BusinessMagazin

Tag: specialisti

  • Avangate vrea să angajezeze 45 de specialişti IT. Ce poziţii sunt disponibile

    Cele mai multe poziţii vizează tineri profesionişti care doresc să se specializeze în activităţi precum analiza de risc şi gestionarea sistemelor anti-fraudă pentru comenzile online, suport tehnic, operaţiuni financiare şi chargeback, cât şi analiză financiară şi vânzări. Sunt deschise, totodată, şi poziţii pentru specialişţi IT cu experienta, care să susţină dezvoltarea tehnică şi integrarea soluţiilor Avangate şi 2Checkout la nivel global.

    ”Căutăm acei tineri profesionişti, ambiţioşi, care ştiu că expunerea la o piaţă internaţională, o industrie dinamică şi proiecte interesante le oferă posibilităţi de dezvoltare rapidă şi achiziţia unor competenţe mai rar întâlnite pe piaţa locală”, menţionează Mădălina Teodorescu, HR Director în cadrul Avangate (în curând 2Checkout).

    2Checkout, împreună cu Avangate, are în prezent 260 de angajati la nivel global, dintre care 70% lucrează în biroul din România, restul regăsindu-se în Statele Unite, Olanda, Marea Britanie şi Rusia. Echipa locală susţine operaţiunile de vânzări, marketing, financiare, de suport clienti, precum şi de dezvoltare tehnologică.

    Parte din portofoliul Francisco Partners, Avangate (în curand 2Checkout) este un furnizor de soluţii pentru e-commerce şi plăţi online care sprijină companiile să vândă produse şi servicii pe multiple canale, să atragă clienţi prin intermediul mai multor puncte de contact, să crească gradul de fidelizare a lor, să ofere totodată opţiuni multiple de plată, modele de subscripţie variate, dar şi să maximimeze ratele de conversie. Printre clienţii Avangate (în curând 2Checkout) se numără ABBYY, Absolute, Bitdefender, FICO, HP Software, Kaspersky Lab

    Avangate a achiziţionat 2Checkout în luna martie a acestui an.

  • Oltcit la putere! În variantă electrică. A fost prima maşină electrică omologată în România

    Maşina electrică a fost botezată Eltcit de la Electric Oltcit, Electric Citroen sau chiar Electric for city. Are o autonomie de 40 de kilometri, iar viteza maximă pe care o atinge este de 75 de kilometri pe oră. Înainte să se apuce de treabă a mers la RAR şi a cerut îndrumare de la specialişti.

    IATĂ AICI OLTCIT ELECTRIC, PRIMA MAŞINĂ ELECTRICĂ ROMÂNEASCĂ OMOLOGATĂ

  • Softelligence Engineering vrea să angajeze peste 100 de programatori până la finalul anului 2018

    La inceputul acestui an, Softelligence, companie specializată în servicii software de business, a deschis un nou birou în oraşul Craiova, Softelligence Engineering. Divizia, specializată în software engineering, este condusă de Sorin Găvănescu  şi Şerban Ionescu în calitate de Managing Partners

    ”Ne orientăm spre deschiderea mai multor divizii Softelligence, care să deservească în mod aplicat nevoile în creştere ale companiei. În perioada următoare, Softelligence Engineering va gestiona dezvoltarea şi implementarea unor proiectelor software de anvergură, în special pentru clienţii internaţionali, de la design şi arhitectura software până la lansare în producţie şi servicii post-implementare”, menţionează Teodor Blidăruş, Managing Partner Softelligence.

    ”În ultimul an, am încheiat contracte cu jucători globali şi recrutăm programatori pentru mai multe echipe de dezvoltare, persoane pasionate şi motivate să construiască software care să conteze. Noile poziţii din cadrul Softelligence Engineering vizează specialişti Microsoft .Net, dezvoltatori web cu expertiză în Javascript, Angular şi React, programatori Java şi Python, precum şi specialişti în testare manuală şi automată”, spune Sorin Găvănescu, Managing Partner Softelligence Engineering.

    Conform estimărilor companiei, piaţa craioveană a forţei de muncă în domeniul IT este una matură, depăşind în prezent 1.300 de specialişti.

  • Bitdefender a identificat prima ameninţare cibernetică pentru spionaj creată cu instrumente disponibile la liber pe internet

    Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.

    Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.

    Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.

    „Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.

    Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.

  • Uleiul din Cluj cu stele Michelin

    „Am făcut primii paşi în comuna Luna, lângă Cluj. M-am născut într-o familie de oameni simpli, harnici şi oneşti, a căror singură preocupare a fost aceea de a ne oferi mie şi surorii mai mari toate condiţiile în care să creştem şi să ne dezvoltăm frumos”, îşi începe povestea Felicia Tulai, cea care deţine conducerea companiei alături de sora sa. Cele două fiice ale familiei sunt sprijinite în toate operaţiunile de către tatăl lor – „mentorul”, după cum îl denumeşte ea. În 2011, după mai bine de şapte ani de carieră în mediul corporatist, Felicia Tulai a decis să renunţe la viaţa din Capitală, să se întoarcă în comuna clujeană şi să se implice 100% în activitatea comercială a familiei. Însă afacerea Luna Solai are două începuturi, conform spuselor antreprenoarei.

    Primul pas a fost făcut în 1998, prin achiziţia unei prese de ulei în valoare de 5.000 de euro, care şi-a găsit locul în curtea părinţilor. „După pensionare, au cumpărat o presă şi au început să producă ulei presat la rece de floarea- soarelui din seminţele aduse de săteni sau fermierii din regiune. Atunci când obiectivele mele profesionale au fost atinse, am revenit în Cluj cu dorinţa de a dezvolta un brand din munca părinţilor mei”, explică antreprenoarea. A plecat la drum cu dorinţa de a crea un brand premium, având ca atuuri zona şi solurile româneşti, şi a ajuns să producă, pe lângă uleiul de floarea- soarelui, şi sortimente precum uleiul de dovleac, nucă, rapiţă etc. „Traiectoria nu a fost grea, dar nici extrem de sinuoasă. Mărturisesc că m-a ajutat experienţa părinţilor mei în domeniu, acumulată în mai bine de 10 ani”, spune Felicia Tulai. În octombrie 2011 a fost înfiinţată TAF Presoil SRL, firmă al cărei obiectiv principal era valorificarea produsului deja consacrat în afacerea familiei, iar pentru crearea noii unităţi de producţie şi preluarea activităţii pe noua firmă a fost nevoie de o investiţie de circa 200.000 de euro, realizată atât din fonduri proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

    În prezent, Luna Solai se poziţionează ca un brand premium de uleiuri presate la rece, pe o piaţă în creştere, „care nu a ajuns încă la maturitate, dar cu mare potenţial de creştere”, conform spuselor antreprenoarei. Uleiul presat la rece este obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi calitatea lor. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

    Vorbind despre tipurile de produse, aceasta ţine să puncteze că ponderea consumului de ulei de floarea-soarelui – indiferent dacă este rafinat sau presat la rece – este de aproximativ 80%, situaţie valabilă şi în cazul propriei afaceri. Acesta este urmat de uleiurile de rapiţă, dovleac, in, cânepă şi nucă, care pornesc de la 30 de lei sticla de 250 de ml (de exemplu uleiul de nucă), ajungând la 10,5 lei litrul (în cazul celui de floarea-soarelui). De curând au lansat şi primul ulei bio, cel de in, iar antreprenorii îşi propun să extindă această gamă cu alte sortimente. Brandul Luna Solai este prezent în 12 judeţe şi în Bucureşti prin intermediul colaboratorilor, însă printre planurile fondatorilor se află extinderea în zona de vest a ţării şi o mai bună prezenţă în Capitală. „Showroomul nostru, aflat în incinta unităţii de producţie, oferă posibilitatea celor ce ne trec pragul să deguste şi să trăiască «pe viu» experienţa presării la rece, într-un cadru organizat”, explică Felicia Tulai. Dezvoltarea segmentului online este un alt obiectiv pe termen scurt al tinerei, având în vedere că ponderea comenzilor din online nu depăşeşte, în prezent, 10% din cifra de afaceri. Conform ei, la finele anului trecut, firma care operează brandul Luna Solai a înregistrat o cifră de afaceri de 868.000 de lei, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50% a rulajelor.

    „A contat enorm faptul că am întâlnit oameni minunaţi care au văzut potenţialul brandului nostru, care ne-au încurajat şi care au făcut ca evoluţia să fie mai uşoară”, spune acesta. Printre cei menţionaţi se numără şi feedbackul specialiştilor, cum ar fi cei de la Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles (ITQi), care le-au acordat o stea Michelin pentru uleiul de floarea-soarelui şi două astfel de stele pentru uleiul de dovleac. „Aceste confirmări primite încă de la prima ieşire internaţională ne-au făcut să înţelegem că marca trebuie protejată şi înregistrată la OSIM”, adaugă Tulai. Printre alte reuşite cu care se mândreşte se numără şi titlul de Furnizori ai Casei Regale a României, „o apreciere de suflet pentru mine şi familia mea”, pe care Luna Solai a primit-o în urmă cu trei ani. „Privesc în urmă şi îmi amintesc toamna lui 2011, când, hotărâtă să fac o schimbare în viaţa mea de corporatist dedicat, am ales să mă întorc acasă. Acum, dincolo de îndoieli şi incertitudini, am convingerea că povestea nu este a mea, ci a familiei. Aceasta era calea prin care visul familiei Tulai trebuia împlinit”, conchide antreprenoarea.

    Pe o piaţă totală a uleiurilor şi grăsimilor estimată la 2,3 miliarde de lei în 2015, consumul de ulei, margarină, unt şi alte produse similare a cunoscut evoluţii diferite în funcţie de segment, conform unei analize a Ziarului Financiar. Astfel, deşi uleiul de floarea-soarelui domină piaţa cu vânzări în valoare de 1,3 miliarde de lei, respectiv 60% din total, consumul este în scădere uşoară, în contextul în care românii se arată tot mai interesaţi de alte produse, precum uleiul de măsline. Conform aceleiaşi surse, cei mai importanţi jucători de pe piaţa uleiurilor şi grăsimilor în funcţie de cele mai vândute branduri sunt Bunge, Expur şi Unilver. Acesta din urmă activează doar pe piaţa margarinei cu brandurile Rama şi Delma, fiecare cu o cotă de piaţă de aproape 5%. Pe segmentul de ulei se bat însă Expur şi Bunge România, ce ocupă 28% din piaţa totală a uleiurilor, fiecare având o cotă de piaţă egală de 14% pe întreg portofoliul de uleiuri. La nivel de branduri, Untdelemn de la Bunica ocupă prima poziţie în topul cinci al celor mai cumpărate produse din gama uleiurilor şi grăsimilor.

  • Joburi plătite bine şi care nu necesită studii superioare: “Piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”

    Astfel, în topul meseriilor rare, unde este necesară absolvirea unei facultăţi, se află cele de inginer topograf, inginer tehnician aparatură medicală, monitor studii clinice, inginer geodez şi actuar.

    “Unele dintre aceste meserii sunt rare prin natura lor, piaţa locurilor de muncă fiind una nu foarte ofertantă, aşa cum este cazul inginerilor în topografie sau a celor geodezi. Însă, în cazul joburilor de actuar, piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    În ceea ce priveşte remuneraţia pentru aceste poziţii, reprezentanta Smartree a subliniat că, dacă salariul inginerilor specializaţi în topografie, geodezie şi aparatură medicală poate să înceapă de la 2.500 lei net/lună, actuarii pot câştiga un minimum de 3.000 lei net/lună. De asemenea, un job rar şi foarte bine plătit este cel de monitor studii clinice, unde salariul mediu ajunge  în jurul a 6.000 lei net/lună.

    Dincolo de meseriile rare, unde este necesară o diplomă de licenţă, există totuşi o listă de poziţii la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Astfel, în topul meseriilor de acest fel se află cele de controlor trafic aerian, sudor argon, macaragiu, alpinist utilitar, grefier sau somelier.

    “Chiar dacă nu este necesar să ai studii suprioare, acestea sunt totuşi meserii speciale, care presupun anumite cursuri şi calificari. Pentru a ajunge controlor de trafic aerian, în afara examenului de admitere, unul foarte strict, urmează o perioadă de formare profesională, specifică acestui domeniu. De asemenea, calificarile de macaragiu şi sudor sunt dobândite în urma absolvirii unor şcoli profesionale, iar pentru cele de grefieri şi somelieri, sunt organizate cursuri de formare profesională specifice”, a mai spus Raluca Peneş.

    Însă, odată realizate calificările necesare, aceste categorii de joburi aduc cu sine avantajul unei remuneraţii ridicate. Astfel, salariul de început al unui controlor de trafic aerian este de aproximativ 20.000 lei net/lună, ajungând si la 30.000 lei net/lună, după câţiva ani de experienţă.

    Pe de altă parte, macaragii, sudorii specialziaţi în argon şi alpiniştii utilitari câştigă, în medie, între 3.000 şi 3.500 lei net/lună. Somelierii, în funcţie de competenţe şi nivelul de experienţă, pot câştiga în medie 4.500 lei net/lună, iar salariul unui grefier poate urca până la 4.000 lei net/lună.

    Raluca Peneş a subliniat, de asemenea, că meseriile de macaragiu şi sudor sunt tot mai rar întâlnite, deoarece există un deficit acut de personal calificat în aceste domenii, foarte mulţi dintre cei ce deţin astfel de aptitudini îndreptându-se către joburi în alte ţări.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Descoperirea care va revoluţiona lumea! Specialiştii confirmă existenţa unui alt tip de materie

    Savanţii susţin că au descoperit o nouă fază a materiei. Mai  multe cercetări paralele şi independente au dezvăluit că au reuşit să creeze şi să măsoare, confirmând existenţa unei faze a materiei rămasă necunoscută până acum. Prima dată au fost prezise de câştigătorul premiului Nobel din 2012, fizicianul Frank Wilczek.

    Descoperirea poate părea abstractă, dar deschide calea unei noi ere care ne va influenţa viaţa tuturor.

    Vezi aici descoperirea care va revoluţiona lumea! Specialiştii confirmă existenţa unui alt tip de materie. 

  • Povestea românului care a creat poligonul unde se antrenează hackerii

    Marius Corîci, un clujean cu „antreprenoriatul în sânge”, s-a gândit exact la nevoile specialiştilor în securitate şi a pus în practică ideea unui spaţiu virtual unde aceştia ar putea să-şi încerce abilităţile defensive, dar şi ofensive. A făcut asta încă din 2011, prin intermediul platformei Hack-A-Server, „care era o platformă de tip crowd-source de audit pentru testele manuale de penetrare a serverelor, reţelelor informatice şi aplicaţiilor web”.

    Acest proiect nu a avut succes, iar unul dintre motivele invocate de Marius Corîci este faptul că atunci nu au găsit o piaţă de desfacere pentru un astfel de produs. „Fiind un produs unic şi original, era clar că trebuia formată piaţa, adică era nevoie de promovare, de educarea clienţilor”, cu alte cuvinte era nevoie de crearea unei pieţe pentru acest produs, ceea ce însemna costuri de milioane de dolari. „A trebuit să găsim o altă întrebuinţare la ce construisem până atunci. Aşa s-a născut CTF365. Pe infrastructura Hack-A-Server”, explică Corîci.

    CTF365 (Capture the Flag) a fost înfiinţată de Marius Corîci alături de Marius Chiş şi este o platformă online de training pentru specialiştii în securitate cibernetică. Platforma dezvoltată de români este bazată pe un joc de capture the flag (capturarea steagului inamic) în cadrul căruia fiecare echipă trebuie să atace fortăreaţa inamicului (serverul), utilizând o tactică defensivă sau ofensivă. „Prin intermediul platformei, monitorizăm şi măsurăm diferiţi indicatori de performanţă ai userilor, indicatori ce pot fi îmbunătăţiţi prin exerciţii special construite. Scopul principal este de a îmbunătăţi setul de aptitudini specific hackerilor etici (n.r.- aceştia atacă o organizaţie cu acordul acesteia pentru a descoperi vulnerabilităţi)”.

    Echipa CTF creează scenarii astfel încât inginerii IT se pot antrena simulând diferite atacuri şi exploatând anumite vulnerabilităţi; sistemul permite şi ca utilizatorii să-şi creeze şi apăra propriile servere, fortăreţe, la fel cum ar face-o în viaţa reală. Practic, platforma devine un fel de poligon virtual unde armate imaginare se confruntă, iar utilizatorii „pot să facă tot ceea ce este interzis în internetul real astfel încât să-şi îmbunătăţească abilităţile, atât pe securitate cibernetică ofensivă, cât şi pe securitate cibernetică defensivă”. Serviciul dezvoltat de antreprenorul român este destinat exclusiv industriei IT, profesioniştiilor în securitate cibernetică, administratorilor de sistem şi web developerilor.

    Marius Corîci a ales calea antreprenoriatului pentru că se simţea atras de asta încă din copilărie; chiar de pe vremea comunismului făcea „afaceri”, în liceu „am început să fac poze în liceu şi le vindeam cu 10 lei bucata”. A trecut la profituri mai mari când a început să organizeze vizionări de filme pe video. „Luam 100 de lei fiecărei persoane pentru participarea la vizionare, o noapte întreagă. Eram clasa a XII-a când cineva m-a turnat la miliţie. Mi-au confiscat video-ul (care costa cât un apartament pe vremea accea – bani împrumutaţi de la părinţi, după ce i-am convins, iar ei s-au împrumutat pentru mine) şi mi-au făcut dosar penal. Am scăpat, dar nu vreţi să ştiţi prin ce-am trecut”, povesteşte antreprenorul.

    Pentru a face platforma mai atractivă pentru utilizatori, românii s-au orientat către gamificare. Astfel exerciţiile, dar şi rezultatele indicilor sunt livrate utilizatorilor sub formă de joc, Corîci folosindu-se de mecanici de gamificare pentru a îmbunătăţi rata de retenţie şi de a accelera curba de învăţare. Acest concept de gamificare presupune folosirea de elemente şi principii de joc în contexte serioase, care aparent nu au nicio legătură cu jocul. Tot mai multe companii apelează la astfel de mecanici pentru a creşte productivitatea sau atractivitatea unei acţiuni. În acest context, investiţiile în gamificare a crescut, conform estimărilor, de la 242 de milioane dolari în 2012 la 2,8 miliarde de dolari în 2016 – aceasta fiind una dintre cele mai importante tendinţe ale momentului, potrivit unei cercetări a companiei M2M. În Statele Unite ale Americii, companiile alocă până la 2 miliarde de dolari în fiecare an pentru servicii de gamificare. În prezent, 70% dintre companii apelează la gamificare la nivel global, potrivit informaţiilor companiei de training şi consultanţă Exec-Edu.

    În mediul start-up-urilor româneşti se vorbeşte mereu de dificultatea de a găsi finanţare şi de a crea un background financiar destul de solid încât să nu oprească dezvoltarea produsului, să-i accelereze progresul, fapt semnalat şi de antreprenorul clujean, însă mai important pentru el, implicit o provocare, a fost găsirea echipei potrivite. „La nivel de start-up, succesul depinde de dedicaţia echipei faţă de proiect şi atitudinea ca persoană. După aceea contează abilităţile. Degeaba ai fonduri, dacă primii angajaţi sunt foarte bine pregătiţi profesional şi interesaţi în primul rând de salariu, după care de proiect în sine”, spune el.