BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Spitale judeţene, fără apărare în linia întâi de luptă cu virusul. Echipamentele pentru testare sau kiturile lipsesc din spitalele judeţene, iar probele sunt plimbate între judeţe pentru că nu există aparatură

    În cel puţin patru spitale judeţene din ţară – Hunedoara, Teleorman, Satu Mare, Caraş-Severin – nu există aparatura necesară pentru testarea pacienţilor din judeţ. Nici la Spitalul Judeţean Cluj nu se pot face teste pentru că nu există kituri până acum. În acest timp, unităţile medicale unde sunt prelucrate testele sunt solicitate de probele venite din judeţele apropiate, astfel că rezultatele pot întârzia şi până la opt zile. România testează circa 10.000 de pacienţi pe săptămână, mult sub capacitatea altor ţări, Germania de exemplu testând 160.000 de pacienţi pe săptămână. Virusul se răspândeşte rapid şi în rândul cadrelor medicale, 285 de medici, asistente, infirmiere, adică 14% din cazuri, având coronavirusul.

    Lipsa aparatelor pentru testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea Ro­mâniei de a testa pacien­ţii şi  medicii cu scopul de a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns câte spitale judeţene nu au echipamente pentru testare pentru pacienţi, dar din judeţe vin informaţii privind incapacitatea de a testa din lipsă de echipamente sau kituri de testare. 

    Ziarul Financiar a contactat reprezen­tanţii câtorva spitale judeţene pentru a vedea care este situaţia în prezent.

    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile“, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefectul judeţului Hunedoara.

    Sunt 15 cadre medicale infectate cu coronavirus în judeţul Hunedoara, din informările autorităţilor. În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva lucrează aproximativ 1.500 de cadre medicale. 

    De altfel, începând de ieri, timp de 14 zile spitalul se află în carantină, fiind astfel cel de-al treilea spital care ajunge în această situaţie, după spitalul Gerota şi Spitalul Judeţean Suceava, unde peste 100 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus.

    Până acum, în spitalul din Deva au murit patru persoane care erau infectate cu coronavirus. 

    Întrebat de ZF cine sau ce l-a împiedicat să organizeze mai bine activitatea spitalului pentru a evita carantina, Vasilică Potecă a spus că „este o întrebare la care aş vrea să răspund mâine.“

    Informările autorităţilor arată şi lipsa de posibilităţi a Spitalului Judeţean din Satu Mare, de exemplu, de a testa pacienţii proprii. „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare“, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara. În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?

    Nici Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa nu este dotat cu niciun aparat de testare pentru coronavirus de tip PCR, motiv pentru care recoltările pentru testări sunt trimise către Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara, iar rezultatele sunt oferite în aproximativ 24 de ore, a spus pentru ZF Roxana Nafiru, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Resita lucrează aproximativ 137 de medici, la care se adaugă 511 asistenţi şi alţi colaboratori.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria nu deţine în prezent niciun aparat pentru testare pentru coronavirus de tip PCR, iar recoltările sunt trimise către spitalele suport din Bucureşti care eliberează rezultatele în aproximativ 24 – 48 de ore, a spus pentru ZF Dobre Alexandru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 916 persoane. Cadrele medicale din spital nu au fost testate împotriva infecţiei cu coronavirus.

     

    Există echipamente, dar nu sunt kituri de testare

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este dotat în prezent cu două aparate de tip Real-Time PCR, iar în zilele următoare urmează să primească cel de-al treilea astfel de aparat care permite testarea pentru noul coronavirus. Însă, la acest moment, în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca nu se fac teste, deoarece lipsesc kiturile de reactivi necesare testării, a spus pentru ZF Petru Şuşca, manager Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

    Cu cele două aparate de testare PCR, spitalul ar putea testa manual între 100 şi 120 de persoane pe zi. 

    Petru Şuşcă spune că spitalului i-au fost alocate fonduri de peste 200.000 de lei pentru achiziţia de echipamente medicale, materiale sanitare şi echipamente de protecţie de la începutul anului 2020. „O parte din furnizori au onorat comenzile, alţii -cei mai mulţi, din păcate- nu“.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 2.790 de persoane. 

    Ziarul Financiar a sunat şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Severin, Spitalul Judeţean Vaslui şi Spitalul Minicipal Caracal, iar răspunsul primit a fost că programul se termină la ora 16, să revenim ziua următoare.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, informează autorităţile. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar 90 de persoane sunt asistenţi medicali.

    Raportat la numărul total de îmbolnăviri, cadrele medicale reprezintă 14% din totalul pacienţilor confirmaţi cu coronavirus până astăzi, de 1.952 de persoane, potrivit calculelor ZF. În total, în 13 judeţe, incluzând Municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus.

     

    Petru Şuşca, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca:

    În cadrul Laboratorului de Explorări Genetice-Imogen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca există două aparate de tip Real – Time PCR. La sfârşitul acestei luni, începutul lunii aprilie, se va livra încă un aparat de acelaşi tip achiziţionat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. La acest moment, nu se fac teste. Conform contractului, echipamentul PCR şi kiturile pentru 3.000 de teste vor fi livrate la data de 01.04.2020.

    Până la data de 10 aprilie, va fi livrat un extractor automat pentru ARN şi ADN compatibil cu aparatura existentă. Astfel, se vor efectua aproximativ 500 probe pe zi, în condiţiile în care personalul va lucra aproximativ 10-12 ore pe zi.

    În privinţa extinderii capacităţii de terapie intensivă, am găsit alternative la comenzile iniţiale pentru echipamente medicale. Astfel, ieri (30.03.2020) au ajuns şase ventilatoare mecanice. De asemenea, au fost livrate 30 de injectomate. În luna aprilie vor sosi încă şase ventilatoare, 30 de monitoare de funcţii vitale şi un aparat de anestezie. 

     

    Dobre Alexandru, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria

    Nu avem niciun aparat de tip PCR în spital. Încercăm să achiziţionăm unul. În prezent, recoltăm şi trimitem la Bucureşti. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) se ocupă. Rezultatele vin în 24 de ore, 48 de ore, depinde.

    Nu am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne ajute cu un aparat PCR pentru că vrem să-l achiziţionăm noi, cu bani de la Consiliul Judeţean. Deocamdată un singur aparat.

    Recoltările pentru teste au fost făcute pentru persoanele care veneau la internare la secţia de boli infecţioase, iar cei care au fost confirmaţi pozitiv în urma testării au fost transferaţi la spitale suport din Bucureşti.

     

    Vasilică Potecă, 

    prefectul judeţului Hunedoara

    Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile.

    Aseară, doamna viceprim-ministru împreună cu guvernul României a rezolvat să ne trimită Unifarm un PCR, urmând să ajungă în două zile. Iar doamna prefect din Timiş, împreună cu rectorul UMF-ului de la Timişoara ne vor instrui în câteva zile oamenii pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Problema este următoarea. Pentru astăzi, pentru momentul actual, aceste achiziţii reprezintă un început suficient, de săptămâna viitoare vom vedea ce va mai fi.

     Am băgat Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva în carantină. Deci, vom face alocări către celelalte spitale, care vor deveni ce vor deveni, nu ştim la această oră pentru că este hotărârea Ministerului Sănătăţii şi aşteptăm să vedem ce decide.

     

    Roxana Nafiru , 

    purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa

    Au fost demarate procedurile de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Reşiţa, pe procedură simplificată, pentru achiziţionarea a două aparate de tip PCR, urmând ca spitalul să intre în posesia lor în 4-6 săptămâni.

    Spitalul primeşte, periodic, echipamente, astfel încât să nu rămână descoperit. Echipamentele le primim de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ Caraş-Severin.

  • Parlamentar USR: Cu banii pe pensii speciale în doar ultimii 4 ani puteam construi 243 de spitale

    Deputatul USR Claudiu Năsui spune că statul român a cheltuit în ultimii patru ani 34,3 miliarde de lei pentru pensiile speciale. El a calculat că ar fi putut fi construite cu aceşti bani 243 de spitale noi.

    Parlamentarul USR Claudiu Năsui spune că noile spitale ar fi putut fi dotate cu aceşti bani la standarde înalte.

    „Tot despre pensii speciale şi priorităţi. Ştiţi cât a cheltuit statul român în ultimii 4 ani cu pensii speciale? 34.3 miliarde de lei. Cu banii pe pensii speciale în doar ultimii 4 ani de zile, puteam construi în România 243 de spitale noi nouţe, la standarde înalte”, a spus deputatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania românească Bitdefender oferă gratis soluţii de securitate tuturor spitalelor din lume

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender a anunţat că va oferi fără costuri soluţii de securitate destinate mediului de business tuturor instituţiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, instituţiile sanitare de toate dimensiunile, de la cabinete stomatologice şi oftalmologice până la spitale regionale de mari dimensiuni, pot solicita acces gratuit la întreg portofoliul de produse vizitând www.bitdefender.com/freehealthcaresecurity. Pentru organizaţiile cu peste 1.000 de angajaţi, Bitdefender pune la dispoziţie şi un serviciu de administrare a securităţii IT, astfel încât unităţile să poată beneficia de protecţie 24/7 chiar dacă nu au personal de specialitate numeros.

    Datele Bitdefender arată că numărul atacurilor informatice periculoase legate de COVID-19 a crescut cu 475% în martie faţă de luna precedentă şi e aşteptat să urce de până la cinci ori până la finalul lunii martie comparativ cu februarie. Cele mai multe raportări de atacuri informatice au fost înregistrate în Statele Unite ale Americii, Turcia, Franţa, Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Canada, România şi Thailanda, după ce campaniile de malware au ţintit cu precădere ţările cu cele mai multe cazuri depistate de infecţii cu coronavirus.

     „Hackerii acţionează oportunist şi lipsit de orice etică şi profită de aceste vremuri de incertitudine ca să infecteze cele mai vulnerabile ţinte cu ameninţări informatice, tentative de înşelăciune şi fraudă online. Suntem recunoscători pentru munca personalului medical şi vrem să îi sprijinim oferind protecţie pentru informaţiile sensibile ale organizaţiilor într-un mod în care să le asigure desfăşurarea neîntreruptă a activităţii, respectiv să trateze pacienţi şi să încetinească răspândirea virusului”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

    Atacurile informatice la adresa spitalelor pot paraliza activitatea dacă, de exemplu, datele medicale ale pacienţilor internaţi sunt blocate. De-a lungul timpului, atacatorii au infectat în repetetate rânduri dispozitive cu ransowmare şi au solicitat apoi recompensă pentru redarea accesului la date, printre ţinte fiind şi spitale din România.

     Accesul la soluţiile de securitate enterprise Bitdefender va fi oferit în primă fază până la finalul lunii iunie pentru o perioadă de 12 luni.

     Numărul de atacuri informatice care exploatează subiectul pandemiei coronavirus a urcat de cinci ori în martie faţă de februarie, de la 1.448 la peste 8.000, iar România ocupă locul al nouălea în lume în topul raportărilor. Unităţile medicale vizate cel mai frecvent sunt spitalele, clinicile, farmaciile şi distribuitorii de echipamente medicale, în principal cu informaţii despre proceduri medicale sau terapii pentru tratarea infecţiei cu COVID-19, dar şi cu produse medicale care încă sunt disponibile în stoc.

     De regulă, mesajele sunt trimise în numele unor instituţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, NATO, UNICEF.

     „Fenomenul COVID-19 este atât o epidemie biologică, cât şi una informatică. Industria serviciilor medicale e pusă la încercare nu doar de virusul în sine, cât şi de ameninţări informatice precum ransomware. Cazul spitalului atacat recent în Cehia este un exemplu dur care ne arată că infractorii informatici nu au scrupule şi ţintesc chiar instituţiile care le-ar putea îngriji rudele, sau, curând, chiar pe ei înşişi. Mai rău, spitalul respectiv este şi unul din cele mai mari laboratoare de testare împotriva COVID-19, iar atacul informatic împiedică eforturile de combatere a pandemiei”, spune Filip Truţă, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

     Circa o treime dintre atacurile pe tema COVID-19 ţintesc autorităţi publice şi instituţii sanitare.

     De ce sunt spitalele mai vulnerabile? Industria sănătăţii este printre cele mai vulnerabile la atacuri informatice. În jur de două treimi dintre unităţi au fost afectate de o ameninţare informatică la un moment dat, conform unor studii recente. Furnizorii de servicii medicale sunt o pradă uşoară pentru infractorii informatici, ei exploatând lacune atât în sistemele informatice, cât şi erori umane. Multe din echipamentele electronice folosite în spitale nu pot fi protejate cu soluţii tradiţionale de securitate, iar doctorii, asistenţii şi infirmierii nu sunt instruiţi adecvat să depisteze un potenţial atac informatic. Deseori, departamentul IT este şi el slab pregătit să oprească un atac în curs.

     În cazul unui atac de tip ransomware, atacatorii criptează date precum istoricul medical al pacienţilor şi blochează apoi intervenţii chirurgicale sau tratamente, punând vieţi în pericol. Aşa cum s-a întâmplat şi în România, conducerea unui spital poate fi forţată să plătească recompensă pentru deblocarea datelor, dacă de asta depinde evoluţia unui pacient. În plus, datele bolnavilor se pot vinde cu până la 400 de dolari pe internetul ascuns, iar cumpărătorii folosesc informaţiile din fişe în campanii de fraudă.

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă instruirea personalului medical şi auxiliar cu privire la ameninţările informatice ale momentului şi folosirea unei soluţii de securitate performante pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor cibernetice.

     Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii revoluţionare de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări.

     

     

  • Spania naţionalizează toate spitalele private din ţară în timp ce ţara se închide din cauza coronavirusului. Studenţii sunt chemaţi să ajute în spitale

    Guvernul spaniol a naţionalizat toate spitalele şi toţi furnizorii de servicii medicale din ţară într-o încercare de a combate răspândirea coronavirusului.

    Ministrul Sănătăţii din administraţia premierului Pedro Sanchez a anunţat luni că va pune toţi furnizorii privaţi de servicii medicale şi facilităţile lor sub control public, întrucât răspândirea Covid-19 continuă să afecteze ţara.

    Decizia a fost anunţată iniţial de Salvador Illa, ministrul Sănătăţii din Spania, conform The Guardian.

    Illa a mai spus că studenţii de la medicină din anii patru vor fi rugaţi să ajute sistemul public de sănătate, în timp ce companiile capabile de a produce echipament medical ar trebui să ia legătura cu guvernul, potrivit Politico.

    Spania este una dintre cele mai afectate ţări din afara Chinei în pandemia de coronavirus, iar guvernul a luat mai multe măsuri pentru a încerca să combată răspândirea virusului.

    Guvernul a declarat săptămâna trecută stare de urgenţă la nivel naţional, a închis şcolile şi spaţiile publice şi le-a transmis cetăţenilor că pot părăsi casa doar pentru muncă sau cumpărături esenţiale precum mâncare sau medicamente.

    „Guvernul spaniol va proteja toţi cetăţenii şi va garanta condiţiile normale de trai în care putem încetini pandemia, provocând cetăţenilor cât mai puţine inconveniente cu putinţă”, a anunţat premierul Sanchez.

    Cu peste 11.400 de cazuri, 509 decese şi 1.028 de persoane recuperate, Spania este a patra cea mai afectată ţară din lume până acum, după China, Italia şi Iran.  

     

  • Firea: Spitatul Victor Babeş e pregătit să asigure încă 340 de paturi pentru pacienţii cu Covid-19

    Spitalul de boli infecţioase Victor Babeş va aloca, dacă situaţia o va impune, încă 340 de paturi pentru pacienţii cu coronavirus, a anunţat pe Facebook, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    „Spitalul de boli infecţioase şi tropicale Victor Babeş, administrat de Primaria Capitalei, prin ASSMB, este pregătit să asigure, dacă situaţia o va impune, încă 340 de paturi pentru pacienţii bolnavi de coronavirus, pe lângă cele 60 deja alocate, dintre care 30 sunt ocupate cu bolnavi de COVID 19. Printre primele măsuri pe care le-am luat pentru asigurarea condiţiilor de asistenta medicala pentru pacientii depistaţi pozitiv pentru Covid-19 a fost inclusă şi alocarea unui corp special de clădire cu 60 de locuri. Este vorba despre Pavilionul B4, complet dotat şi modernizat anul trecut”, a scris pe Facebook, Gabriela Firea.

    Primarul general al Capitalei subliniază că medicii de la Victor Babeş lucrează nonstop pentru victimele noului virus Covid-19. Totodată, Firea anunţă că echipele medicale se vor autoizola ulterior, prin rotaţie, într-un centru de carantină pus la dispoziţie de Primăria Capitalei.

    „Această iniţiativă respectă recomandările epidemiologice de limitare a contactului personalului medical care tratează pacienţii cu Covid 19 cu familiile lor, dar şi cu alte persoane. Astfel, aceşti oameni depun un efort uriaş şi se sacrifică pentru a-i proteja atât pe cei din jur, cât şi propriile familii! Aş dori sa le mulţumim cu toţii tuturor celor care m luptă în linia întâi pentru rezolvarea acestei crize in sanatate şi să nu uităm că trebuie şi noi să fim responsabili, să respectăm cu stricteţe regulile de igiena, astfel încât eforturile şi sacrificiile acestor oameni să nu fie în van!”, se mai arată în postarea Gabrielei Firea.

    Klaus Iohannis a decretat stare de urgenţă în România, începând de luni. Numărul de cazurile cu coronavirus în ţară a depăşit 130.

  • Medicul Gabriel Diaconu: „Acesta este preţul prostiei noastre, a tuturor, dacă încă mai râdem de coronavirus.

    Marea problemă cu coronavirusul o reprezintă numărul mare de îmbolnăviri care sufocă spitalele existente. De asta China a construit rapid două mari spitale (la noi s-a declarat că aşa ceva este imposibil). Cu medici puţini, locuri de spitale puţine, rata de mortalitate a coronavirusului poate exploda.

    Medicul Gabriel Diaconu: „Acesta este preţul prostiei noastre, a tuturor, dacă încă mai râdem de coronavirus.
    Avem deocamdată 13 persoane diagnosticate cu Covid-19. Să facem câteva calcule, având în vedere că până la Paşte mai sunt 5 săptămâni.

    Infecţiozitatea acestui virus este la 2.5. Asta înseamnă că fiecare persoană dă boala mai departe la (între) două şi trei persoane. Nu există imunitate naturală, virusul este nou, nu ştim dacă vreunul distruge virusul înainte să devină contagios. Premisa e că dacă îl iei, îl dai mai departe. Cine primeşte, poate face forme foarte uşoare/ asimptomatice, sau poate dezvolta temperatură, tuse etc.

    Din 13 persoane infectate, în 5 săptămâni, dacă oamenii nu colaborează şi/ sau autorităţile nu îşi fac treaba, la o perioadă medie de incubaţie de 7 zile, matematic avem:

    Săptămâna #1: 13 x 2.5 = 32.5
    Săptămâna #2 32.5 x 2.5 = 81.25
    Săptămâna #3 81.25 x 2.5 = 203.13
    Săptămâna #4 203.13 x 2.5 = 507.8
    Săptămâna #5 507.8 x 2.5 = 1269.5

    Asta este, deocamdată, performanţa autorităţilor române. Au prevenit evoluţia, în perioada următoare, a 1300 de cazuri. Ceea ce nu e deloc puţin. Dar preţul este că peste 12 mii de oameni sunt în izolare, şi în fiecare zi se fac anchete epidemiologice.

    Ce ar fi dacă autorităţile nu şi-ar face treaba, populaţia nu ar coopera, lumea ar continua să facă băşcălie?

    În puţin peste o lună, din 13 persoane infectate ajungi să ai 1300 de persoane infectate.

    Dintre acestea, ce ştim deocamdată este că un procent de 10 – 15% vor dezvolta forme de boală care necesită ajutor medical, deci undeva între 130 – 200 de cazuri, şi că mortalitatea estimată este undeva la 4%, adică 50 de persoane.

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Sărăcia şi lipsa egalităţii de şanse: cum se explică faptul că guvernul Chinei a scăpat de sub control epidemia din Wuhan

    Pe măsură ce lumina învăluie oraşul, devine evidentă dezorientarea locuitorilor. Gările şi aeroportul sunt închise, drumurile, în special cele spre periferie, sunt blocate, scrie revista Foreign Policy. Este vacanţa de Anul Nou, iar oamenii s-au pregătit de tradiţionalele reuniuni de familie în locuri aflate adesea la mari distanţe de locul de muncă. Acum nimeni nu are voie să părăsească oraşul. Guvernul l-a închis. A fost impusă carantina. Este vorba de un oraş cu 11 milioane de locuitori, Wuhan, de unde a pornit epidemia de gripă care se răspândeşte în toată lumea. Carantina este o măsură preventivă fără precedent – comparabilă cu închiderea unui oraş precum Chicago în mijlocul sau două zile înainte de Ziua Recunoştinţei. Spre comparaţie, Belgia are 11 milioane de locuitori. Cehia şi Ungaria au mai puţin. Coronavirusul a ajuns din China pe toate continentele, inclusiv în SUA. Însă nu locuitorii statului Washington, sau cei din Bangkok, sunt cei mai expuşi riscului de infecţie cu coronavirus. Săracii Chinei – ca în multe ţări – sunt o populaţie cu acces redus la servicii esenţiale cum sunt cele de îngrijire medicală. Oamenii săraci au fost cel mai probabil primii în contact cu virusul şi, cel mai probabil, prin intermediul celor săraci epidemia se răspândeşte. Săracii vor fi principalele victime ale măsurilor represive prin care guvernul, după săptămâni de bâjbâială, negări şi încercări de a ascunde adevărul, înţelege să acţioneze. Coronavirusul Wuhan pare să fi apărut prin contactul dintre om şi animal în piaţa de peşte Huanan. În ciuda numelui, în această piaţă se vindea o gamă uriaşă de animale sălbatice considerate delicatese, de la pui de lup până la şerpi sau lilieci, despre care acum se crede că au fost vectorul iniţial al infecţiei. Ca şi în alte pieţe de animale vii, munca murdară şi periculoasă de manipulare a animalelor a fost făcută în principal de muncitori obişnuiţi, mulţi dintre ei fiind muncitori migranţi – născuţi la sat, care muncesc în marile oraşe, fără a avea o reşedinţă stabilă acolo. Wuhan – un centru urban masiv format din contopirea a trei oraşe, Wuchang, Hanyang şi Hankou – află pe pielea lui cum este ca dezvoltarea să devină o povară.  
    Pe parcursul secolului XX, proiectele de dezvoltare imobiliară au umflat economia oraşului şi au înghiţit localităţile suburbane din provincia Hubei. Sistemul de asistenţă medicală al Wuhan se chinuie acum să gestioneze o criză de sănătate care afectează întreaga populaţie. În această comunitate, mulţi migranţi şi studenţi din numeroasele sale campusuri universitare erau deja plecaţi din oraş în momentul impunerii carantinei, pe 23 ianuarie. Acum, în timp ce alte regiuni din China se străduie să evalueze şi să raporteze cazurile de coronavirus descoperite printre oamenii care efectuează călătoria anuală spre casă, tratamentul şi informaţiile de sănătate publică au devenit prioritatea politică pentru funcţionari.
    În pofida vastelor dimensiuni interne ale acestei probleme, veştile despre cazuri de oameni infectaţi din Coreea de Sud, Thailanda şi din alte părţi îndepărtate ale lumii au sosit cu mult înainte ca Beijingul să facă cunoscută publicului amploarea epidemiei din Wuhan şi din oraşele vecine. În toate aceste cazuri din străinătate, călătorii care au transportat virusul au mai multe şanse de recuperare decât cetăţeanul chinez mediu – pur şi simplu, prin faptul că au la dispoziţie resursele financiare necesare pentru a călători în alte ţări (mai puţin de 10% din populaţia Chinei deţine un paşaport). Călătorii din clasa de mijloc care tuşeau în zboruri cu clasa economică către Bangkok au fost mult mai uşor de detectat decât muncitorii transpiraţi care plecau înghesuiţi într-un camion spre periferiile Wuhanului sau luau un autobuz de distanţă lungă spre acasă, spre o altă provincie, înainte de Anul Nou Lunar. Din cauza naturii sectorului de servicii şi a lipsei de beneficii pentru muncitori, este probabil ca mulţi migranţi să nu fi vrut să renunţe la singura lor şansă de se reuni cu familia.
    China este o societate supravegheată, dar plasa sistemului are găuri largi. Viaţa chinezilor din clasa de mijloc este foarte vizibilă pentru sistemele care adaugă automat informaţii la profilul personal al cetăţeanului din arhivele supraveghetorilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre săraci. Unii nu deţin nici măcar o carte de identitate, presupusă a fi purtată de toţi cetăţenii – fie pentru că au pierdut-o şi nu au putut să-o înlocuiască deoarece o călătorie în oraşul natal ar fi prea scumpă, fie pentru că pur şi simplu naşterea lor nu a fost niciodată înregistrată la guvern. În loc să călătorească cu trenul sau cu avionul, ceea ce ar necesita verificarea actelor de identitate, ei călătoresc cu autobuze de distanţe lungi dificil de monitorizat sau folosesc reţele informale de transport cu camioane şi autoutilitare. Chiar şi prezenţa lor online este masiv redusă; în pofida afirmaţiilor că serviciile precum WeChat sunt omniprezente, penetrarea internetului în China este de doar 60%. Resurse precum conturile WeChat sau cărţile de identitate sunt uneori utilizate în comun de membrii familiei, părinţii folosind identităţile copiilor.
    Cum zonele rurale sunt lăsate adesea în întuneric“, primind cu întârziere informaţii despre măsuri de prevenţie ca spălarea mâinilor şi folosirea măştilor medicale, familiile cu telefoane şi conexiuni bune la internet au un avantaj în a afla ce să facă pentru a rămâne sănătoase. Pe măsură ce coronavirusul îşi face drum în afara Wuhanului, resursele de sănătate publică se subţiază, iar proviziile medicale ajung mai lent la spitale mai îndepărtate pentru un tratament adecvat. Lipsa de măşti de faţă în Shanghai şi în alte părţi a apărut într-o perioadă în care instalaţiile de producţie sunt oprite pentru celebrarea Anului Nou Lunar. O fabrică de măşti a oferit salarii de trei ori mai mari decât cele obişnuite pentru ca lucrătorii să-şi scurteze vacanţa. Aceste deficienţe de aprovizionare, în combinaţie cu inegalităţile anterioare, vor face ca unii să aibă şanse, iar alţii să rămână fără apărare. 
    De asemenea, la săraci afectaţi de virus este mult mai mică probabilitatea de a fi văzuţi de un medic. Sistemul de asistenţă medicală din China, care combină elemente publice şi private, este notoriu pentru greutatea de a naviga prin el chiar şi pentru pacienţii din clasa mijlocie. Porţiuni mari ale populaţiei au acces redus sau deloc la servicii medicale de calitate. Chiar şi atunci când resursele pentru sate sau oraşe mici sunt disponibile pe hârtie, resursele sunt concentrate, conform politicii, în oraşe şi metropole mai mari. Majoritatea medicilor chinezi nu au licenţă, uneori pregătirea fiind şi mai slabă, iar medicii specialişti lucrează aproape exclusiv în spitalele din oraşele mari, care acum sunt umplute până la refuz cu pacienţi şi personal din ce în ce mai suprasolicitat.
    Deşi există asigurare publică de sănătate, iar sistemul a fost extins în ultimii ani, aceasta este, de asemenea, legată de hukou – permisul de şedere în localitatea de naştere, omniprezent din China. Acest sistem face imposibil pentru cei născuţi în mediul rural să-şi folosească asigurarea în spitalele oraşelor cu personal mai bine pregătit. În aceeaşi situaţie se găsesc şi muncitorii migranţi, care de obicei lucrează departe de locul pentru care deţin un hukou şi unde pot avea acces la servicii medicale. Rezultatul este că ei evită să folosească serviciile medicale dacă nu li se întâmplă ceva grav, recurgând adesea la auto-medicaţie – unul dintre motivele consumului extrem de ridicat din China de antibiotice fără reţetă – sau la medicina tradiţională chinezească. În plus, sănătatea lor adesea slabă îi face mai vulnerabili la virus şi mai predispuşi să confunde noua gripă cu o răceală sau o gripă obişnuită.
    Situaţia devine mai gravă în cazul bătrânilor. Din datele limitate disponibile de la guvernul chinez reiese că pensionarii constituie majoritatea persoanelor decedate din cauza coronavirusului, iar persoanele mai în vârstă cu afecţiuni respiratorii preexistente rămân printre cele mai expuse riscurilor. Însă lucrătorii migranţi, care nu au acces la pensii corespunzătoare şi îngrijire de bună calitate, pot fi adesea la 40 de ani sau la 50 de ani în condiţie mai proastă, din cauza unei vieţi de muncă grea, decât persoanele de aceeaşi vârstă din clasa de mijloc.
    Invizibilitatea relativă şi atenţia redusă acordată săracilor pot fi unele dintre motivele pentru care numărul raportat oficial de cazuri cu persoane infectate cu coronavirus era la începutul epidemiei semnificativ mai mic decât cel evaluat de experţii străini. Din acest punct de vedere, este posibil ca mai degrabă sistemul pur şi simplu să nu fi fost capabil să găsească bolnavii, decât ca guvernul să fi încercat să minimalizeze pericolul. 
    Cei săraci pot fi mai puţin vizibili pentru diagnostic şi tratament, dar sunt mai vizibili pentru represiune. Istoria catastrofelor recente este înfricoşătoare. Dezastrul aduce adesea panică printre elite, care tind să fie ostile la adresa grupurilor sărace sau străine. După cutremurul din Tangshan din 1976, miliţiile urbane au bătut până la moarte sau au împuşcat ţăranii care intrau în oraş în căutarea ajutorului, sub pretextul că sunt jefuitori. 

  • Opinie Mirabela Tiron, ZF: Aceasta este România normală? Cu copii contaminaţi cu Noroviruşi şi Klebsiella în spitale de stat, în timp ce autorităţile fac planuri de acţiune contra unui virus care nici nu există încă la noi?

    Medic român către mama unui bebeluş de trei luni internat în spital: “De acum să vă gândiţi de două ori înainte să mergeţi la spital cu copilul. Există riscul să plecaţi cu tot felul de bacterii”.

     

    „Sfatul”, venit chiar din partea unui medic de spital, care trata un copil de infecţie severă, contaminat în spital cu Klebsiella în urină şi Norovirus în scaun arată adevărata dramă a sistemului de sănătate românesc. Unde este normalitatea unei ţări în care pacientul aflat în stare gravă trebuie să se gândească de două ori înainte de a apela la serviciile medicilor din spital? Şi ce facem, noi pacienţii, după ce ne gândim de două ori? Unde mergem?

    Termenul de infecţie nosocomială este deja familiar în teorie şi da, părinţii se gândesc de două ori înainte să se interneze cu copilul (dar cum medicul pediatru de familie nu face consultaţie la domiciliu  şi cum la privat se găsesc tot mai greu locuri libere în regim de urgenţă), părinţii se grăbesc spre spre cea mai apropiată cameră de gardă.

    “Am fost internată cu copilul cu infecţie urinară şi am plecat cu Rotavirus”, “Am plecat cu rotavirus după o internare cu pneumonie”, sunt doar câteva din mesajele postate pe reţelele de socializare de părinţii care au trecut prin spitalele de copii din Bucureşti.

    Doar că puţine sunt cazurile  raportate de spitale. 

    Datele de la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii din Spitale (ANMCS): doar 256 de spitale de stat şi  private din cele 635 de unităţi au raportat nerespectarea măsurilor pentru combaterea infecţiilor din spitale ca fiind cel mai frecvent incident.

    Domnule ministru al sănătăţii, cu tot respectul, dar până la coronavirus este nevoie de un plan de acţiune pentru infecţiile intraspitaliceşti, care sunt aici de prea mulţi ani! Şi mai este de luptat cu această abordare cum că pacientul vine cu toate bacteriile şi viruşii de acasă, asfel spitalul nu raportează problemele, implicit nu ia nicio măsură pentru combaterea infecţiilor. Aşa asigurăm copiilor  acces la cele mai bune condiţii şi servicii medicale?

    Domnule ministru al sănătăţii, pe când o conferinţă în care să prezentaţi planul de acţiune pentru a limita îmbolnăvirea copiilor noştri cu bacteriile şi infecţiile din spitalele de stat? Când vom vedea condiţii salubre, măsuri pentru combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, personal medical care să respecte protocolul de curăţenie şi dezinfecţie?

    Este de admirat preocuparea legată de coronavirus şi că aţi solicitat specialiştilor în sănătate publică pregătirea unor măsuri, dar realitatea din “teren” arată că ar trebui să ne temem de bacteriile şi infecţiile pe care le putem contracta din spitalele de stat.  Şi mai ales să ne temem pentru sănătatea copiilor pentru că spitalele de stat de copii sunt pline de astfel de bacterii din ce în ce mai rezistente la antibiotice.

    În continuare statisticile arată că România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii în rândul copiilor din Uniunea Europenă, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media UE (datele unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii, realizat  împreună cu Avocatul Poporului).

    Până la coronavirus veniţi cu măsuri pentru infecţiile intraspitaliceşti, de fapt faceţi un plan de acţiune pentru reformarea întregului sistem public de sănătate. Părinţii ajung în spitalele de stat cu copii pentru că nu există ambulatorii de stat, pentru că medicii din spitalele publice fug la consultaţii la privat după ora prânzului (câţi părinţi îşi permit să plătească 200 de lei pentru o consultaţie?). “Sistemul privat şi de stat coexistă”, dar cum coexistă când dacă ajungi la un spital public de copii după ora 15 pentru o ecografie abdominală eşti trimis cu ambulanţa la un spital de urgenţă de copii pentru că nu mai găseşti niciun medic să efectueze investigaţia? “Suntem spital clinic, nu de urgenţă, după ora 15 nu mai este medic să facă ecografie, mergeţi la Grigore Alexandescu”. Cum coexistă când după ora prânzului zeci de pacienţi din spital rămân în grija unui singur medic de gardă pentru că ceilalţi au plecat să consulte la cabinete private?

    Domnule ministru al sănătăţii, mergeţi pe “teren”, puteţi să începeţi chiar cu spitalele de copii, şi organizaţi o conferinţă în care să spuneţi ce plan de acţiune aveţi pentru a asigura copiilor noştri acces la  cele mai bune servicii medicale.