul per total a evoluat şi a ajuns un fenomen global”, adaugă el. Cu nouă businessuri fondate, dintre care două au ajuns să genereze câte 1 miliard de dolari fiecare în valoare livrată acţionarilor, Ressi consideră că actualele modele pe care le folosim pentru start-up-uri sunt expirate.

    România poate deveni „un punct central” în regiune

    Adeo Ressi crede că România poate profita de momentul actual, când Europa de Est trece printr-o „renaştere”, aşa cum o numeşte el, şi poate deveni principalul hub pentru start-up-uri din regiune. „Dacă discutăm de această regiune, ea trece printr-o renaştere: România, Bulgaria, Ucraina, dacă ne uităm, toate experimentează o creştere frumoasă, o perioadă de inovaţie. Totuşi, România are câteva avantaje în faţa vecinilor. La ce te uiţi de obicei? Stat de drept, talente şi inovaţie. Dacă luăm aceste trei puncte, există mici diferenţe în regiune, însă România face un pas în faţă în ceea ce priveşte inovaţia”, crede Ressi. 

    Ce îl determină pe Ressi să creadă asta? El spune că în România vezi mai mult inovaţie directă, bazată pe start-up-uri care generează idei regionale, în comparaţie cu Bulgaria sau Ucraina, unde inovaţia este adusă de companii mari care livrează servicii în regiune.

    În prezent există trei huburi majore în Europa pentru start-up-uri: Londra, Berlin şi Paris, iar România ar putea deveni hubul regional din cealaltă parte a Europei. „În Europa de Est nu e niciun hub de finanţare. Ar putea fi o oportunitate mare pentru România să devină un lider clar în regiune dacă încearcă să atragă şi să inspire investitorii de tip angel şi fondurile de venture capital pentru a face aici cel mai mare bazin de finanţare. Asta poate fi făcut foarte uşor cu stimulente şi cu fonduri care se încurajeze acumularea de capital (n.r.: matchmaking funds – când statul pune o parte din capital şi fondul o parte, pentru a încuraja formarea ecosistemului)”, povesteşte CEO-ul.

    Referitor la programele pe fonduri europene prin care se finanţează start-up-uri, Ressi este critic şi le echivalează cu „ajutorul social dat familiilor cu mai puţine posibilităţi”.

    „Uniunea Europeană a făcut o greşeală mare, pentru că modul în care împarte bani astăzi generează ceea ce eu numesc ajutor social pentru start-up-uri. Asta înseamnă că oricine cu o idee bună sau rea are oportunitatea să ia bani, iar modul în care aceşti bani sunt administraţi şi oferiţi stabileşte un standard foarte jos de performanţă. Practic, este echivalentul familiilor cu posibilităţi reduse în lumea start-up-urilor”, crede el.

    El spune că aceste fonduri, dacă există, ar trebui să se îndrepte spre businessuri cu impact social, care utilizează finanţările pentru a face lumea mai bună. „Dacă UE, România şi alte ţări vor să se implice în ajutor social dat start-up-urilor, ar trebui să direcţioneze totuşi acei bani către businessuri de impact. Pentru că acele businessuri deja fac o serie de sacrificii, prin scopul ales, în încercarea de a face lumea mai bună. Deci ajutorul ar trebui să se îndrepte exclusiv spre aceste start-up-uri”, adaugă Ressi.

    El crede că dacă vrei să atragi capital în ţara ta pentru a avea un ecosistem de finanţare destul de puternic ai doar două modalităţi prin care o poţi face: prin reduceri de taxe sau prin stimulente.

    Adeo Ressi a colaborat cu guvernul din Singapore pentru a gândi un program naţional prin care să creeze un hub de finanţare şi de inovaţie. „Lucrez cu guvernul pentru a construi un sistem de tip matchmaking. Ei au făcut un sistem destul de agresiv, în care statul pune 85% din fond, iar privatul pune 15%. Rezultatul? Şapte ani mai târziu, toată lumea se mută către Singapore. Dacă vrei să atragi capital, în toată Asia, mergi în Singapore, pentru că există mai multe fonduri decât în toată regiunea”, adaugă el.

    Ce altceva mai poate face un guvern? Ressi crede că există doar două variante: reduceri de taxe şi stimulente. Iar în unele cazuri ajută să ţii uşa deschisă pentru imigranţi. „Dacă te uiţi în SUA, imigraţia a fost oprită efectiv de Donald Trump, iar Canada a decis să deschidă uşile. Deci acum, dacă te uiţi la noii antreprenori, noile fonduri, se întâmplă mai multe lucruri în ecosistem în Canada decât în SUA”, spune el. Întorcându-ne la România, una dintre variantele pentru care poate opta un guvern este cea a reducerii de taxe – într-un mod care generează de fapt mai multe venituri la buget.

    „Pe partea de taxe trebuie să fii cât poţi de agresiv, dar şi de inteligent. Reducerea impozitului aplicat pe câştigurile obţinute din investiţii este o idee foarte bună, prin care ajuţi indivizi care vor să îşi asume riscuri să facă bani, dar în acelaşi timp asta îţi ajută economia să crească semnificativ. Pentru că start-up-urile plătesc taxe, cumpără produse şi servicii cu taxe aplicate şi angajează oameni care plătesc taxe şi impozite. Deci acel puţin pe care îl pierzi prin reducerea impozitelor este câştigat prin mai multe metode şi chiar înmulţit”, spune Ressi. El dă exemplul Berlinului şi spune că în urmă cu 20 de ani era un oraş sărăcăcios şi lipsit în mare parte de inovaţie. Printr-un plan de transformare majoră, Berlinul a ajuns unul dintre principalele huburi de finanţare din Europa.

    Cum se construieşte un start-up?

    Din experienţa sa de „antreprenor în serie”, Adeo Ressi recomandă ca fondatorii să construiască start-up-uri pentru viitor, nu pentru a le vinde. El se recomandă drept „inginer social” (n.r.: social engineer) şi spune că vrea să schimbe lumea start-up-urilor, ajutând antreprenorii cu idei curajoase.

    „Am înfiinţat şi am închis mai multe afaceri, iar unele încă sunt funcţionale. Ce am învăţat ca antreprenor este că atunci când construieşti ceva trebuie să o faci ca să reziste, nu ca să îl vinzi. Când vinzi un proiect, de obicei moare. Poate nu moare în totalitate, ci se preschimbă în altceva, dar de cele mai multe ori moare în totalitate. Dacă vrei să construieşti ceva, construieşte pentru viitor, condu-l pentru mult timp şi în loc să vinzi gândeşte-te cum poţi preda ştafeta unui alt lider care va susţine şi dezvolta viziunea în continuare”, accentuează Adeo Ressi.

    El pune foarte mare accent pe ideea de aliniere la viziunea unui fondator şi a unui proiect, astfel încât sfătuieşte antreprenorii să atragă finanţare doar din surse pe care le pot alinia crezului lor. „Dintr-o perspectivă antreprenorială ar trebui mereu să atragi capital de la cineva care are o viziune şi valori aliniate cu ale tale şi cu ale companiei tale. Deci când construieşti un business vrei ca tu, echipa ta, investitorii, clienţii şi toată lumea să fie aliniată cu viziunea şi valorile tale”, crede Ressi.

    Dar unde poţi găsi aceşti investitori? Ce faci când mare parte din capitalul privat disponibil la nivel global stă în vistieriile marilor companii?

    „Momentan, unele dintre cele mai mari sume sunt blocate în cuferele şi profiturile marilor corporaţii. Aceste companii mari vor fi rupte în bucăţi în următorul deceniu şi vor fi nevoite să se reinventeze.”

    Astfel, Ressi explică regula de 20%, aşa cum o numeşte el, prin care marile companii se pot reinventa constant, pot ajuta ecosistemul şi îşi pot păstra cea mai mare parte din câştiguri.

    „Perspectiva mea este că orice business mare de astăzi ar trebui să ia 20% din profiturile lor şi să le investească înapoi în inovaţie. Jumătate dintre ei trebuie să fie în investiţii în afara businessului, adică în start-up-uri şi alte proiecte, iar ceilalţi jumătate înapoi în business. Dacă această regulă ar fi urmată, ar reuşi să păstreze mare parte din profituri, dar şi o şansă mai mare să supravieţuiască inovaţiei. Dacă nu fac asta, au şanse mari să ajungă următoarele General Electric sau Sears”, crede CEO-ul Founder Institute.

    În cadrul interviului, el a discutat şi despre consumator, în special despre consumatorul viitorului. Astfel, potrivit lui, consumatorii din deceniul următor sunt adolescenţii de astăzi, iar pentru a-i deservi pe aceştia, cei care fac produse şi servicii trebuie să le urmărească foarte atent comportamentul.

    „Peste zece ani, clienţii vor fi cei care au acum 15 ani şi sunt adolescenţi. Dacă te uiţi astăzi la aceşti oameni, ei sunt una dintre cele mai diferite generaţii pe care le-am văzut. Valorile, credinţele lor sunt diferite, le pasă de planetă şi cheltuie bani doar pe lucrurile de care le pasă. Eu nu văd un viitor în care motoarele cu combustie, spre exemplu, vor fi cumpărate vreodată de un tânăr care are acum între 15 şi 25 de ani. Viitorul arată bine pentru că avem o generaţie de consumatori cărora le pasă de lume”, conchide Adeo Ressi.

  • Dezvăluiri de la Iulian Stanciu. De ce a introdus eMag taxa de livrare?

    eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, parte a grupului Naspers din Africa de Sud, a modificat la finele anului 2019 taxele pentru livrarea produselor, care vizează chiar şi comenzile pe care clienţii aleg să le ridice din showroomurile proprii ale companiei, pentru a susţine investiţiile făcute atât de companie cât şi de firmele de curierat în creşterea calităţii serviciului, a explicat Iulian Stanciu, acţionar minoritar şi CEO al grupului, în cadrul emisiunii de business ZF Live. El a susţinut că fără aceste taxe transmise către client calitatea serviciilor la nivelul întregii pieţe ar fi scăzut.

    „Am investit mult în ultimii doi ani în creşterea calităţii de livrare şi noi, şi curierii, care s-a tradus în costuri mai mari din partea noastr, dar şi a curierilor pentru că ei au luat oameni. Ne-am dat seama că a fost o spirală în jos: noi presam – «vrem un cost bun» – pentru că dădeam totul gratuit, la care curierii spuneau: «OK, îţi dăm un cost bun, dar livrăm şi noi când putem pentru că ne presezi să nu luăm suficienţi oameni, suficiente maşini»“, a afirmat Stanciu. Creşterea tarifelor sau, după caz, introducerea unora noi reprezintă o mutare sănătoasă pentru piaţă, a continuat el. „Ne-am dat seama că dacă vrem să creştem pe termen lung calitatea este foarte importantă şi cineva trebuie să facă primul pas şi am făcut noi primul pas. Timp de doi ani am pus bani în zona asta. Tarifele din partea curierulor automat au crescut, crescând şi calitatea după care am venit şi am spus că ar trebui ca o parte din aceste costuri să fie reflectate în preţul pe care îl plăteşte clientul. Este ceva sănătos şi asta se întâmplă în toate pieţele. În Ungaria spre exemplu tarifele cerute clienţilor sunt aproape duble faţă de România.“

    În urma modificărilor, compania percepe o taxă de 5 lei pentru livrarea produselor în showroomurile eMAG pentru comenzile cu valori mai mici de 1.500 de lei, la care se poate adăuga o altă taxă de 2,5 lei, în cazul în care clientul achită comanda în showroom şi nu online. Taxa de 5 lei este valabilă şi pentru livrările în dulapurile de livrare easybox, conform datelor de pe site-ul eMAG. Anterior, livrarea în showroomurile eMAG era gratuită, la fel ca şi livrarea în easybox. Plata cu cash este de asemenea taxată în prezent.

    Liderul eMAG a explicat raţiunea care a determinat compania să facă aceşti paşi. „Taxele de livrare au venit în câteva etape. O dată a fost un tarif pentru serviciul de plată ramburs. Serviciul de plată ramburs a fost subvenţionat foarte mulţi ani tocmai pentru a încuraja oamenii să cumpere oricum şi să platească oricum, dar şi pentru client şi pentru noi cash-ul este scump şi are o grămadă de probleme în spate. În momentul în care comanda este preplătită se livrează mult mai repede. De ce? Pentru că se poate livra la portar, la secretară, la vecin, chiar în cartiere rezidenţiale se lasă în faţa uşii. Astfel că productivitatea curierilor este mult mai bună. În Marea Britanie am fost şi am studiat piaţa: un curier face între 180 şi 200 de livrări pe maşină pe zi. În România 60. Principalul factor care determină această diferenţă este cash-ul, pentru că omul spune: «Stai puţin că nu am banii, hai cu mine la bancomat, stai să îi numărăm, stai să iau chitanţa». Toate acestea adaugă nişte minute bune, la fiecare stop, la fiecare oprire. Nu este aglomeraţia, pentru că şi Londra este aglomerată, toate oraşele din lume sunt aglomerate. Şi de aici pe de o parte am stimulat oamenii prin parteneriate cu Visa şi Mastercard să plătească cu cardul, deci am pus bani pentru a stimula modalitatea aceasta de plată. Pe partea cealaltă la un moment dat am zis: hai să taxăm o parte din costurile pe care noi le avem la plata cu cardul. Tariful pentru plata cu cash este undeva la 5 lei, dar pentru comanda online şi livrare din showroom este 2,5 lei.“

    Pentru livrări, tariful depinde în funcţie de categoria de produse, dar este în medie de 15 lei, a afirmat şeful eMAG. „Tariful depinde categoria de produse, dar este undeva la 15 lei în medie. În Bucureşti este un tarif mai mic. Tariful variază şi în funcţie de ce alte servicii mai doreşte clientul – livrare planificată, de exemplu, care costă încă 5 lei.“

     

    Ce a mai declarat Iulian Stanciu în cadrul emisiunii ZF Live:

    # Vom mai introduce servicii, vom introduce livrarea într-o oră. Avem în Bucureşti – este standard acest serviciu – 7 zle din 7, adică poţi să comanzi sămbătă până la 12 noaptea duminică poţi ridica pachetul. După care avem reţeaua de dulapuri de livrare care este foarte apreciată. În ţară probabil va fi un delay de 6-9 luni a lockerelor faţă de adopţia din Bucureşti.

    # Chiar vorbeam cu o companie care face lucruri de genul ăsta şi nu o să-ţi vină să crezi care este cel mai cerut produs pentru livrarea într-o oră: testele de sarcină.

    # Tariful pentru serviciul de livrare într-o oră încă îl calculăm, la început va fi ceva promoţional pentru a căpăta adopţie după care îl vom pune la costul lui real.

    # 93% dintre comenzi sunt până în 1.500 de lei, media este undeva la 500 de lei.

    # Am început acum 2 ani de zile să ne orientăm foarte mult către creşterea calităţii livrării şi a serviciilor de livarre, anul trecut curierii au investit foarte mult în asta şi noi am investit foarte mult în partea noastră de oepraţiuni, de depozite, de sortare. Lucrul acesta se vede în calitate. Spre exempolu la Black Friday 2018 94% din livrări au fost făcute în termenul promis. Anul trecut au fost peste 99% făcute la timp şi lucrul acesta  s-a văzut într-o performanţă farte bună în noiembrie, într-un decembrie foarte bun, într-un început de ianuarie foarte bun, iar lucurile acestea ar trebui să continue pentru că sunt fundaţia dezvoltării e-commerce-ului pe termen lung.

  • Franţa va amâna colectarea noii taxe pentru „giganţii” din tehnologie până la finalul acestui an

    Franţa este de acord să amâne colectarea noi taxe aplicate corporaţiilor din domeniul tehnologiei până la finalul anului 2020, au declarat surse din guvern francez pentru BBC.

    Taxa pentru serviciile digitale a stârnit o reacţie adversă la Washington. Statele Unite au ameninţat, la începutul lunii decembrie a anului trecut, să impună tarife de 2.4 miliarde dolari pe produsele franţuzeşti, inclusiv pe şampanie şi brânză.

    Cu toate acestea, SUA a renunţat în acest an la majorarea taxei pentru produsele de importat, a spus un oficial.

    Răzgândirea a fost rezultatul conversaţiei de luni între preşedintele Trump şi şeful de stat francer Macron.

    Google, Apple, Facebook şi Amazon se numărau printre „giganţii” din tehnologie care urmau să plătească taxă până la 3% din veniturile lor în Franţa, în luna aprilie şi din nou în noiembrie a.c.

    Franţa, alături de alte ţări europene, au încercat să impună propriile lor taxe digitale pe vânzări în timp ce aşteptau un acord multilateral din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)menit să stabilească felul în care astfel de firme ar trebui taxate.

    Dacă OCDE ajunge la o înţelegere până la finalul anului 2020, atunci taxa unilaterală a Franţei nu va mai fi deloc aplicată. Dacă nu va exista un acord multilateral până atunci atunci Franţa va colecta cele două tranşe de taxe.

    Plăţile deja au fost colectate pentru noiembrie 2019 de pe veniturile din iulie. Acestea pot suferi ajustări, însă acordul nu prevede returnarea lor.

     

    Ce este o taxă digitală?

    Franţă, alături de alte câteva state europene, vrea să limiteze posibilitatea „giganţilor” din tehnologie să eludeze taxele.

    Multe guverne sunt îngrijorate că giganţii americani din tehnlogie evită taxele în Uniunea Europeană. Acestea argumentează că taxele ar trebui să fie bazate pe locul în care se desfăşoară activitatea digitală – căutarea paginilor de internet, nu unde au companiile sediile centrale.

    Marea Britanie, Italia, Austria şi Turcia deja iau în calcul impunerea unor taxe, însă oficialii din industria comerţului din Washington spun că firmele sunt luate pe nedrept în vizor.

  • Ce taxe plătesc românii care au obţinut câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede. Cum se impozitează

    Câştigurile obţinute din tranzacţionarea de bitcoin, ethereum sau alte criptomonede vin cu obligaţia anuală de a plăti impozit şi contribuţii, acolo unde este cazul, legislaţia fiscală în vigoare aplicându-se pentru persoanele fizice rezidente în România.

    Când trebuie declarate şi plătite impozitele pentru bitcoin şi alte monede digitale

    Prin urmare, românii care au obţinut câştiguri din transferul de criptomonede trebuie să depună „cu bună credinţă” declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale până pe data de 15 martie a anului următor, explică pentru ZF Corina Mîndoiu, partener asociat în cadrul departamentului de consultanţă fiscală al EY România.

    Astfel, pentru câştigurile obţinute din bitcoin şi alte criptomonede în 2019, termenul de depunere al declaraţiei unice este de 16 martie 2020.

    Consultantul atrage atenţia cu privire la termenul de depunere a declaraţiei unice, încât acesta reprezintă şi termenul de plată a obligaţiilor fiscale.

    Cum se calculează impozitele pe tranzacţiile cu bitcoin

    Persoanele fizice care obţin câştiguri din bitcoin şi alte monede digitale trebuie să plătească impozit 10% din diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei, spune Corina Mîndoiu.

    O particularitate a legislaţiei fiscale arată că anumite câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede nu sunt impozitate. Astfel, câştigul sub nivelul de 200 lei per tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească suma de 600 de lei.

    Dacă depăşesc acest prag, în cazul în care aceste câştiguri – singulare sau cumulate cu alte venituri impozabile, precum investiţii, activităţi independente, chirii etc – depăşesc nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, românii trebuie să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pe lângă impozite.

    Contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2019 atinge un cuantum fix de 2.496 lei. Pentru anul 2020 această contribuţie s-a majorat la 2.676 lei.

    Plata obligaţiilor fiscale se poate efectua la trezoreria arondată adresei de domiciliu a persoanei fizice sau prin transfer bancar în contul unic disponibil “Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”, potrivit EY.

     

     

  • 100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

    ♦ 2020 va fi marcat de alegerile locale şi cele parlamentare, de aceea probabil că frânele fiscale vor fi apăsate abia în 2021 ♦ Situaţia internaţională tensionată de războaiele comerciale şi noile conflicte din Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale externe ♦ Băncile vor fi mai prudente în analiza dosarelor de risc.

     

    Macro şi fiscalitate

    ►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

    ►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

    ►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

    ►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

    ►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

     

    Infrastructură

    ►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

    ►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

    ►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

    ►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş – Iaşi.

    ►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

     

    Bănci

    ►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

    ►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

    ►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

    ►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

    ►Reglementări în sectorul bancar.

     

    Asigurări

    ►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

    ►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

    ►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

    ►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

    ►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

     

    Burse

    ►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

    ►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

    ►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

    ►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

    ►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

     

    Imobiliare

    ►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 – 70.000 de noi locuinţe.

    ►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

    ►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

    ►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

    ►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

     

    Agricultură

    ►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

    ►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

    ►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

    ►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

    ►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

     

    Industria alimentară

    ►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

    ►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

    ►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

    ►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

    ►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

     

    Construcţii

    ►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

    ►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

    ►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

    ►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

    ►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

     

    Piaţa muncii

    ►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

    ►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

    ►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

    ►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

    ►Învăţământul dual va lua amploare. 

     

    Turism

    ►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

    ►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

    ►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

    ►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

    ►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

     

    Industria auto

    ►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

    ►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

    ►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

    ►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

    ►Maşinile „verzi“ – electrice şi hibride – vor trece de 5% cotă de piaţă. 

     

    Retail

    ►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

    ►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

    ►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

    ►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

    ►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente – restaurante, drogherii – şi noi branduri.

     

    Fuziuni şi achiziţii

    ►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

    ►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

    ►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    ►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

    ►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

     

    Transporturi şi logistică

    ►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

    ►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

    ►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

    ►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

    ►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

     

    Energie

    ►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

    ►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

    ►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

    ►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

    ►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

     

    Sănătate

    ►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

    ►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

    ►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

    ►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

    ►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

     

    Telecom

    ►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

    ►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

    ►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

    ►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

    ►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

     

    IT

    ►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

    ►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

    ►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

    ►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

    ►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

     

    Externe

    ►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

    ►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

    ►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

    ►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

    ►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.

  • Bill Gates încheie deceniul cerând taxe mai mari asupra celor bogaţi

    Cofondatorul Microsoft Bill Gates, al doilea cel mai bogat om din lume, a declarat că vrea ca miliardarii să plătească taxe mult mai mari, potrivit Bloomberg.

    Acesta a făcut de asemenea apel ca statele şi guvernele locale să-şi facă taxele „mai corecte“.

    „Am fost răsplătit în mod disproporţionat pentru munca mea, în timp ce mulţi alţii care muncesc la fel de mult supravieţuiesc cu greu.

    De aceea vreau un sistem de taxe în care dacă câştigi mai mult plăteşti mai mult sub formă de taxe“, a declarat Gates.