BusinessMagazin

Tag: sef

  • De ce economistul-şef al OCDE este extrem de îngrijorat cu privire la tensiunile comerciale globale. „În urmă cu doi ani creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 0% în Europa

    Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.

    „Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.

    Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.

    „Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.

    Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.

    Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.

    În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.

    OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.

     

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

     

     

  • Ce se întâmplă cu şeful gigantului francez Orange: Stephane Richard ar putea ajunge la închisoare după ce a fost acuzat că ar fi luat parte la o înşelătorie de 400 milioane euro

    Stephane Richard, şeful gigantului francez Orange, şi-ar putea pierde funcţia şi ar putea ajunge la închisoare, pe fondul unui proces în care este acuzat că ar fi avut un rol într-o înşelătorie de 400 milioane de euro în urmă cu zece ani.

    Un tribunal din Paris trebuie să decidă în data de 9 iulie dacă CEO-ul Stephane Richard l-a ajutat pe omul de faceri Bernard Tapie să înşele guvernul francez cu circa 403 milioane euro în 2008, când era şeful staff-ului respectabilei şefe de la Banca Centrală Europeană, Christine Lagarde – care era atunci ministrul de Finanţe.

    El ar putea primi ajunge la închisoare pentru 18 luni.

    În timpul mandatului de 9 ani deja, Stephane Richard a trecut alături de gigantul Orange prin perioade dificile, precum cea în care operatorii telecom low-cost au început să atace industria şi să afecteze nivelul preţurilor.

    Executivul în vârstă de 57 de ani a primit de asemenea merite şi recunoaştere pentru că a reuşit să calmeze o criză la nivelul angajaţilor Orange, după ce mai mulţi angajaţi ai companiei s-au sinucis într-o perioadă scurtă de timp.

    Acţiunile Orange au crescut doar cu 22% în ultimii cinci ani, în timp ce sectorul telecom din Europa a scăzut, componenta de telecom din indicele Stoxx 600 înregistrând o scădere de 19%.

    Procesul reprezintă o distragere pentru companie, care se confruntă cu un an dificil în care încearcă să accelereze investiţiile în tehnologia 5G.

    Board-ul companiei a decis să nu numească un executiv interimar cât timp Richard este implicat în proces, transmiţând că adjuncţii Ramon Fernandez şi Gervais Pellissier au „aceleaşi puteri” ca şeful lor.

    Avocaţii şefului Orange susţin că acuzaţiile la adresa clientului nu au nicio bază reală.

     

  • Răspunsul companiei ruseşti Yango la acuzaţiile cu privire la expunerea clienţilor români la influenţa Kremlinului

    Acuaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, explică reprezentanţii regionali ai companiei de ride-hailing Yango, parte a gigantului rusesc Yandex, care a intrat recent pe piaţa din România.

    „Suntem o companie de tehnologie, şi nu am avut niciodată şi nici nu vom avea convingeri politice, religioase, de gen, de rasă sau orice alt tip de convingeri. Acuzaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, şi sunt lipsite de orice verificare elementară de informaţii”, a transmis pentru ZF, Andrei Voicu, director regional Yango pentru România şi Republica Moldova.

    Una dintre figurile publice care instigă la boicot pe social media împotriva ruşilor de la Yango este Andrei Caramitru, consultant fiscal şi consilierul economic principal al USR-ului.

    „Boicotaţi Yango! A apărut o firmă rusească care copiază Uber, deţinută de Kremlin. Ce vor să facă? Simplu. Să ştie exact unde sunteţi fiecare, tot timpul. Se cheamă location tracking – o pot face când le instalaţi aplicaţia în telefon. Să cartografieze tot şi să înţeleagă unde suntem, cu cnie ne întâlnim, în timp real. De ce? Spionaj în masă. Ce vă oferă pentru asta? Un pişcot. Firma asta trebuie boicotată!”, scrie Andrei Caramitru pe profilul său de Facebook.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. Reprezentanţii companiei susţin că sunt mulţumiţi de rezultatele din România până acum.

    „Este la alegerea fiecăruia, dar noi vedem o cerere foarte mare pentru Yango în Bucureşti, mult mai mare decât ne aşteptam, şi e în creştere în fiecare zi. Sincer, noi suntem foarte mulţumiţi de rezultate”, spune Andrei Voicu.

    La intrarea pe piaţa din România Yango a încheiat peste 50 de parteneriate cu companii locale, precum Autonom, pentru a avea şoferi şi maşini, ajungând în prezent la circa 3.000 de şoferi, potrivit datelor transmise de companie către ZF.

    Mai multe voci din social media acuză că nu este o coincindeţă că Yango a ales să intre în piaţă imediat după adoptarea OUG pentru reglementarea serviciilor de ride-sharing, însă compania respinge această ipoteză.

    „Ne uitam la piaţa din România de mult timp. Este o coincidenţă, însă avem experienţă vastă în a lucra cu autorităţile în diferite pieţe unde operăm serviciile noastre şi suntem pregătiţi să împărtăşim această experienţă şi aceste cunoştinţe dacă este nevoie”, adaugă Voicu.

    Pe o piaţă în care mai sunt prezente servicii precum Uber, Bolt şi CleverGo, ruşii de la Yango îşi propun să ajungă lideri.

    „Când intrăm în orice piaţă, vrem să ajungem lideri. În ceea ce priveşte numărul de şoferi la care vrem să ajungem, nu facem de obicei planurile publice, dar putem spune că va fi mult mai mare decât este acum”, conchide Voicu.

     

     

     

  • Jamie Dimon, şeful JPMorgan Chase şi unul dintre cei mai puternici bancheri din lume, avertizează cu privire la datoriile studenţeşti: „Ce am făcut este o ruşine şi afectează America”

    Jamie Dimon, unul dintre cei mai puternici executivi de pe Wall Street şi şeful gigantului bancar american JPMorgan Chase, atrage atenţia asupra datoriilor studenţeşti şi spune că SUA trebuie să „repare” situaţia, potrivit CNBC.

    „Ce am făcut este o ruşine şi afectează America”, spune preşedintele şi CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, cel mai bine plătit bancher american.

    Cu o valoare totală de peste 1.600 miliarde dolari, datoriile studenţeşti reprezintă astăzi una dintre cele mai mari probleme ale americanilor. Media datoriilor per absolvent este de 30.000 de dolari în momentul în care finalizează studiile, în comparaţie cu 10.000 de dolari în 1990.

    „Cred că trebuie să ne uităm la toate părţile problematicii creditării studenţeşti, să reparăm părţile defectuoase, să îi iertăm pe cei care au nevoie de iertare, şi apoi să îi ajutăm pe oameni să intre în şcoală, pentru a ne asigura mai apoi că şcolile îşi asumă responsabilitatea de a pregăti copiii aşa cum trebuie”, spune Dimon.

    Datoriile studenţeşti reprezintă una dintre principalele probleme adresate de Democraţi în ceea ce se prefigurează a fi cursa prezidenţială pentru alegerile din 2020. Cel mai recent, senatorul american Bernie Sanders a anunţat luni un plan de a şterge cu totul datoriile studenţeşti.

    Dacă o legislaţie asemănătoare cu ambiţiile lui Bernie Sanders ar intra în vigoare, circa 45 milioane americani nu ar trebui să îşi mai plătească datoriile. Senatorul democrat îşi propune ca aceste datorii să fie plătite din banii obţinuţi printr-o nouă taxă pentru specultaorii de pe Wall Street.

     

  • Veşti bune pentru economiile globale: Americanii şi chinezi s-au înţeles pe acordul comercial în proporţie de 90%, iar Trump şi Xi Jinping ar pute pune capăt problemelor la summitul G20

    Steven Mnuchin, Trezorierul-şef al SUA, susţine că SUA şi China sunt foarte aproape de a încheia un acord comerical, şi se declară optimist cu privire la întâlnirea din acest sfârşit de săptămână dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping, potrivit CNBC.

    „Am ajuns la un acord în proporţie de 90% şi cred că există o cale să finalizăm discuţiile”, a declarat Steven Mnuchin pentru CNBC.

    El a mai spus că este încrezător cu privire la întâlnirea dintre Donald Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping ce va avea loc în timpul summit-ului G20.

    „Mesajul pe care vrem să îl auzim este că cei doi vor să se întoarcă la masă şi să continue discuţiile pentru că ar putea avea rezultate pozitive atât pentru economia lor, cât şi pentru economia SUA, în ceea ce priveşte un comerţ echilibrat, şi ar putea continua să îşi construiască relaţia plecând de la acest punct”, spune Mnuchin.

    Trezorierul-şef nu a oferit mai multe detalii cu privire la restul de 10% din acord şi nici nu a spus care sunt punctele pe care cele două părţi nu s-au înţeles încă.

     

     

     

  • Topul celor mai bune restaurante româneşti. Cine este bucătarul şef al anului

    Ghidul francez Gault & Millau, care a intrat oficial pe piaţa locală anul trecut cu un prim ghid al celor mai bine cotate restaurante din România a lansat acum o a doua ediţie ce cuprinde 275 de restaurante şi localuri pop din mai multe oraşe din ţară. În această primăvară compania a lansat şi un ghid al celor mai bune vinuri româneşti.

    Restaurantele evaluate au primit un scor cuprins între 0 şi 20 de puncte. Doar cele cu peste 10 puncte au fos incluse în ghid, iar în funcţie de nota obţinută, fiecare local primeşte între zero şi 5 bonete. Astfel, între 10 şi 10,5 sunt zero bonete, între 11 şi 12,5 apare prima bonetă. Pentru două bonete restaurantele au între 13 şi 14,5 puncte, iar apoi între 15 şi 16,5 numărul de bonete ajunge la trei. Ce sare de acest nivel – între 17 şi 18,5 puncte – este echivalentul a paru bonete, iar cum maximul (20 de puncte) e doar pentru zei, cinci bonete primesc localurile cu un punctaj între 19 şi 19,5 puncte.

    În România, maximul de bonete a fost trei, nivel primit de doar patru restaurante. Astfel, bucătarul şef al anului a fos Alexandru Dumitru de la Bistro Ateneu cu 15,5 puncte. Imediat după s-au situat la egalitate alte patru localuri – Paul Oppenkamp (the Artist), Andrei Chelaru (Fragment), Radu CM Ionescu (Kaiamo) şi Roland Suciu (Baracca) cu 15 puncte fiecare. Chefii Fragment, Kaiamo şI Baracca au primit titlul de marii bucătari de mâine. În total, peste 90 de restaurante din România au primit cel puţin o bonetă Gault & Millau, adică minimum 11 puncte.

     

    Cine a fost premiat la Gala Gault Millau 2019:

    Bucătarul şef al anului: Alexandru Dumitru, Bistro Ateneu (15,5 puncte)

    Marii bucătari de mâine:

    Andrei Chelaru, Fragment (15 puncte)

    Radu CM Ionescu, Kaiamo (15 puncte)

    Roland Suciu, Baracca (15 puncte)

    Femeia bucătar a anului: Oana Irina Coantă, Bistro de l’Arte (12,5 puncte)

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum reuşeşte un şef să îşi facă angajaţii să fie mult mai eficienţi: cine stă peste program este pedepsit şi amendat

    Program de resurse umane gândit în urmă cu 8 ani de Toshio Naito pare însă să dea rezultate: valoarea companiei a crescut de patru ori în perioada respectivă, scriu cei de la Bloomberg, fiind în prezent evaluată la 5 miliarde de dolari.
     
    Şi asta pentru că banii plătiţi se întorc în cele din urmă la angajaţi sub formă de bonus, unele suficient de mari pentru ca fiecare să-şi poată schimba maşina o dată pe an.
     
    Mai exact, compania a dezvoltat o monedă virtuală denumită “Will” care e folosită în tranzacţii. Astfel, cei care lucrează la Disco trebuie să plătească pentru orice serviciu sau facilitate şi pot să liciteze pentru diverse sarcini. Atunci când sarcinile sunt îndeplinite şi valoarea produsului creşte, companii îi recompensează pe toţi cei implicaţi.
     
    Productivitatea a crescut în mod semnificativ, în principal datorită faptului că nimeni nu mai vrea să participe la şedinţe care nu sunt absolut necesare. Un alt factor a fost “lupta” dintre ingineri pentru a obţine cât mai multe sarcini, crescându-şi astfel şansele de a obţine un bonus important.
     
    Orele suplimentare nu sunt doar descurajate, ci şi penalizate, fiind considerate o dovadă a productivităţii scăzute.
     
    Autorităţile din Japonia au recunoscut la rândul lor eficienţa programului, oferind companiei Disco un premiu pentru crearea “locului ideal de muncă”.

  • INTERVIU. Ce planuri are Serghei Bulgac, şeful Digi, ce investiţii pregăteşte compania cu venituri de 1 miliard de euro în 2018 şi la ce trebuie să se aştepte clienţii RCS&RDS

    Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    „An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.
    Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”
    Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business. 
    „Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
    În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
    „Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“
    Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“
    Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
    „Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
    Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.
    Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
    Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.
    Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.
    „Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“
    Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.
    În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.
    „Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.
    În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.
    Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?
    5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.
    Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”
    El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.
    „Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.
    Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.
    Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020. 

  • Un salariu pe zi în România: Cât câştigă un contabil-şef: între 1.300 şi 3.000 euro net pe lună

    „Există variaţii destul de mari între salariile oferite angajaţilor din companii mici sau medii şi mari, dar şi între pachetele oferite celor din companiile româneşti antreprenoriale şi cele multinaţionale. Un contabil-şef într-o fabrică din ţară câştigă 1.500 de euro net pe lună.“

    Un contabil-şef în România poate câştiga între 1.300 şi 3.000 de euro net pe lună, în funcţie de industrie, companie şi de dimensiunea acesteia, arată datele firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    „Pentru poziţia de contabil-şef, vedem variaţii destul de mari între salariile oferite angajaţilor din companii mici sau medii şi mari, dar şi între pachetele oferite celor din companiile româneşti antreprenoriale şi cele multinaţionale, diferenţe care vin la pachet şi cu responsabilităţi diferite şi cerinţe diferite în ceea ce priveşte expertiza şi competenţele candidatului. De exemplu, un contabil-şef într-o fabrică din ţară câştigă 7.000 lei net (1.500 de euro net – n.red.) pe lună, în timp ce un contabil-şef într-o companie mare, multinaţională, într-unul din oraşele de top din România ajunge la 13.000 de lei net (2.700 de euro net – n. red.) pe lună“, a explicat Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro