Preţul petrolului a crescut cu mai mult de 2% pe fondul îngrijorărilor legate de intervenţia militară care ar putea afecta rezervele, dar şi-a revenit odată ce perspectiva represaliilor a dispărut.
Ţiţeiul brut din Statele Unite a crescut cu 1,6%, la 52,50 de dolari pe baril, după ce a atins cel mai ridicat nivel în această lună. Ţiţeiul Brent a crescut cu 1,4%, ajungând la 55,66 dolari pe baril.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţiile lui Donald Trump riscă să atragă reacţii dure din partea Moscovei şi Beijingului.
Declraţiile complete, în articol.
UPDATE: Un presuspus atac cu gaz,despre care se crede că ar fi fost efectuat cu ajutorul unor avioane ale Guvernului de la Damasc,a provocat, marţi, moartea a 58 de persoane,inclusiv a 11 copii cu vârste mai mici de opt ani în provincia siriană Idlib,au anunţat o organizaţie şi cadre medicale,scrie Reuters.
Cel puţin 35 de persoane au fost ucise şi 60 au fost rănite într-un presupus atac chimic într-un oraş deţinut de rebeli în nord-vestul Siriei, potrivit BBC.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a raportat că atacurile asupra Khan Sheikhoun de către guvernul Sirian sau avioanele ruseşti i-au făcut pe mulţi oameni să se sufoce.
Opoziţia locală şi activiştii, precum şi site-urile de ştiri au postat mai multe fotografii ale celor care au murit de asfixiere. Guvernul sirian a respins în repetate rânduri acuzaţiile că ar folosi arme chimice.
Totuşi, o investigaţie a ONU şi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, a anunţat la sfârşitul anului trecut că forţele guvernamentale au folosit chlorine ca armă de război cel puţin de trei ori între 2014 şi 2015.
Potrivit OSDO, raidul a fost efectuat marţi dimineaţa la sud de oraşul Al-Mansoura, ocupat de reţeaua teroristă Stat Islamic.
“Putem confirma că 33 de persoane au fost ucise. Erau persoane strămutate din Raqqa, Alep şi Homs”, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane.
“Am rezolvat neînţelegerile cu Rusia. În acest moment, legăturile noastre au fost restabilite şi cooperăm în rezolvarea unor probleme regionale”, a spus Mevlut Cavusoglu, menţionând ca arii de cooperare subiecte precum Siria şi Azerbaidjan.
În acelaşi timp, a spus ministrul, Ankara continuă “să susţină integritatea teritorială a Georgiei şi a Ucrainei (…)”.
Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat după ce armata turcă a doborât, în noiembrie 2015, un bombardier rus care participa la o operaţiune antiteroristă în Siria.
Ankara a susţinut că avionul a încălcat spaţiul aerian turc din apropiere de graniţa cu Siria. Ministerul rus al Apărării a anunţat însă că avionul zbura deasupra teritoriului sirian şi că nu a încălcat deloc spaţiul aerian al Turciei.
Pe data de 28 noiembrie 2015, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care impunea măsuri de ordin economic Turciei, iar pe 1 ianuarie 2016, aceste sancţiuni au intrat în vigoare.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a cerut scuze pentru incident în iunie 2016 iar relaţiile bilaterale au început să se amelioreze.
O poveste care a unit toată presa ca să povestească scenariul real de dragoste dintre om şi minunata lui colecţia izvorâtă dintr-o pasiune de când era mic. O pasiune moştenită de la tatăl lui. Mohammed Mohiedin Anis a plecat din Alep când a început teroarea. Anul acesta s-a întors şi şi-a găsit colecţia făcută praf. Anis are 70 de ani şi şi-a dorit mereu să expună într-un muzeu.
CITEŞTE AICI DESPRE COLECŢIA IMPRESIONANTĂ A ARABULUI DIN ALEP CARE S-A ÎNTORS ACASĂ DUPĂ RĂZBOI
Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.
Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .
Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra.
Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.
Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .
Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra.
Fotografia a devenit un simbol al deciziei sale de a permite unui număr de peste 1 milion de refugiaţi să primească azil în Germania.
Acest selfie l-a transformat pe Modamani în ţinta conspiraţiilor de extremă dreaptă. Prin povestiri false sau fotografii falsificate a fost asociat cu atentatul terorist din martie 2016 de la Bruxelles, iar apoi cu atacul din piaţa de Crăciun din Berlin. Aşa că el cere acum explicaţii mesagerului- Facebook. Un proces aflat pe rol are scopul de a determina compania să acţioneze mai rapid, chiar preventiv, pentru a elimina orice fel de material de acest tip.
În esenţă, reţeaua socială este o companie de media şi, prin urmare, este răspunzătoare de conţinutul publicat. Procesul marchează cea mai recentă încercare de a determina compania Facebook să fie mai responsabilă de creştere semnificativă a ştirilor false ce sunt propagate prin intermediul său. Compania a promis să ia măsuri pentru a combate problemei, afirmând, în acelaşi timp, că reţeaua socială este doar o platformă pentru schimbul de informaţii, nu una generatoare de conţinut.
În cazul lui Modamani, prin acest proces se încearcă obligarea companiei Facebook nu numai de a şterge falsurile şi postările ilegale raportate de utilizatori, ci şi să adopte filtre speciale de căutare în reţea a postărilor ce fac referiri la acel conţinut, care să fie şterse ulterior.