Tag: taxa
-
Darius Vâlcov, consilier al premierului, afirmă că taxa pe activele bancare se calculează şi se plăteşte trimestrial, ceea ce înseamnă ca la cotaţia ROBOR din T4 2018 taxa este de 1,2%
În aceste condiţii, băncile locale ar urma să plătească în contul taxei pe active circa 5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF.Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%. Cum taxa se aplică trimestrial rata anuală a taxei este de 1,2%. Iniţial, băncile au interpretat că taxa se calculează anual şi doar se plateste trimestrial. -
Isărescu critică dur taxa pe activele băncilor: Nu vedem lucrurile deloc în roz. Este o bombă greu de înţeles
„Ne-a luat şi pe noi prin surprindere trăsnaia. Principalul element de nemulţumire este că nu s-a discutat cu industria. Discuţi cu industria bancară, nu vii la sfârşit de an, în prag de Crăciun, cu o bombă de asta greu de înţeles. Cred că domnul ministru de finanţe va discuta cu industria. Au şi nelămuriri cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt aspecte pe care cu greu le înţelegem“, a declarat guvernatorul BNR la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2019.Ministerul Finanţelor a decis la sfârşitul anului 2018 să introducă din 2019 o taxă pe activelor băncilor în funcţie de evoluţia dobânzilor interbancare ROBOR la trei luni şi la şase luni. Taxa se datorează dacă media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2% şi există procente diferenţiate.Guvernatorul BNR a dat de înţeles că va convoca o şedinţă extraordinară a Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, din care face parte şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. -
Isărescu, BNR: Nu am făcut presiuni asupra băncilor să scadă Roborul. Roborul scade din septembrie, nu are nicio legătură cu taxa bancară
Robor pe termen scurt ţine de lichiditatea din piaţă, a menţionat Isărescu.Referitor la taxa bancară, el menţionează că principala nemulţumire este legată de faptul că taxa a fost legată de Robor. Mai mult decât atât, impunerea acestei taxe trebuia prezentată înainte băncilor, şi mai ales Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.”Vom solicita comitetului o discuţie în privinţa acestei taxe”, a menţionat guvernatorul.BNR a păstrat marţi dobânda de politică monetară la 2,5%. Declaraţiile lui Isărescu vin după ce ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a afirmat duminică, într-o emisiune la TV, că îl invită pe guvernatorul BNR la ministerul Finanţelor, unde nu a fost de foarte mult timp, să discute despre taxa bancară şi evoluţia Robor. -
Modalitatea de calcul al taxei bancare rămâne un mister. Băncile vor plăti în contul taxei pe active 1,3 mld. lei sau 5,3 mld. lei în funcţie de media ROBOR din T4 2018 şi de modalitatea de calcul al taxei
Băncile locale ar urma să plătească în contul taxei pe active (supranumită „taxa pe lăcomie“) în cel mai bun scenariu circa 1,3 mld. lei, în condiţiile în care taxa se calculează anual şi doar se plăteşte trimestrial, potrivit calculelor ZF care au pornit de la media ROBOR la trei luni din ultimul trimestru al anului trecut.
Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%. În scenariul în care ROBOR se menţine în intervalul 3-3,5% pe întreg anul 2019 atunci băncile ar putea încheia anul cu un câştig de circa 860 de milioane de lei. BNR anticipa înainte de anunţul privind taxarea activelor un profit de 2,2 miliarde de lei pentru sistemul bancar în 2019.
-
USR contestă taxa de salubrizare de peste 13 lei de persoană, pe lună, din Sectorul 2 al Capitalei
USR sector 2 a anunţat, marţi, că va depune, în primă fază, o plângere la Primăria Sectorului 2 împotriva unei taxe de salubrizare pe care Consiliul Local a adoptat-o în decembrie 2018.
„USR Sector 2 contestă taxa de habitat de 13,23 lei de persoană pe lună, impusă abuziv cetăţenilor. Primarul şi majoritatea Consilierilor locali ai Sectorului 2, cu excepţia celor de la USR, au adoptat la foc automat 4 Hotărâri de Consiliu Local în şedinţele din 4 şi 13 decembrie 2018”, spun reprezentanţii USR Sector 2.
Preşedintele USR sector 2, Radu Mihaiu, a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă că partidul ar putea da în judecată administraţia locală sector 2.
„Primul pas pe care USR Sector 2 îl face este o plângere prealabilă adresată Primarului şi Consiliului Local,în care atragem atenţia asupra ilegalităţilor din Hotărârile de Consiliu Local. Dacă aceasta nu va fi soldată cu succes, ne vedem nevoiţi să acţionăm în justiţie Primăria şi Consiliul Local. Tot astăzi, (marţi) am formulat o sesizare la ANSPDCP (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal), deoarece considerăm că informaţiile cerute în formularul declaraţiei de impunere sunt excesive şi nu respectă Regulamenul General de Protecţie a Datelor”, a declarat, marţi, Radu Mihaiu, preşedinte USR sector 2.
Potrivit sursie citate, în zilele următoare, USR Sector 2 va sesiza şi Consiliul Concurenţei pentru a obţine o opinie cu privire la starea condiţiilor contractuale dintre Primăria Sectorului 2 şi Supercom, fără organizarea unei licitaţii.
Cei de la USR spun că noua taxă de salubrizare va fi impusă cetăţenilor din sectorul 2 de la 1 martie, şi va fi plătită de către toţi locuitorii, adică inclusiv de către copii.
-
Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL
„Dragnea subordonează politic BNR! În primul rând, trebuie să nu uităm: PSD+ALDE mint, mint, mint. De doi ani de zile spun că nu introduc taxe şi de doi ani de zile introduc taxe şi accize. Dar fac mai mult de atât.Acum dau asaltul final la BNR! Taxa pe activele financiare ale băncilor are un singur scop – să subordoneze politic BNR! Dragnea, Vâlcov, Teodorovici nu ţintesc sistemul bancar. Ei vor să pună botniţă BNR. Puteau foarte uşor să taxeze activele. Dar au legat taxa de nivelul ROBOR cu un scop clar. Cei trei analfabeţi economici vor să anuleze deciziile de politică monetară”, a scris, luni, Florin Cîţu, senator din partea PNL, pe pagina sa de Facebook.Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018. Băncile sunt taxate cu o cotă între 0,1% şi 0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale peste media ROBOR trimestrială pentru 3 luni şi 6 luni de peste 2%.„BNR are trei dobânzi cu care lucrează: rata de depozit = 1,5% < rata de politică monetară = 2,5% < rata Lombard 3,5%. Plafonul impus de PSD+ALDE pentru ROBOR este de 2%. Sub nivelul dobânzii de politică monetară. Nu întru aici în detalii. Cei trei analfabeţi economici cred că plafonând ROBOR la 2%, nu va conta cât va creşte dobânda de politică monetară în viitor”, a mai scris Cîţu.Rata dobânzii de politică monetară este de 2,5%, începând din 8 mai 2018, când a fost crescută de la 2%, cât a fost stabilită în februarie 2018. În ianuarie anul trecut, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât fusese stabilită începând cu 7 mai 2015, pe fondul creşterii inflaţiei şi a indicelui ROBOR. -
Guvernul vrea să prelungească cu încă 6 luni perioada de rambursare a taxei auto
Astfel, executivul a venit cu propunerea de prelungire a perioadei de restituire a banilor până la 30 iunie 2019, ca urmare a faptului că se aproprie sfârşitul perioadei de restituire şi sunt încă români care nu şi-au primit până acum banii înapoi.
Proiectul de OUG privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice prevede această măsură, pe lângă altele.
-
CNAS anunţă că formula de calcul a taxei clawback a fost actualizată
“După o serie de discuţii cu reprezentanţii industriei farmaceutice din România s-a convenit ca prima etapă în găsirea unui mecanism predictibil şi sustenabil al acestei contribuţii să fie ajustarea valorii bugetului de referinţă trimestrial”, se arată într-un comunicat trimis, vineri, de Casa Naţională de Asigurări în Sănătate (CNAS).
Sursa citată anunţă că a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte un mecanism de actualizare automată a valorii bugetului aprobat trimestrial (BaT) pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, în funcţie de rata inflaţiei. Acest lucru înseamnă că valoarea bugetului aprobat creşte începând cu trimestrul IV 2018 la 1.595 milioane lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificativ/ BNR nu este de acord cu Vâlcov
„Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. – taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor şi IFN-urilor) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunţate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă – mai ales că se asociază cu legislaţia recent adoptată în Parlament – şi este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR).
Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.„Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmaţiile dl senator Zamfir şi, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susţin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională”, a mai spus Dan Suciu, pentru MEDIAFAX. -
Şocaţi de taxa de 100 mil. euro pe an propusă de Finanţe, giganţii din telecom s-au aliat pentru prima oară în istorie
Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS şi UPC, cei mai mari jucători de pe piaţa de comunicaţii din România, cu afaceri anuale cumulate de peste 4 miliarde de euro, şi-au aliniat pentru prima oară în istorie punctele de vedere şi au ieşit împreună, să atace printr-o singură voce, proiectul şoc de ordonanţă de urgenţă prezentat marţi-seară de Ministerul Finanţelor Publice, prin care se creează condiţiile ca taxarea companiilor de comunicaţii să crească puternic anul viitor. Pe lângă cei cinci grei ai pieţei mesajul a fost asumat şi de o altă asociaţie, care grupează alte 65 de companii de comunicaţii, transformând acţiunea într-una fără precedent pentru industria locală. Consensul între cei 70 de operatori este unul important pe o piaţă în care operatorii sunt prinşi într-o competiţie dură pentru clienţi şi se află aproape întotdeauna aflaţi în poziţii diametral opuse în marile teme privind reglementarea sau taxarea.