BusinessMagazin

Tag: tariceanu

  • Ponta: Dacă îmi dau demisia, înseamnă că dau ţara celor care au distrus-o înainte, ar fi o trădare. Tăriceanu, posibil înlocuitor

    Ponta a fost întrebat, într-o emisiune a postului Antena 3, dacă s-a gândit în această perioadă la demisie.

    “Sigur că da, cum să nu. Este o gândire foarte concretă, m-am gândit în felul următor: la partid, PSD, am găsit imediat o formulă prin care cei aflaţi acum la conducere – Rovana Plumb, ceilalţi colegi ai mei – pot foarte bine să conducă din punct de vedere politic partidul, mai ales că, practic din toamnă, începe pregătirea pentru alegerile locale, apoi pentru cele parlamentare. La Guvern, lucrurile stau în felul următor: în primul rând, nu că sunt de neînlocuit, nimeni nu e de neînlocuit, dar sunt nişte proiecte pe care le-am pus în aplicare şi pe care trebuie să le duc la bun sfârşit”, a susţinut premierul.

    “În al doilea rând (…), eu am fost votat, împreună cu Crin Antonescu, ca să guvernăm, dar am fost şi votaţi ca să nu mai ajungă ăia pe care i-am dat jos, adică Ungureanu, Predoiu, Boagiu, Ialomiţianu, toată gaşca. Păi, eu, dacă îmi dau demisia de la Guvern, înseamnă că dau ţara celor care au distrus-o înainte. Şi după aia ce facem, iarăşi venim şi muncim trei ani jumate ca să dăm înapoi oamenilor pensiile, salariile, TVA, toate celelalte lucruri… aia ar fi o trădare, categoric, a celor care m-au votat”, a mai spus Victor Ponta.

    Reamintindu-i-se evaluarea privind o eventuală demisie ca fiind “trădare”, Ponta a precizat că se referă la demisia sa urmată de venirea unui guvern al celor care au fost înainte de 2012.

    Întrebat dacă ar putea veni altcineva, Ponta a spus: “Dacă ar fi din partea USL, revin la ceea ce v-am mai spus despre echipă, nu trebuie să fiu eu căpitan”.

    Solicitat să precizeze dacă ar putea să se retragă din funcţia de prim-ministru dacă ar fi propus altcineva din coaliţie, el a menţionat: “Voi susţine întotdeauna pe cineva care a candidat ca USL şi care pune în aplicare ceea ce a promis USL”.

    De asemenea, Ponta a fost solicitat să dea un exemplu de persoană pe care ar susţine-o în condiţiile în care el s-ar retrage. “Da, Călin Popescu Tăriceanu, dar nu e un secret, am spus-o anul trecut. Nu vreau să înceapă speculaţiile din chestia asta, domnul Tăriceanu e preşedintele Senatului, un preşedinte de Senat foarte bun şi foarte onorabil pentru România”, a menţionat el.

    “Să nu credeţi că am ajuns la concluzia că numai eu pot să fiu prim-ministru, nu, nici vorbă de aşa ceva. Dar predarea pe tavă către cei care au distrus România înainte de 2012 a Guvernului, da, cred că ar fi o trădare a celor care au crezut în USL şi a celor care ne-au votat. Şi dacă cei care sunt acum în PNL au trădat, e păcatul lor, al meu nu, eu m-am ţinut de cuvânt”, a mai spus Ponta.

    “Nu mai sunt preşedinte al PSD, punct”

    Referitor la retragerea sa din funcţia de preşedinte al PSD, premierul Victor Ponta a explicat, la acelaşi post de televiziune, că poate fi în echipă şi membru, nu trebuie să fie neapărat “căpitanul” şi a precizat că miercuri colegii săi se vor întâlni pentru a alege un preşedinte interimar până la Congres.

    “Dintr-un motiv foarte simplu. Lunea la 11.00 aveam BPN, iar eu trebuia să mă duc la DNA”, a răspuns Victor Ponta, fiind întrebat despre motivele retragerii sale din funcţia de preşedinte al social-democraţilor.

    “PSD e un partid care în 25 de ani a avut câţiva lideri puternici, Ion Iliescu, Adrian Năstase, acum încerc şi eu să mă plasez lângă ei pentru că am câştigat alegeri şi am pierdut alegeri, ca şi ei, şi-şi va găsi în continuare. Eu am încredere că şi Rovana Plumb, şi ceilalţi pot să conducă partidul cu mine alături. Nu am avut niciodată mentalitatea, pentru că am făcut sport toţi aceşti ani (…), că, dacă nu sunt eu căpitanul echipei, gata, mă supăr şi plec. Pot să fiu şi un membru al echipei, să fiu pe bancă. Important este ca noi să mergem mai departe. Şi asta se va întâmpla cu PSD, care, în orice variantă şi oricât este de demonizat, reprezintă, totuşi, 35-40% din populaţia acestei ţări”, a continuat acesta.

    “Nu mai sunt preşedinte al PSD, punct. Colegii mei se întâlnesc miercuri, îşi aleg un alt preşedinte interimar până la Congres”, a mai spus Victor Ponta.

    Întrebat când va avea loc Congresul partidului, Ponta a menţionat că, în mod normal, conform Statutului, în 2017, dar se poate face oricând înainte.

    Premierul Victor Ponta a anunţat duminică, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

    “Există însă şi o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum şi de ce!). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştiinţă decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în Partid până la momentul în care imi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevazută de Constituţie!)”, se spune în mesajul adresat Rovanei Plumb, preşedintele CN al PSD, lui Andrei Dolineaschi, secretarul general al PSD, precum şi membrilor BPN, ai CeXN şi Consiliului Naţional al partidului.

    De asemenea, Ponta a mai spus că, dacă nu va avea nicio soluţie în justiţie, care să îi justifice nevinovăţia, “până la data congresului PSD”, nu va mai candida la nicio funcţie şi va “lupta din simpla şi onoranta calitate de membru de partid”.

    “Sunt din 2002 membru PSD şi sunt convins că întreaga mea viaţă politică se va desfăşura doar alături de acest partid şi de valorile pe care le reprezintă. Vreau să vă mulţumesc încă o dată dvs. şi tuturor membrilor PSD pentru onoarea suprema pe care mi-aţi făcut-o în 20 Februarie 2010 atunci când m-aţi ales ca lider al vostru. Deşi erau momente cumplit de grele pentru partid şi pentru ţară, am reuşit în peste 5 ani de bătălii politice să îndeplinim cele mai multe din aşteptările românilor care ne-au votat. Aţi fost mereu alături de mine, iar solidaritatea noastra ca echipă de conducere a PSD a fost un element determinant”, se mai spune în mesajul lui Ponta.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat luni, într-un comunicat de presă, că în dosarul “Turceni-Rovinari”, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de “inculpatul Victor-Viorel Ponta, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat «Ponta Victor-Viorel», în prezent prim-ministru al României, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, spălarea banilor”.

    În cauză, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpatului Victor Ponta, a precizat DNA.

    Ponta a fost luni la DNA, fiind citat în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. Victor Ponta a ajuns la sediul DNA în jurul orei 10.55, premierul sprijinindu-se în cârje.

    Coordonatorul politic al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că funcţia de preşedinte interimar, pe care ar ocupa-o în continuare Rovana Plumb după “demisia” lui Victor Ponta de la şefia PSD, nu există în partid, ci doar un “loc gol” în privinţa căruia trebuie să decidă Comitetul Executiv al PSD.

    “PSD nu este un partid care poate fi condus prin delegare, e un partid mare, un partid aşezat. Acum este nevoie de o legitimare în Comitetul Executiv Naţional. Nu există nimeni în funcţia de preşedinte interimar, deci noi nu avem preşedinte interimar, avem preşedinte care şi-a dat demisia şi este un loc gol”, a spus Liviu Dragnea. El a arătat că cel mai târziu săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al PSD.

     

  • „Nu, nu e OK!…” Inevitabilul s-a produs. Surpriza foarte neplăcută de care a avut parte Călin Popescu Tăriceanu, şeful Senatului, după ce a atacat Justiţia

    Avertisment european extrem de dur primit de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după ce a atacat Justiţia.

    Prin acest mesaj, preşedintele Senatului a primit o interdicţie. La auzul ei, Călin Popescu Tăriceanu a reacţionat neaşteptat.

    Inevitabilul s-a produs. LOVITURA de care a avut parte Călin Popescu Tăriceanu, şeful Senatului, după ce a atacat Justiţia

     

  • CSM a dezbătut afirmaţiile lui Tăriceanu în cazul deciziei Rarinca. Un membru CSM şi-a cerut scuze

    Membrii CSM au dezbătut, în şedinţa de luni, raportul Inspecţiei Judiciare, care a făcut verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

    Mai mulţi membri ai CSM au arătat că nu este normal ca politicienii să critice justiţia, apreciind că solicitarea preşedintelui Senatului este ”deplasată”.

    Astfel, judecătorul Cristi Danileţ a spus că “afirmaţiile reprezintă un semnal de deraiere atunci când un membru al Executivului cere demisia preşedintelui Instanţei Supreme”.

    “Nu putem permite aşa ceva”, a arătat Cristi Danileţ.

    La rândul său, Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM, a spus că nu este normal ca politicienii să critice justiţia.

    “Să ceri demisia preşedintelui ICCJ mi se pare deplasat. Se cere demisia lui Kovesi, dar nu dumneaei a arestat-o pe Rarinca”, a afirmat Dumbravă.

    La rândul său, judecătorul CSM Norel Popescu a arătat că acest caz al Marianei Rarinca scoate totuşi la iveală anumite probleme ale sistemului judiciar românesc, care trebuie individualizate şi corectate pe parcurs.

    “După ce o persoană a stat şase luni în arest deşi e nevinovată, e o problemă. Şi nu trebuie să ne prefacem că ea nu există. Poate este o eroare obişnuită de judecată. Astfel, consider că ar trebui să se analizeze şi cazurile de achitare”, a spus Popescu.

    Norel Popescu şi-a cerut scuze pentru cazul Marianei Rarinca, susţinând că, există, cu siguranţă, o problemă în sistem.

    Membrii CSM s-au retras pentru a a lua o decizie legată de raportul Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor lui Tăriceanu.

    În 28 mai, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere “să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura-Codruţa Kovesi”. Tăriceanu a iniţiat acest demers în urma “evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe”.

    Mai exact, este vorba despre femeia pe care şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a acuzat-o că a şantajat-o. În cazul Marianei Rarinca, DNA, condusă de Laura Kovesi, a dispus trimiterea în judecată, femeia fiind arestată preventiv şase luni şi, ulterior, achitată.

    “Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de acţiunile concertate ale unor reprezentanţi ai Senatului României şi a unei părţi din mass-media românească care tind la afectarea echilibrului puterilor în stat prin subminarea autorităţii puterii judecătoreşti şi a sistemului judiciar în ansamblul său. Exploatarea instituţională şi mediatică a soluţiei definitive de achitare pronunţată de o instanţă judecătorească şi stigmatizarea publică a persoanei preşedintelui ÎCCJ în acest context, strict în considerarea poziţiei şi rangului instituţional al acestuia care a valorificat un drept fundamental, şi anume, acela al sesizării instituţiilor abilitate în legătură cu o situaţie sau posibile fapte de natură penală, poate genera un nepermis mecanism de erodare a încrederii cetăţenilor în calitatea sistemului judiciar şi de forţare a limitelor constituţionale de putere”, arăta CSM.

     

  • Tăriceanu, la congresul PLR: Nu mă interesează funcţii, onoruri, vreau ca ţara mea să fie una prosperă

    “Nu vreau să fac politică pentru a face politică. Nu mă interesează funcţii, nu mă interesează onoruri, mă interesează ca ţara mea, în care m-am născut şi trăiesc să fie o ţară prosperă şi care să se poată mândri că acordă totală libertate fiecărui individ”, a declarat Tăriceanu la congresul PLR.

    Liberalii reformatori s-au reunit pentru a vota fuziunea cu Partidul Conservator, din care va rezulta partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE).

    Tăriceanu a subliniat că PLR este partidul cel mai vocal în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. “Suntem partidul cel mai vocal, care apără şi promovează drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Suntem cei care avem curajul să spunem, fătă niciun fel de echivoc, că nu putem să acceptăm ca lupta împotriva corupţiei, care este un element esenţial pentru curăţirea societăţii româneşti să fie însoţită de abuzuri şi excese asupra cetăţenilor”, a declarat preşedintele PLR.

    De asemenea, Tăriceanu a spus că în România democraţia nu este suficient consolidată şi se află în regres.

    Preşedintele PLR a vorbit despre rezultatele economice ale României şi măsura în care acestea sunt consecinţa implicării partidului său în coaliţia de guvernare.

    “Rezultatele din ultima perioadă, performanţele economice româneşti mă îndeamnă să afirm fără niciun fel de ezitare, astăzi se vede cât de utilă a fost decizia noastră de a participa în coaliţia de guvernare, avem două ministere pe care le conducem în acest guvern şi am avut o influenţă majoră în adoptarea principalelor decizii de politică economică, cum ar fi noul Cod Fiscal, care au dus, nu numai la redresarea economiei, începută cu aproximativ trei ani în urmă, dar la o performanţă economică care se vede la nivelul buzunarului cetăţeanului”, a declarat Tăriceanu.

     

  • Tăriceanu: E normal ca un procuror de 27 de ani să răstoarne două guverne în decurs de o lună?

    Tăriceanu a declarat, luni, că toţi colegii săi din Partidul Liberal Reformator (PLR) sunt solidari cu premierul Victor Ponta.

    ”Credeţi că este normal ca într-o ţară democratică, cu regim parlamentar, un procuror, poate a cărui pricepere profesională nu pot să o apreciez, dar am posibilitatea să îmi pun nişte semne de întrebare – câtă experienţă are la 27 de ani şi câtă responsabilitaet are – să răstoarne două guverne în decurs de o lună de zile, să zicem?”, s-a întrebat Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a mai spus că nu a observat, date fiind acţiunile din justiţie din ultima perioadă, că magistraţii conştientizează ”responsabilitatea care apasă pe umerii lor”.

    ”Cred că cei care lucrează în justiţie sunt cu toţii conştienţi că puterea pe care o au implică o responsabilitate uriaşă. Nu am observat în ultima vreme că această responsabilitate care apasă pe umerii lor este conştientizată, mai ales prin acţiunile lor din ultima vreme, atât la adresa Parlamentului, cât acum, mai ales, la adresa Executivului. Aşadar, sunt câteva considerenter, mai degrabă teme de reflexie pentru că dacă în cazul preşedintelui României, după cum aţi văzut pe perioada mandatelor sale, s-a bucurat de imunitate, tocmai din condiţii de stabilitate politică, acelaşi lucru cred că putem să-l discutăm fără niciun fel de ipocrizie şi în cazul Guvernului unei ţări democratice”, a mai spus Tăriceanu.

    El a mai susţinut că această situaţie poate fi privită drept ”o încercare de lovitură de stat”.

    ”Lucrurile acestea până în final, privite cu detaşare din exterior, îi pot duce pe foarte mulţi la concluzia că este o încercare de lovitură de stat, pentru că lovitura de stat ce înseamnă? Înlăturarea unui regim democratic ales, prin instituţiile de forţă ale statului”, a mai susţinut preşedintele Senatului, spunând că este aberant ca Victor Ponta să fie acuzat de conflict de interese.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut Camerei Deputaţilor, vineri, avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului să demisioneze, apreciind că demisia lui Victor Ponta este singura posibilitate acum de a ieşi repede din această situaţie şi spunând că speră să nu se ajungă până la suspendarea premierului şi că prima opţiune, cea mai bună, este o demisie a premierului şi a Guvernului.

    Întrebat dacă nu are totuşi soluţii legate de Ponta, preşedintele Iohannis a răspuns: “Întotdeauna se găsesc soluţii politice şi eu cred că le găsim. Demisia este soluţia optimală. În varianta cealaltă, sigur putem să discutăm, atunci când va fi cazul, despre suspendare”.

    Preşedintele a mai spus, la TVR, că în discuţiile pe care le va avea luni, la Cotroceni, cu liderii partidelor politice, pe care i-a invitat la consultări privind Strategia de Apărare, va aborda şi această problemă.

    Duminică, Victor Ponta a anunţat că nu demisionează şi că nu intenţionează să se lupte cu justiţia, dar că va contesta ordonanţa procurorului şi îşi va pleda nevinovăţia, apreciind şi că procurorii au reacţionat la evenimente politice, ordonanţa emisă împotriva sa având legătură directă cu emoţia publică din cauza Rarinca, cu propunerile de modificare a Codului Penal din Parlament şi cu respingerea de către Senat a arestării preventive a lui Dan Şova.

    El a mai susţinut, într-o declaraţie de presă, că Guvernul poate fi schimbat doar de către Parlament, eventual la dezbaterea moţiunii de cenzură depusă vineri de PNL, sau prin alegeri, dar nu şi la solicitarea unui procuror al DNA, deoarece altfel se poate vorbi de o “lovitură de stat”, şi a apreciat că nu există la acest moment o criză politică. El a precizat că, marţi sau miercuri, se va prezenta în faţa procurorului pentru a-şi susine cu date nevinovăţia.

  • PNL: Sub medierea preşedintelui, putem elabora o legislaţie pentru lupta împotriva terorismului

    ”PNL consideră că, sub medierea preşedintelui României şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, putem elabora o legislaţie care să ofere autorităţilor instrumente în lupta cu criminalitatea organizată, cu terorismul şi cu alte potenţiale riscuri la adresa siguranţei naţionale. Este important ca o astfel de legislaţie să fie adoptată prin consens politic, în urma unui proces de legiferare transparent şi corect”, au arătat liberalii, după discuţiile cu şeful statului.

    Potrivit comunicatului de presă, PNL a decis să semneze proiectul de lege care va reglementa accesul autorităţilor la datele deţinute de furnizorii de servicii din sectorul comunicaţiilor electronice.

    ”Este vorba despre proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr. 506 din 7 noiembrie 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acest document va fi depus în procedură legislativă sub semnătura tuturor liderilor partidelor politice din Parlament”, anunţă PNL.

    Liberalii menţionează că este vorba despre un proiect care ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale din România şi de cerinţele Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului.

    ”Astfel, o modificare importantă adusă acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic se va face doar într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea judecătorului. Este o prevedere care limitează potenţialele abuzuri şi oferă o garanţie în favoarea respectării vieţii private a cetăţenilor”, apreciază PNL.

    Potrivit formaţiunii, în raport cu toate iniţiativele de până acum privind accesarea datelor personale, PNL a promovat un echilibru între nevoia de securitate şi apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

    ”De asemenea, am susţinut că elaborarea unor proiecte importante nu trebuie să aibă loc în contexte emoţionale, care favorizează abuzurile şi abordările superficiale. În opinia noastră, a oferi autorităţilor statului un set de instrumente pentru a lupta cu grupări infracţionale care dispun de mijloace extrem de performante pentru a face rău reprezintă o necesitate şi o dovadă de
    responsabilitate politică”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

    Liberalii mai apreciază că ”trebuie să ţinem cont de schimbarea contextului de securitate în regiunea geografică a României”.

    ”Ameninţările la adresa securităţii naţionale s-au înmulţit şi este important să creştem capacitatea statului de a reacţiona la astfel de ameninţări. Cei care se gândesc să facă rău României sau să facă rău pe teritoriul României nu trebuie să aibă parte de o legislaţie care să le faciliteze demersurile”, mai afirmă PNL.

    Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor, de la Palatul Cotroceni, s-au finalizat, miercuri, cu semnarea de către partide a unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat la finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

    ”Discuţiile au pornit de la premisa îmbunătăţirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor şi libertăţilor individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, a precizat Administraţia Prezidenţială, în comunicatul de presă remis după întâlnire.

    Potrivit comunicatului, ”această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională”.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Bilanţ şi concluzie, după trei ani cu Ponta: e timpul să ne luăm Guvernul înapoi!

    Există sentimentul că, atunci când identifici o greşeală, eşti dispus să înveţi şi să corectezi. Nu am sesizat nici cea mai mică urmă de regret în discursul pe care premierul Victor Ponta l-a ţinut la marcarea celor trei de la răsturnarea guvernului Ungureanu. Nici una. Totul era perfect. Deşi nu am în spate un uriaş aparat de partid şi de stat, care să-mi coloreze nişte grafice minunate, cu o săgeată mare şi roşie îndreptată spre cer, cred că pot să suplinesc lipsurile din discursul primului-ministru şi să arăt unde a eşuat, cel puţin din perspectiva mediului de afaceri.

    Situaţia este relativ clară: investiţiile străine s-au prăbuşit, investiţiile în infrastructură au fost blocate (cu efecte pe absorbţia fondurilor europene), sectorul de stat a rămas supradimensionat şi corupt, iar legislaţia a fost schimbată frecvent, haotic şi fără transparenţă. Să le luăm pe rând.

    Investiţiile străine au ajuns, în 2014, la 2,581 miliarde de euro, cu puţin peste nivelul din 2013, când au ajuns la doar 2,7 miliarde euro. Ştiţi cât au însumat investiţiile străine în 2009, în plină criză? Aproape 4,9 miliarde euro. În 2008 au fost 9,5 miliarde euro. Iată ce spune Comisia Europeană despre această situaţie: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic (…) Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie”. După cum ştiţi, aceasta a fost explicaţia CE la decizia de a demara procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România.

    Bilanţul autostrăzilor în 2014: 50 km deschisi circulaţiei, cel mai slab an din ultimii patru. În 2015 ar urma să se deschidă alţi 25 de km. La sfârşitul acestui an, Bulgaria – cu o suprafaţă la jumătatea României – va avea o reţea mai densă. Şi cred că uităm prea uşor de dezastrul din infrastructura de cale ferată şi de lucrările la extinderea metroului, întârziate cu circa trei ani.

    Sectorul de stat este cel mai mare din UE. Corupţia, pe măsură. Ordonanţa privind guvernanşa corporativă rămâne literă moartă, PSD şi-a plasat clientela în adunările generale şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Privatizarea şi restructurarea sunt blocate, iar companii precum Oltchim, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara  se scufundă în datorii. Ele ar fi putut fi salvate acum câţiva ani, dacă se încerca o privatizare cinstită, dar guvernul Ponta a avut aranjamente ba cu Dan Diaconescu, ba cu Gruia Stoica.

    Despre practica nefericită a ordonanţelor de urgenţă, s-a scris suficient. O noutate este că, pentru a păcăli statisticile, guvernul modifică printr-o singură ordonanţă câte 25 de acte legislative, ceea ce sporeşte haosul şi confuzia.

    De acum înainte, de câte ori voi face un bilanţ al guvernării Ponta voi încheia amintind de Petromidia! Nu trebuie să uităm că statul român are de încasat 200 de milioane de dolari pentru această rafinărie, iar KazMunaiGaz s-a angajat să pună pe picioare un fond de investiţii de un miliard de USD. Terminam vreo 40 de km de autostradă cu aceşti bani.

    Nu am pretenţia că am inventariat toate piedicile pe care guvernul Ponta le-a pus mediului de afaceri, alungând investorii străini. Cred că este suficient. Nu sunt perspective ca acest Executiv să îşi schimbe atitudinea, este evident că PSD a intrat în logica alegerilor din 2016, competiţia cu PNL fiind strânsă. Fiecare zi în care Victor Ponta se află la putere este o zi pierdută pentru dezvoltarea economică a României. Eu susţin că este momentul schimbării.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Guvernul PSD moşteneşte ce-i mai rău de la aliatul Tăriceanu: populismul

    Sunt foarte multe controverse legate de „reţetele” mai mult sau mai puţin eficiente folosite de FMI, plus nenumărate teorii conspiraţioniste despre forţele care ar sta în spatele Fondului. Nu vreau să intru în astfel de discuţii, ceea ce vreau să arăt este că solicitările FMI şi ale Comisiei Europene către România sunt de bun simţ pentru orice persoană preocupată de economia acestei ţări.

    Din informaţiile mele despre ultimele negocieri cu guvernul Ponta, acestea s-au blocat în două probleme: restructurarea Complexului Energetic Hunedoara şi liberalizarea preţului la gaze. În ceea ce priveşte preţul la gaze, vă ofer opinia celui pe care-l consider cel mai bun expert independent în sectorul energetic, Ana Otilia Nuţu, care a consiliat inclusiv Banca Mondială. „Liberalizarea pieţei de gaz e în beneficiul IMM-urilor, iar amânarea liberalizării în beneficiul EON şi GDF, care sub nicio formă nu vor să renunţe la o cotă de piaţă garantată şi cu profit garantat. Garantarea unui monopol în detrimentul consumatorilor e o chestiune de nemaiauzit într-o ţară cu economie de piaţă funcţională”, a explicat Ana Otilia Nuţu, într-un articol de pe contributors.

    În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara (CEH), la ora la care scriu tocmai se anunţă că s-a înregistrat a patra cerere de insolvenţă. Complexul a avut, în 2014, pierderi de un miliard de lei. CEH produce energie cu 270 lei/ Mwh, în timp ce pe bursă energia se vinde cu 170 lei/ Mwh. Este clar că aici ori are loc o restructurare rapidă, ori va fi prea târziu (dacă nu cumva este deja) şi va trebui lichidat. Timpul pierdut prin ezitările guvernului Ponta va fi plătit cu dobândă, mai târziu.

    Nuca de pe coliva negocierilor cu FMI/ CE este însă noul Cod Fiscal. Nu atât reducerea TVA-ului îngrijorează, cât întregul pachet de reduceri de taxe şi impozite. Fondul crede că guvernul Ponta va obţine creştere economică în 2015 şi 2016 prin relansarea consumului, dar efectele negative se vor simţi pe termen lung. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte.

    Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, a spus, acum câteva zile economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

    Ca să rezum: economia României trebuie să devină mai competitivă, ca să devină mai competitivă are nevoie de investiţii străine şi, pentru a le atrage, are nevoie de infrastructură. Aceasta este direcţia pe care ne presează FMI şi Comisia Europeană să mergem. În mod normal nu ar fi fost nevoie ca aceste instituţii din exteriorul României să ne spună ce trebuie să facem.

    Aţi văzut care sunt riscurile abandonării investiţiilor în infrastructură: Renault nu numai că nu continuă dezvoltarea în România, dar chiar ameninţă cu o restrângere a activităţii, dacă autostrada Piteşti-Sibiu nu este gata până în 2020. Ceea ce face acum guvernul Ponta este să copieze politicile populiste din anii 2007 şi 2008 ale guvernului Tăriceanu: vrea să rupă acordurile internaţionale ca să poată cheltui fără control, taie investiţiile (nu aduc voturi) şi bagă banii în consum.

     Este nevoie să vă amintesc situaţia dezastruoasă în care s-a aflat România după ce domnul Tăriceanu – aliatul de azi a guvernului Ponta – a plecat de la putere, în decembrie 2008? Să nu uităm, altfel vom plăti scump după ce trec alegerile.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Gorghiu: Declaraţiile lui Tăriceanu îmi aduc aminte de Ion Iliescu, de la începutul anilor 1990

    ”Oare ce resorturi pot determina un om politic ca Popescu Tăriceanu să se transforme dintr-un liberal pur-sânge în ceva greu de calificat! Acţiunile şi declaraţiile sale, mai cu seamă cele din acest an, îmi aduc aminte de acel Ion Iliescu, de la începutul anilor 1990, când salamul cu soia era folosit ca armă împotriva diasporei şi a seniorilor repatriaţi ai PNŢCD şi PNL”, scrie Gorghiu în postarea de pe Facebook, după precizările lui Călin Popescu Tăriceanu, privind votul prin corespondenţă şi votul din diaspora.

    Gorghiu spune că ”îi este ruşine de modul acesta de comportament în spaţiul public”.

    ”Românii din diasporă au venit de la sute de kilometri să voteze, au stat ore în şir la cozi interminabile, în frig şi ploaie. Datorită civismului lor, atât de impresionant, România este, în continuare, o ţară democrată. Tot ei sunt cei care au împiedicat ca susţinătorii din umbră ai candidaturii lui Ponta să îşi continue cinicele coabitări politice, din campania electorală şi dinainte. Pentru toate aceste lucruri, şi nu numai, în calitate de co-preşedinte al PNL, le transmit românilor jigniţi de CP Tăriceanu un singur cuvânt: respect!”, mai arată corpreşedintele PNL.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a postat vineri, pe Facebook, un text cu titlul ”o clarificare necesară referitoare la votul prin corespondenţă”.

    ”Am văzut zilele acestea vehiculate o serie de neadevăruri referitoare la declaraţii pe care le-aş fi făcut la finalul lui ianuarie, în cadrul unei dezbateri privind soluţiile pentru un acces mai facil la vot al românilor din străinătate, organizată de Ambasada Franţei în România şi de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA). În primul rând, la această dezbatere am ridicat semne de întrebare privind posibile fraude care pot apărea în procesul de introducere a votului prin corespondenţă. Am afirmat că aşa cum s-a întâmplat şi în România în trecut, aşa s-ar putea întâmpla şi în diaspora în viitor. În România, din păcate, au existat multiple cazuri de cumpărare de voturi – prin chermeze organizate în campanie şi daruri oferite votanţilor. Românii îşi amintesc că un participant frecvent la astfel de chermeze – alături de personaje îndoielnice – a fost Traian Băsescu”, susţine Tăriceanu.

    El menţionează că a susţinut, cu acel prilej, ”că modernizarea legii electorale trebuie însoţită de măsuri de prevenţie a unor astfel de situaţii, mai ales că în cazul votului prin corespondenţă astfel de fraude sunt mult mai greu de urmărit”.

    ”De altfel, la acelaşi seminar, a fost invocată de către alţi participanţi experienţa unor democraţii, unde s-a constat că votul prin corespondenţă a fost însoţit de fraude. Sunt semne de întrebare legitime care ar trebui discutate civilizat, nu folosite în bătălia politică. Aşa că Traian Băsescu şi colegii lui din PNL (şi cei care fac comentarii similare în spaţiul public) ar trebui să lase ipocrizia, demagogia şi populismul. Nu foloseşte nimănui, nici măcar lor, să arunce în public minciuni, doar-doar vor reuşi să schimbe majorităţi parlamentare”, mai arată Călin Popescu Tăriceanu.

    Tăriceanu concluzionează: ”Traian Băsescu aparţine trecutului României şi trebuie să rămână acolo. Este un preşedinte care a făcut mult mai mult rău României, decât Nicolae Ceauşescu. Astăzi, România are nevoie de un cordon sanitar care să o separe de Traian Băsescu”.

  • Tăriceanu: Senatul se va conforma deciziei CC. În 25 de ani nu s-au mai publicat hotărâri negative

    ”Nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma deciziei Curţii Constituţionale. Trebuie totuşi menţionat faptul că în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărârile negative. Ele nu se redactau. Decizia de azi a Curţii Constituţionale schimbă complet cutuma parlamentară”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu, într-un comunicat de presă, despre decizia Curţii Constituţionale, privind obligarea Senatului de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 şi de a o publica în Monitorul Oficial.

    Tăriceanu a mai transmis că ”Parlamentul are un drept constituţional şi suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor”.

    ”Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil. Poate să dea aviz favorabil sau nefavorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că aceasta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi trebuie să tratăm acest lucru cu cea mai mare responsabilitate”, a menţionat preşedintele Senatului.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

    Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.