BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Peisajul imobiliar devine tot mai verde

    Atunci când vorbim de construcţii, oamenii devin conştienţi de avantajele pe termen lung ale soluţiilor verzi – costuri de întreţinere foarte mici, confortul crescut dat de soluţiile construcţiilor eficiente energetic, creşterea calităţii aerului şi în general a wellbeingului. De aceea, poziţionarea unui dezvoltator pe această direcţie creează un avantaj competitiv pe termen lung. Tendinţa este vizibilă în ultimii ani, tot mai mulţi dezvoltatori fiind interesaţi să îşi certifice proiectele, indiferent că vorbim de standardele BREEAM, LEED, DGNB sau Green Homes, dezvoltat local de RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). În ultimii 10 ani, numărul clădirilor „verzi” în România a crescut de la 2 la 200, iar dinamica se păstrează având în vedere costurile reduse de întreţinere şi impactul mai mic asupra mediului. BREEAM sau LEED sunt programe de certificare recunoscute la nivel internaţional, care atestă dacă o clădire a fost construită respectând mediul înconjurător. La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme de certificare voluntară, tocmai pentru a susţine astfel de bune practici.
    Spre exemplu dezvoltatorul Impact, unul dintre cei mai mari din domeniu, aşteaptă certificarea BREEAM pentru proiectul rezidenţial Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală. Mai mult decât atât, la nivel mondial au început să apară surse de finanţare uriaşe dedicate proiectelor verzi finanţate de marile corporaţii şi instituţii financiare globale care vor să aibă un aport în încetinirea ritmului de încălzire globală.
    Dintre dezvoltatori, primii care au aderat la această practică au fost constructorii de birouri, datorită economiilor la costurile lunare de întreţinere. În ultimii ani însă, pe fondul unei cereri crescute pentru acest tip de produse, dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au devenit tot mai interesaţi de certificarea verde. Indiferent de tipul sau programul de certificare, o astfel de recunoaştere aduce plusvaloare în cota de piaţă a proiectului respectiv.În cazul Greenfield, care a început acum mai bine de 10 ani, se doreşte transformarea în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de dioxid de carbon. „Greenfield este cred că cel mai mare proiect din Bucureşti construit de un singur dezvoltator. Îl construim de mai bine de 10 ani şi plănuim să construim încă 8 ani. Greenfield este un proiect foarte ambiţios, este apariţia unui orăşel în coasta de nord a Bucureştiului“, a declarat Răzvan Ionescu. Greenfield va fi un oraş care va avea toate facilităţile de care are nevoie orice locuitor al unui cartier, de la centru comercial la spaţiu de servicii, clădire de birouri, transport în comun şi şcoli publice, mai spune Ionescu.
    Printre soluţiile care vor fi implementate se numără utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile: solare şi geotermice, implementarea de sisteme cu eficienţă energetică ridicată, construcţia de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi instalarea de sisteme smart home & smart city.
    În prezent, Impact implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România, pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est.
    La nivel global, Veolia ajută oraşele şi industriile să gestioneze, să optimizeze şi să folosească eficient resursele lor. Compania oferă o serie de soluţii legate de apă, energie şi materiale – cu accent pe recuperarea deşeurilor – pentru a promova tranziţia către o economie circulară.
    Compania proiectează şi implementează soluţii de specialitate pentru a furniza, proteja resursele şi a face reaprovizionarea, în timp ce creşte eficienţa acestora din punctul de vedere al mediului, economic şi social, îndeplinind pe deplin obiectivele noastre privind eficienţa energetică şi reducerea semnificativă a dioxidului de carbon.

    Utilizarea la scară largă a energiei regenerabile: solară şi geotermală
    Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente.
    „O direcţie pe care o abordăm în acest moment este cea de sustenabilitate, de dezvoltare verde, de soluţii constructive şi tehnologice care să reducă foarte mult consumul de energie. Toate aceste iniţiative aduc beneficii foarte mari locuitorilor“, a subliniat Răzvan Ionescu.
    El precizează că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să planifice în aşa fel încât facilităţile din cartier să determine locuitorii să-şi reducă dependenţa de maşini. Această măsură ar reduce în mod direct consumul de combustibil şi noxele emise.
    „Ambiţia noastră este ca fiecare locuitor să poată deveni independent de maşină în 4-5 ani. Ne uităm foarte activ la nişte soluţii ecologice de transport în cartier. De curând, am montat o staţie de măsurare a calităţii aerului în cartier, avem nişte rezultate incredibile, dacă ne uităm la staţia care măsoară în Greenfield vedem parametrii pe particule fine de 5 ori mai mici decât în centrul Bucureştiului“, spune el. Pe lângă soluţiile de transport electric, dezvoltatorul îşi îndreaptă atenţia şi către soluţiile de energie regenerabilă. În acest moment, compania se uită către energia geotermală, dar şi către energia solară prin panourile fotovoltaice.
    Beneficiind de caracteristicile unice ale nordului Bucureştiului – temperatură ridicată la adâncimi relative reduse – una dintre principalele caracteristici ale sistemului este utilizarea energiei geotermale folosind atât foraje adânci, cât şi pompe geotermice obişnuite.
    Pompele de căldură geotermală extrag căldura din subteran în timpul iernii, asigurând răcire în sezonul cald. Instalaţiile geotermale adânci aduc apă la 40-60 de grade Celsius, care poate fi utilizată de către comunitate în mod eficient. Pentru a aduce apa la temperatura propice folosirii, fiecare bloc de locuinţe va avea un cazan de condensare mai mic. Panouri fotovoltaice, montate pe terase, vor asigura consumul de energie pentru zonele comune şi consumul de pompe.
    „Noi vrem să reuşim să aducem energia geotermală să suplimenteze necesarul de energie pe care îl au locuitorii în locuinţe. Miza este să putem încălzi 5.000 de apartamente, să le putem încălzi cu o energie în cazul căreia, după ce ai făcut investiţia, singurul cost rămâne doar cel de pompare a apei“, spune Răzvan Ionescu.
    În plus faţă de proiectul Greenfield, dezvoltatorul imobiliar Impact deţine şi proiectul Luxuria. Greenfield este un cartier de volum şi se adresează unui segment de cumpărători din zona medie, pe când Luxuria este adresată segmentului premium, unde un apartament de 2 camere depăşeşte 100.000 de euro.
    „Greenfield va avea un diferenţiator, prin faptul că este un cartier sustenabil energetic, că are cei mai buni parametri de calitate a aerului din Bucureşti, că nivelul de zgomot în cadrul cartierului este infinit mai mic decât în orice cartier din Bucureşti“, mai spune Răzvan Ionescu.Greenfield este un proiect dezvoltat în pădurea Băneasa din Bucureşti în trei faze până în acest moment, fiind urmate de încă trei până la finalul dezvoltării.
    Gheorghe Iaciu, cel mai important acţionar al Impact, va continua să investească în noi proiecte pe piaţa locală. În ceea ce priveşte planurile de viitor, antreprenorul spune că vrea să înceapă construcţia unui proiect imobiliar mixt în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu, unde să dezvolte atât locuinţe, cât şi birouri şi un hotel.

    Emisiile de dioxid de carbon şi poluarea continuă să influenţeze negativ clima
    ¶ Ultimii cinci ani au fost desemnaţi cei mai călduroşi ani din lume. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014. La cum arată lucrurile, la sfârşitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.
    ¶ Groenlanda a pierdut 12,5 miliarde de tone de gheaţă într-o singură zi din 2019, echivalând cu volumul de apă necesară pentru a acoperi toată suprafaţa Floridei într-un strat de 12 cm.
    ¶ Omul este cel care prin activităţile sale generează o bună parte din gazele cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. Volumul de dioxid de carbon, de exemplu, este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrializarea.
    ¶ Oamenii devin conştienţi de riscul climatic şi vor să fie parte la proiecte care protejează mediul. La acţiunile Impact de ecologizare şi împădurire participă din ce în ce mai mulţi oameni, şi nu neapărat din zona în care au loc acestea. 

    Carte de vizită pentru un mediu mai curat
    ¶ Pentru proiectul Luxuria din zona Expoziţiei din Capitală, dezvoltatorul Impact vizează certificarea BREEAM a proiectului – acesta este un sistem de certificare a clădirilor verzi recunoscut la nivel internaţional;
    ¶ În cazul Greenfield, proiect care a început acum mai bine de 10 ani, compania şi-a setat obiectivul de transformare în cel mai mare proiect verde din sud-estul Europei, având ca obiectiv reducerea cu 80% a emisiilor de CO2 printr-o serie de măsuri care implică utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile solare şi geo-termice, construcţia de clădiri şi sisteme cu eficienţă energetică ridicată, implementarea de acoperişuri şi faţade verzi, gestionarea eficientă şi durabilă a apei, gestionarea deşeurilor, implementarea de soluţii de transport cu emisii reduse şi sisteme smart home & smart city;
    ¶ Dezvoltatorul implementează un parteneriat strategic cu Veolia Energy România pentru identificarea şi implementarea soluţiilor care vor transforma Greenfield în cel mai mare proiect rezidenţial ecologic din Europa de Est;
    ¶ Impact dezvoltă împreună cu Veolia un sistem inovator de încălzire centrală pentru următoarele 5.000 de apartamente. 

  • Smart lobby – primul lobby inteligent dintr-o clădire de birouri

    Descrierea inovaţiei:
    Lobbyul inteligent dezvoltat în cadrul Globalworth Tower este un mic ecosistem circular care le oferă angajaţilor şi vizitatorilor un spaţiu de recreere interconectat şi prietenos cu mediul, prin mai multe soluţii inovatoare:
    • Podeaua cinetică, cea mai mare din lume instalată într-o clădire de birouri, realizată de compania de tehnologie Pavegen, transformă greutatea paşilor în energie care este utilizată pentru alimentarea altor mecanisme inovatoare din lobby. Cele două benzi de podea au o suprafaţă cumulată de 40 metri pătraţi;
    • Cel mai mare perete verde natural într-o clădire de birouri din România, cu 12 tipuri diferite de plante, care are un proces de mentenanţă complet automatizat, conectat cu senzori, care va fi alimentat în parte de energia generată de podeaua cinetică. Sistemul de 170 mp foloseşte apă recirculată, care este tratată şi îmbunătăţită nutriţional, printr-un proces de osmoză. Fotosinteza este susţinută cu ajutorul unui sistem de proiectoare cu lumen;
    • Cel mai lung perete de ecrane din sud-estul Europei, cu o lungime de aproape 50 m;
    • Un spaţiu de relaxare sub formă de gradenă, pe patru niveluri, unică în România, construită din marmură încălzită şi dotată cu încărcătoare pentru telefon şi pentru laptop;
    • Pepper, noul angajat al Globalworth, care îi va întâmpina în lobby pe parteneri şi pe clienţii acestora cu animaţii, prezentări şi entertainment. Robotul umanoid îi va întâmpina pe oaspeţi în lobby, va răspunde întrebărilor acestora şi va afişa pe tableta lui detalii informative, de la prezentări despre companie şi parteneri la recomandări de evenimente;
    • Printr-un proiect pilot unic în Europa Centrală şi de Est, realizat în parteneriat cu Schindler, patru dintre lifturile din Globalworth Tower sunt dotate cu proiectoare care rulează materiale video pe uşile exterioare ale acestora. Lobbyul este decorat, de asemenea, cu nori LED suspendaţi, care pot fi programaţi prin telecomandă să genereze efecte vizuale.
    Globalworth este o companie imobiliară  activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra şi citată în segmentul AIM, care activează în România şi Polonia, fiind principalul investitor pe piaţa imobiliară din cele două ţări. Compania dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi în sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium. În România, compania este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

    Elementul de noutate:
    • Podeaua cinetică este o noutate la nivel mondial, fiind cea mai mare podea care generează energie instalată într-o clădire de birouri;
    • Peretele verde este cel mai mare perete natural într-o clădire de birouri din România;
    • Peretele de ecrane este cel mai lung din sud-estul Europei;
    • Gradena este unică în România, fiind construită din marmură şi încălzită;
    • Proiectoarele fac parte dintr-un program pilot, în parteneriat cu Schindler, unic în Europa Centrală şi de Est;
    • Pepper este primul robot-recepţioner într-o clădire de birouri din România. 

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii companiei sintetizează principalele efecte previzionate ale acestui proiect:
    • Sustenabilitate: prin noile soluţii instalate în lobby, persoanele care vizitează sau lucrează în Globalworth Tower generează energie prin care poate fi alimentat sistemul de întreţinere a peretelui verde. De asemenea, peretele din plante utilizează aceeaşi apă pentru o perioadă îndelungată, pe care o poate recircula datorită procesului de osmoză;
    • Confort şi accesibilitate pentru chiriaşi şi vizitatori: ca urmare a instalării inovaţiilor, atât chiriaşii, cât şi vizitatorii Globalworth vor avea acces la: un spaţiu futurist de aşteptare şi relaxare la parterul clădirii (gradena, peretele de ecrane şi proiectoarele Schindler), un mediu care integrează natura în interior (peretele verde), procese automatizate şi, implicit, eficientizate (robotul Pepper), un ecosistem circular şi sustenabil, în care energia generată de podea alimentează alte soluţii inovatoare din lobby (podeaua cinetică).

  • Curăţenie cu piraţi

    Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.

  • Cum a ajuns Ebury, companie intrată în România anul trecut, un fintech unicorn

    Johan Gabriels, actualul country manager al Ebury România şi Bulgaria, a fost martorul unei evoluţii rapide, prin care fintech-ul Ebury nu numai că a ajuns în România în luna mai a anului trecut, dar la un an de la deschiderea filialei locale în România s-a extins cu un birou şi în Bulgaria. Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania deserveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute.

    Recent, Banca Santander, una din cele mai mari bănci din Spania, a achiziţionat 50,1% din acţiunile companiei. „Suntem foarte bucuroşi că una dintre cele mai mari bănci globale a investit peste 400 de milioane de euro în Ebury, ceea ce înseamnă că fintech-ul este evaluat undeva la peste 1 miliard de euro, devenind un fintech unicorn. Banca Santander deţine acum 50,1% din acţiunile Ebury. De ce 50,1%? Pentru că vor să vadă evoluţia Ebury în cifrele lor. Ceilalţi investitori sunt prezenţi şi ei. Toată lumea crede că Ebury va creşte rapid. Cu toate acestea, Ebury va rămâne o entitate independentă. Ideea de bază este că Banca Santander vrea să aibă mentalitatea de fintech. Au cumpărat Ebury pentru felul cum administrează tranzacţiile internaţionale, iar prin achiziţia aceasta au câştigat un avans de 4-5 ani din punctul de vedere al tehnologizării”, a explicat Johan Gabriels recenta decizie.

    Country managerul Ebury a vorbit şi despre modul în care au apărut fintech-urile, subliniind că „fintech-ul a început pentru că băncile, probabil, nu îşi făceau treaba cum trebuie. Băncile aveau la dispoziţie multe date, dar nu erau inovative şi nu ofereau soluţii pentru produsele lor. De aceea, toate companiile disruptive (n. red. – companii cu produse şi servicii inovatoare, care în cele din urmă înlocuiesc companiile tradiţionale din fruntea pieţei) au intervenit. Acum le numim fintech-uri pentru că folosesc tehnologii noi, inovatoare pentru a fi mai rapide şi mai eficiente decât băncile.” De-a lungul timpului, nevoia de digitalizare a companiilor din toate domeniile s-a intensificat. Astfel, au apărut mai multe firme care preiau funcţia de bază dintr-un domeniu şi aduc un aport mult mai inovativ prin dezvoltarea unor soluţii digitale menite să uşureze atât activitatea internă, cât şi accesibilitatea clienţilor la serviciile sau produsele oferite. Cu toate acestea, nu tehnologia s-ar putea să ajungă criteriul definitoriu în alegerea pe care o fac clienţii, ci modul în care pui accent pe nevoia clienţilor.

    „Eu consider că diferenţa de bază dintre un fintech şi un techfin o reprezintă clienţii. Un fintech îşi orientează soluţiile tehnologice în funcţie de nevoile clienţilor, iar un techfin se concentrează mai mult pe dezvoltarea tehnologiilor noi şi inovative. Un techfin trebuie să vorbească cu directorul de IT privind tehnologiile pe care trebuie să le implementeze. Clientul vrea rapiditate, eficienţă la un cost mic. Cum ajungem acolo ţine de tehnologie. Companiile mari techfin încă se zbat cu problema unei licenţe bancare. Având în vedere platformele de care dispunem la Ebury, nu este nevoie să avem un birou, dar noi avem birou şi vrem să avem angajaţii prezenţi fizic pentru a putea oferi clienţilor suportul şi soluţiile de care au nevoie. Eu cred în continuare că marea diferenţiere în viitor o va face nivelul de satisfacţie a clientului”, a explicat Johan Gabriels.

    Din punctul de vedere al băncilor, dezvoltarea tehnologică a ajuns un factor important. În România, băncile încearcă să se digitalizeze prin crearea şi dezvoltarea soluţiilor tehnologice, dar cultura inovativă nu se regăseşte în această abordare. „Este foarte dificil ca într-o organizaţie mai mare să ai o gândire mai agilă. De aceea, Banca Santander a ales această abordare. Trebuie să te adaptezi mentalităţii de fintech pentru că aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm”, a spus Johan Gabriels. Pe parcursul carierei sale, Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012 şi CEO al Băncii Carpatica din 2013 şi până când Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. „Am fost CEO-ul unei bănci din România. Fiecare bancă are sistemul ei. Din punctul acesta de vedere este foarte greu să atingi un nivel de inovare şi digitalizare având sisteme destul de tradiţionale. Este mai uşor să construieşti de la zero decât să reabilitezi”, a explicat Johan Gabriels.

    Pe lângă experienţa din sistemul bancar din România şi branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo şi MasterCard, country managerul Ebury a trecut în CV şi Capital One, care este a treia cea mai mare bancă de retail din SUA.

    „Nu ştiu sigur când am decis exact să intru în domeniul financiar-bancar. Am avut un job pe retail înainte de domeniul bancar. La un moment dat am fost contactat de un specialist în recrutare, care mi-a zis că are o companie pentru mine. În mod normal ţi se spune că au un job pentru tine, nu o companie, iar acest detaliu mic mi s-a parut interesant. Am întrebat care este numele companiei, iar răspunsul a fost Capital One”, îşi aminteşte executivul. Nu auzisem de acea companie pe atunci, iar el credea „că este o companie de radio sau ceva de genul”. Capital One astăzi este a treia cea mai mare bancă de retail din America. La început era doar un start-up, care a luat naştere din cardurile de credit în Washington. „Propunerea lor de afaceri era «Noi nu suntem o bancă». Teoretic m-am alăturat cuiva care nu dorea să fie o bancă. În 2-3 ani au devenit foarte mari, cu 2-3 milioane de carduri de credit în America. Această creştere rapidă i-a forţat să îşi ia licenţa de bancă, iar în final au devenit o bancă.” România poate fi un hub al fintech-urilor datorită ritmului de adopţie foarte mare şi dorinţei de a experimenta diferite abordări de business. Johan Gabriels crede că „40-50% din companii vor lucra cu fintech-urile. Clienţii sunt mult mai deschişi la asta acum decât cu ceva timp în urmă. Dacă ne uităm în ultimii ani în România, ritmul de adopţie a avut un boom. Mă gândesc foarte pozitiv când vine vorba de România”, crede Meyers.

    În România, dacă se întamplă ceva, fie pozitiv, fie negativ, se vede imediat, mai observă executivul. „De exemplu în ţările nordice, dacă începi să faci ceva, o afacere sau un proiect, auzi din stânga şi din dreapta că s-a mai încercat, că s-a mai testat, dar în România este altfel, ai loc pentru a experimenta.” El mai spune că a adus câţiva români din vest înapoi în România pentru că „dacă ai mentalitatea care trebuie şi un loc în care se pot dezvolta, nu mai ai motiv să pleci. Câteodata mă întreb de ce mai fac ce fac”. Adevărul este că dacă ai noroc, sunt câteva momente în carieră în care se prezintă anumite oportunităţi şi nu realizezi cât de norocos eşti cand aterizezi într-un asemenea loc. „La început am avut 4 oameni, iar acum avem 25 de oameni, plus încă 3 proaspăt angajaţi. Drumul pe care l-am parcurs până acum este unul foarte bun şi vreau să interacţionez în continuare cu oamenii. Contactul uman s-ar putea să valoreze în continuare şi să cântărească destul de mult la un anumit moment.”

  • Administratorii unui aeroport au descoperit o soluţie pentru pasagerii care se plictisesc cât timp aşteaptă

    Astfel, Denver International Airport are o zi pe săptămână dedicată unor activităţi ca yoga sau zumba, care se ţin în aer liber într-o zonă din apropierea sa, iar alte aeroporturi au săli de fitness cu duşuri sau săli de yoga, printre acestea numărându-se San Francisco International Airport ori McCarran Internatioal Airport din Las Vegas sau Baltimore International Airport. Alte aeroporturi, cum ar fi St. Paul din Minneapolis, dar nu numai, oferă pasagerilor trasee de plimbare de care aceştia pot afla descărcând o aplicaţie pe telefon.

  • Cu ani înaintea competiţiei

    „Atunci când am început să discutăm de bazele de date autonome, în urmă cu aproximativ 18 luni, am auzit mulţi administratori de baze de date spunând că se tem de faptul că joburile lor vor dispărea”, povesteşte Duncan Harvey. „După ce au studiat mai atent ceea ce facem, aceştia au înţeles că de fapt dispar acele lucruri oribile precum update-urile care trebuie implementate. Am fost şi eu administrator de baze de date şi ştiu că, spre exemplu, atunci când lucram la optimizarea unui index trebuia să modific totul de fiecare dată când cineva adăuga o nouă opţiune.”

    O bază de date autonomă este o bază de date în cloud care utilizează tehnologia machine learning pentru a elimina intervenţia umană în ceea ce priveşte reglarea bazei de date, securitatea, backupurile sau alte sarcini gestionate, în mod normal, de administratorii bazelor de date (DBA). Una dintre cele mai importante caracteristici ale bazelor de date autonome este capacitatea serverului de a mări sau micşora resursele de calcul şi de memorie în funcţie de necesităţi. Practic, adaptarea puterii de calcul la cerinţe sau pur şi simplu pentru scăderea costurilor reprezintă un plus important, mai ales în condiţiile în care totul se face automat şi în timp real.

    Bazele de date autonome se concentrează, în prezent, pe două zone: în primul rând partea tradiţională a tehnologiei – optimizare, securitate şi scalare – şi în al doilea rând valoarea pe care o aduce businessurilor. RPA (robot process automation) e un exemplu bun în ceea ce priveşte modul în care automatizarea schimbă industriile în general, dar interesul Oracle în tehnologiile autonome se referă la managementul datelor, explică vicepreşedintele Oracle Technology EMEA.

    „Sigur, ne vom intersecta cu RPA-ul, dar atenţia nostră nu se îndreaptă acum în acea direcţie.” Harvey vorbeşte şi despre o schimbare în mentalitatea oamenilor, o trecere de la administratori de date la data scientists. În mod tradiţional, arată el, majoritatea organizaţiilor au avut o linie de demarcaţie între businessul propriu-zis şi departamentul de IT. „Practic, fiecare departament avea câte un om de IT dedicat, iar asta a creat confuzie. Scopul nostru este să readucem un sistem central, uşor de folosit, care să permită dezvoltarea businessului.”

    Este inteligenţa artificială rezervată exclusiv companiilor mari, care îşi pot permite să implementeze astfel de soluţii? „Avem o gamă extrem de largă de clienţi care apelează la soluţii autonome, de la organizaţii din zona de sănătate alimentară cu 50 de angajaţi, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe pe zona de baze de date, la instituţii bancare sau chiar CERN, care folosesc baza de date autonomă dezvoltată de noi – şi vă puteţi închipui ce cantitate uriaşă de date generează CERN. Prin urmare, vedem organizaţii de toate mărimile apelând la aceste soluţii”, notează Harvey.

    Executivul de la Oracle crede că industria românească şi companiile care activează pe plan local sunt similare cu cele din restul Europei, fiind cu toţii la începutul transformării digitale. „Cele mai multe companii vor spune că încearcă să integreze procese autonome sau că încep să înţeleagă ce înseamnă inteligenţa artificială. Este un concept nou, desigur, şi realitatea este că doar o treime dintre companii spun că se folosesc de întreaga capacitate a transformării digitale, dar chiar şi acelea au încă probleme legate de managementul datelor şi cu complexitatea diferitelor surse de provenienţă a acestor date.” Realitatea este că nu totul va deveni autonom, adaugă el, pentru că există în continuare organizaţii care preferă să deţină controlul. „Există numeroase motive pentru care anumite organizaţii nu vor implementa procesele autonome. Prin urmare, cred că va exista o piaţă uriaşă pentru cei care deţin în prezent abilităţile necesare managementului bazelor de date, un număr suficient de joburi.”

    E mai sigur să îţi păstrezi datele pe cloudul Oracle decât să le păstrezi pe un server la sediu, spune Harvey. „Aplicăm patch-uri de securitate şi update-uri mult mai decât o poate face o companie normală. Prin urmare, va fi mai sigur datorită arhitecturii cloudului.” Riscurile apar în momentul în care foloseşti o structură comună, explică el, adică adoptarea unei platforme comune între utilizatori.

    De fiecare dată când apare o nouă tehnologie, există un soi de reţinere faţă de ea, crede Duncan Harvey, care oferă ca exemplu maşinile autonome: „Există reticenţă faţă de el, cu toate că realitatea e că vor fi fantastice. Reticenţa la schimbare va exista întotdeauna, şi e la fel în cazul datelor, care se tot adună. Gartner şi IDC au realizat un studiu în acest sens, concluzia fiind că ori angajezi încă 10.000 de oameni care să gestioneze datele, fie laşi datele să se gestioneze singure.”

    Duncan Harvey spune că era obişnuit să aibă companiile mari şi foarte mari drept clienţi, dar liberalizarea soluţiilor autonome prin scăderea tarifelor şi posibilitatea de a folosi imediat, fără o specializare de ani de zile în prealabil, a dus la popularizarea serviciilor în rândul firmelor mici.

    Mai mult, el spune că există o rată constantă de adopţie în toate sectoarele – „vedem tehnologiile autonome adoptate în zona financiară, aici fiind vorba de o cantitate uriaşă de date. Zona de healthcare e de asemenea interesantă din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte gradul de adopţie a soluţiilor Oracle pe regiuni, executivul spune că utilizatorii se împart aproximativ egal între Europa şi America de Nord, diferenţa provenind din Asia şi alte regiuni.
    Care este diferenţa între bazele de date ale Oracle şi cele dezvoltate de concurenţă? „E simplu, suntem singurii care oferă aceste servicii”, spune Duncan Harvey zâmbind. „Mai sunt companii care dezvoltă produse sau aplicaţii autonome, dar nimeni nu oferă baze de date autonome. Prin urmare, aş spune că suntem cu ani buni înaintea competiţiei.”

  • Noua ordine în business: internet peste tot

    „Dacă în urmă cu 10 ani companiile doreau să conecteze cât mai mulţi oameni la internet, azi companiile vor să conecteze cât mai mulţi senzori, maşini, obiecte. Vorbim de obiecte fixe sau mobile care analizează informaţiile, le transmit către serverele principale, dar care şi acţionează. Toate aceste acţiuni se întâmplă în mod autonom şi în timp real”, a explicat Marius Coman, manager de vânzări la nivel naţional pentru soluţiile IoT în cadrul Vodafone România. Gradul de dezvoltare a pieţei locale de soluţii IoT a fost dezbătut şi analizat în cadrul primei ediţii a conferinţei ZF High Tech Innovation, organizată săptămâna trecută.

    În ultimii cinci ani s-au realizat tot mai multe proiecte bazate pe tehnologia IoT (Internet of Things) la nivel local, în diferite industrii, precum sectorul energetic, transport, retail, producţie şi agricultură. Acestea nu mai sunt doar proiecte-pilot, ci implementări complet operaţionale în activitatea de zi cu zi a companiilor care le ajută să-şi îmbunătăţească businessul şi să facă faţă competiţiei tot mai acerbe din toate domeniile.
    „Două treimi dintre companii consideră că transformarea nu e posibilă fără adoptarea de soluţii IoT. Totodată, şi alte tehnologii precum cloudul se transformă din ceva nou şi îndrăzneţ în ceva absolut normal”, a punctat el, adăugând că există o diferenţă semnificativă de adopţie a soluţiilor IoT între companiile mari şi companiile mici. „Companiile mici trebuie să acţioneze rapid şi direct, nu au timpul necesar să greşească. Companiile care nu adoptă soluţii IoT sau nu se digitalizează au şanse foarte mari să iasă din piaţă. Companiile mici, deşi sunt reticente să adopte soluţii IoT, o fac rapid pentru că nu vor să rişte.”
    Transporturile s-au numărat printre primele industrii care au adoptat soluţiile IoT, ce au permis monitorizarea flotelor de transport de la distanţă prin instalarea unor senzori, echipamente M2M (machine to machine) şi cartele SIM de telefonie mobilă, cu ajutorul cărora datele pot fi transmise centralizat în timp real. Industria de transport are de altfel una dintre cele mai mari ponderi în valoarea pieţei IoT, estimată să ajungă anul acesta la 212 miliarde de dolari la nivel global, conform datelor Statista.
    „Soluţia de monitorizare a flotei auto este printre cele mai adoptate, atât de companii mari, cât şi de cele mici şi medii. Nevoile sunt diferite. Cu cât compania e mai mare, cu atât complexitatea soluţiei este mai ridicată”, a precizat reprezentantul Vodafone. Operatorul britanic de telecomunicaţii oferă o soluţie complexă de management al flotelor auto care include şi optimizarea rutelor, ceea ce oferă spre exemplu companiilor de curierat o predictibilitate mult mai mare asupra serviciilor de livrare.
    „Este o soluţie concretă, prin care optimizăm maşinile, rutele de distribuţie şi le comunicăm şoferilor astfel încât timpul de livrare să fie optim. Printre beneficii: s-au redus timpul petrecut în trafic, numărul de kilometri şi costurile cu benzina. S-au optimizat rutele, iar timpul de livrare este mult mai exact – circa 2 ore.”
    Utilităţile se numără de asemenea printre industriile în care tehnologia IoT a adus îmbunătăţiri semnificative la nivel operaţional prin soluţii automtizate de contorizare a consumului de apă şi de energie – electrică sau termică. În prezent, industria de retail are cel mai mare potenţial în adopţia soluţiilor IoT.
    „În zona de retail au început să se ceară tot mai multe soluţii IoT – soluţii care să interacţioneze digital cu clienţii precum cele digital signage (ecrane profesionale pe care se afişează conţinut digital interactiv), soluţii care să urmărească starea produselor perisabile, soluţii de management al stocurilor ş.a.m.d. Sunt soluţii cerute pentru a înţelege comportamentul de consum, care facilitează oferte personalizate pentru clienţi”, a subliniat Marius Coman. Agricultura este la rândul ei unul dintre sectoarele economiei în care soluţiile IoT au început să îşi facă loc, modernizând modul în care agricultorii au grijă de culturile şi producţia lor.
    „La ora actuală în România acoperim 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la sol, interconectivitate, senzori de aer sau frunze electronice. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare”, a afirmat Adrian Zărnescu, director tehnic în cadrul Syswin Solutions.
    Un exemplu al unei implementări IoT în agricultură este proiectul realizat de Syswin Solutions pentru Cerealcom Dolj care administrează circa 18.000 de hectare multicultură.
    „Ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimat care se formează datorită schimbărilor climatice. Dacă ANM spune că într-o anumită zonă este OK vremea, dar analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne dăm seama că vor apărea situaţii precum grindină izolat, putem avertiza fermierul chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla acel fenomen”, a precizat el, adăugând că staţiile instalate de Syswin nu sunt staţii meteo, ci staţii complexe şi independente energetic. „Acestea transmit datele prin LoRa (Long Range – tehnologie care foloseşte o reţea extinsă cu consum redus de energie) din staţie în staţie până într-o zonă unde există acoperire a reţelei. Sunt mulţi senzori care preiau datele, le transmit, serverele le analizează, există algoritmi de machine learning şi data analytics care transmit apoi către interfeţele utilizatorilor toate datele sau toate informaţiile relevante.” Companiile care adoptă soluţii IoT vor să îşi crească eficienţa operaţională prin optimizarea costurilor şi prin creşterea veniturilor. Totodată, aceştia vor să se diferenţieze pe piaţa pe care activează şi să inoveze.
    „Clienţii îşi doresc conectivitate cu o viteză foarte mare, să poată să îşi transmită volumul mare de date. Îşi doresc comunicare bidirecţională, să coste puţin, să aibă acoperire extinsă şi tehnologia să consume cât mai puţină energie, pentru a avea autonomie extinsă. Aceste lucruri sunt specifice tehnologiei narrowband IoT”, a menţionat Marius Coman. Narrowband IoT este o reţea extinsă cu consum redus de energie bazat pe tehnologia radio.
    „Durata de viaţă a bateriei este principalul avantaj al narrowband. Sunt multe soluţii, multe oportunităţi care au nevoie de baterie extinsă. Un senzor conectat la o reţea 2G poate transmite informaţii timp de 3-5 ani. Acelaşi senzor conectat la o reţea narrowband poate transmite peste 10 ani. Tehnologia narrowband IoT permite conectarea a până la 100.000 de dispozitive pe o singură celulă. Senzorii pot trimite informaţii către servere, dar pot acţiona şi pe baza comenzilor pe care le primesc de la distanţă”, a completat el.
    În prezent, aproximativ 75% dintre companii cred că dezvoltarea soluţiilor IoT în viitor este critică, iar până în 2024 se estimează că vor exista circa 4 miliarde de dispozitive IoT în toată lumea.

  • Numai pentru colecţionari: ce s-a mai schimbat pe piaţa licitaţiilor de maşini

     În ultima vreme a câştigat însă teren Bring a Trailer, care organizează licitaţii de maşini de colecţie cinci zile pe săptămână, scrie LA Times. Bring a Trailer acceptă cel mult jumătate din maşinile propuse spre vânzare, iar după inspecţie trimite la vânzător un specialist care să afle toate detaliile disponibile despre autovehicul şi păstrează pentru public toate informaţiile postate pe site-ul său despre un model sau altul.

  • Adrian Zărnescu, CTO, Syswin Solutions: În agricultură monitorizăm la ora actuală 38.000 de hectare de teren prin soluţii IoT în România

    Sectorul de agricultură din România începe să prezinte apetit pentru soluţiile de tip Internet of Things (IoT), ceea ce i-a adus companiei Syswin Solutions o suprafaţă de 38.00 de hectare de teren pentru a fi monitorizate prin soluţiile lor IoT, explică Adrian Zărnescu, CTO, Syswin Solutions, în cadrul evenimentului ZF High-Tech Innovation Summit 2019.

    „La ora actuală acoperim în România 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la soluţii de sol şi până la senzori de aer. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare”, spune Adrian Zărnescu, Syswin Solutions, în cadrul conferinţei.

    Ca exemplu, Zărnescu vorbeşte despre Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari producători agricoli şi traderi de cereale din România, care a implementat astfel de soluţii IoT.

    „Cerealcom Dolj administrează în jur de 18.000 de hectare, multicultură. Ei ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimate care se formează din cauza schimbărilor climatice. Spre exemplu, dacă vremea se anunţă ok, noi analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne putem da seama dacă apar schimbări bruşte, izolate, şi putem avertiza fermierul cu câteva ore înainte”, explică Zărnescu.

     

  • RPA pentru IMM: UiPath a lansat un pachet de soluţii de automatizare pe bază de subscripţie lunară cu care ţintesc şi IMM-urile româneşti

    Soluţiile de automatizare de tip RPA (Robotic Process Automation), pot fi adaptate pentru orice companie, indiferent de dimensiune, iar „unicornul” românesc UiPath – evaluat la 7 miliarde dolari în ultima rundă de finanaţare – a lansat soluţii cu care ţintesc şi IMM-urile din România, explică pentru ZF Ovidiu Marin, RPA Program Manager în cadrul Connections Consult România.

    „Există soluţii de automatizare atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii, dacă respectiva companie are procese standardizate şi repetitive. (…)UiPath a lansat un pachet prin care targeteză IMM-urile din România. Partenerii UiPath precum noi, pot să ofere clienţilor şi automatizări de procese sub formă unui serviciu cu subscripţie lunară”, spune Ovidiu Marin.

    Costul de implementare pentru o soluţie de tip RPA ar putea varia în funcţie de complexitatea procesului şi a dimensiunii companiei.

    Reprezentanţii Connections susţin că automatizarea a 3-5 procese medii poate pleca de la câteva mii de euro şi poate ajunge chiar şi până la preţuri de până la 15.000 euro în cazurile unde complexitatea este ridicată. Timpul de implementare variază de asemenea între 1 şi 3 luni.

    IMM-urile care vor să implementeze astfel de soluţii trebuie să realizeze o analiză de costuri pentru a calcula randamentul unor astfel de eficientizări în vederea unei investiţii.

    RPA este o soluţie adoptată pentru a creşte randamentul, productivitatea şi pentru a reduce costurile dar poate fi folosit şi pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor, susţin consultanţii.

    Argumentul pieţei de RPA este că un robot este angajatul model care are un cost mult mai mic faţă de angajatul clasic. Acesta poate duce la bun sfârşit o serie de activităţi dintre cele mai complexe şi diversificate. El poate non-stop şi nu are nevoie de concediu de odihnă sau pauze de masă.