BusinessMagazin

Tag: sector

  • Creştere de 7% a cotei de piaţă pentru un jucător din sectorul videoproiectoarelor

    Epson, lider mondial în realizarea de produse inovatoare în domeniul imaginii, a înregistrat o creştere cu 7% a cotei de piaţă din sectorul videoproiectoarelor în 2019, comparativ cu anul precedent, şi deţine 41% din piaţă din punct de vedere valoric. Raportat la numărul de unităţi livrate anul trecut, cota de piaţă a Epson în 2019 este de 40%. Astfel, Epson îşi consolidează poziţia de lider pe piaţa locală de videoproiectoare, conform raportului Futuresource Consulting, dedicat industriei de profil.

    „În anul 2019 ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţa videoproiectoarelor, cu rezultate bune în segmentul soluţiilor de business şi educaţional, unde clienţii au putut opta pentru proiectoare ultra-wide sau interactive, pentru prezentări dinamice şi lecţii mai atractive pentru elevi. De asemenea, am înregistrat creştere şi pe segmentul videoproiectoarelor home cinema, unde propunem modele cu tehnologia laser, cu o durată a sursei de lumină de până la 30.000 ore. Într-un an lipsit de evenimente sportive majore, care în mod normal impulsionează piaţa, portofoliul variat Epson, ofertele şi calitatea produselor ne-au plasat pe primul loc în topul opţiunilor clienţilor, ceea ce s-a tradus într-o creştere a cotei de piaţă a brandului Epson pe toate segmentele-cheie,” a declarat Simona Decuseară, sales & marketing manager la Epson România şi Bulgaria.

    La finalul anului 2019 Epson deţinea o cotă de piaţă de 78% pe segmentul proiectoarelor WUXGA şi de 42% pe modelele WXGA, ca volum al vânzărilor. De asemenea, jucătorul se menţine lider detaşat şi pe segmentul de videoproiectoare interactive, cu o cotă de piaţă de 53%. La rezultate a contribuit o evoluţie bună a vânzărilor în ultimul trimestru din 2019, interval în care compania a atins o cotă de piaţă de 58%, spun reprezentanţii businessului.

  • Provocările din viitor ale profesionistului în investiţii

    „Profesioniştii în investiţii trebuie să se adapteze din ce în ce mai mult la noile tehnologii pentru a îmbunătăţi rezultatele clienţilor şi performanţa companiei. Profesionistul de investiţii de succes al viitorului va trebui să aibă mai mult o abordare practică a educaţiei şi dezvoltării, pentru a asimila tehnologiile digitale şi pentru a se adapta rapid“, consideră Marg Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute. Ea a fost prezentă la Madrid la evenimentul CFA Institute European Investment Conference 2019.
    CFA Institute este organizaţia profesională globală a analiştilor financiari, managerilor de portofoliu şi a altor profesionişti de investiţii certificaţi internaţional (Chartered Financial Analyst). Certificarea CFA este una dintre cele mai prestigioase calificări internaţionale în domeniul analizei financiare şi administrării portofoliilor de investiţii.
    În următorii 5-10 ani un procent de 43% dintre profesionişti anticipează că rolul lor actual se va schimba semnificativ, iar 89% cred că rolurile lor vor fi transformate de mai multe ori în timpul carierei, după cum reiese din raportul CFA Institute, „Investment Professional of the Future“.
    Totodată, potrivit studiului CFA Institute „7 mituri despre Millennials şi investiţii“, 31% dintre mileniali au avut vârsta sub 21 de ani atunci când au început să facă investiţii, un procent semnificativ mai mare decât în cazul Generaţiei X şi al Baby Boomers. Schimbarea apetitului investitorilor, datorată în mare parte interesului mare pentru investiţii al generaţiilor Millennials şi Z, a dus la creşterea sofisticării clienţilor.
    Majoritatea sondajelor arată că încrederea publică în profesia de investiţii abia şi-a revenit de la criza financiară mondială, a amintit şefa CFA Institute. Dintr-un alt raport al CFA Institute intitulat „The Next Generation of Trust”, 44% dintre investitorii retail au încredere în serviciile financiare, iar 35% sunt neutri, în timp ce 21% sunt neîncrezători în industrie. „Deşi acest domeniu a învăţat multe de la criza financiară, problemele rămase nu sunt de nerezolvat şi ca industrie trebuie să ne angajăm să le rezolvăm împreună”, observă Marg Franklin.
    Toţi profesioniştii din sfera investiţiilor au datoria să lucreze la cele mai înalte standarde etice, aminteşte şefa CFA Institute: „La nivelul cel mai de bază, acest lucru atenuează riscul, eliminând «oportunităţile» pentru conflictele de interese”.
    Etica, reputaţia sunt concepte esenţiale vehiculate în universul serviciilor financiare. În urma crizei financiare şi economice din urmă cu un deceniu, bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva.
    Marg Franklin spune că misiunea CFA Institute este de a duce profesia de investiţii la nivel global prin promovarea celor mai înalte standarde de etică, educaţie şi excelenţă profesională pentru beneficiul final al societăţii.
    „Profesioniştii în investiţii continuă să devină mai conştienţi şi deschişi în privinţa responsabilităţilor lor etice şi profesionale, dar trebuie făcut mai mult. Este esenţial ca membrii profesiei să respecte cele mai înalte standarde pentru a începe să restabilească încrederea atât de necesară în industrie. De asemenea, sectorul trebuie să se poată schimba în funcţie de interesele investitorilor. Investitorii de astăzi au aşteptări mai mari, dorind să vadă o rentabilitate echitabilă a pieţei.”
    După cea mai gravă criză financiară şi economică de după Marea Depresiune din anii ’30, izbucnită în 2007/2008, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar. Iar reglementările şi supravegherea trebuie să ţină pasul şi cu avântul schimbărilor tehnologice.
    „Sistemul bancar european a trebuit să răspundă acestor schimbări, determinând ajustări tehnologice rapide. Este vital ca reglementarea să se adapteze şi să rămână adecvată realităţii acestui nou cadru de operare. Există deja o serie de reforme legislative în sectorul bancar european pentru a îmbunătăţi rezilienţa instituţiilor sale, cum ar fi reformele de reglementare Basel III, care au avut ca scop consolidarea reglementării şi a gestionării riscurilor în urma crizei financiare.“
    Pe de altă parte, faptul că reglementările au devenit mai stricte la nivel bancar în urma crizei financiare mondiale, fiind introduse restricţii legate de capital şi lichiditate, a impulsionat şi expansiunea sistemelor alternative de finanţare de către entităţi nonbancare, aşa-numitul sistem bancar din umbră („shadow banking system“). Iar provocarea este legată de reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem „din umbră“.
    FMI a avertizat în ultimii ani că autorităţile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenţie sporită sistemului bancar din umbră, care a ajuns la o valoare apropiată de cea a PIB-ului global, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare.
    În opinia şefei CFA Institute, sistemul bancar din umbră poate să ofere o sursă importantă de finanţare nebancară, însă dacă nu există o supraveghere adecvată a acestui sistem, poate aduce multe riscuri pentru stabilitatea financiară.
    „Shadow banking poate să ofere o sursă semnificativă şi valoroasă de finanţare nebancară, care poate sprijini activitatea economică, precum şi îmbunătăţirea funcţionării eficiente a pieţelor financiare. Cu toate acestea, dacă nu este supravegheat în mod corespunzător, sistemul bancar din umbră poate aduce mai multe riscuri pentru stabilitatea financiară. De exemplu, prin operarea în afara principalului sistem bancar reglementat, se poate ajunge la active supraevaluate şi la riscuri necunoscute. De asemenea, sistemul bancar din umbră poate aduce lipsă de transparenţă, iar inadecvarea datelor privind activităţile şi expunerile bancare din umbră face ca monitorizarea să fie costisitoare, prohibitivă.“ O altă temă aflată pe agenda discuţiilor în ultimii ani în sfera financiară este dacă guvernele ar trebui să creeze stimulente fiscale pentru persoanele care economisesc sau investesc pe termen lung.
    „Cu toate că nu avem o părere despre politicile guvernamentale specifice, în calitate de profesionişti în domeniul investiţiilor credem profund în importanţa faptului ca oamenii să realizeze economii şi investiţii pe termen lung, pentru a le asigura securitatea financiară”, crede Marg Franklin.
    Referindu-se la importanţa sistemelor de pensii private, şefa CFA Institute a explicat că sistemul de pensii în general trebuie să aibă o anumită flexibilitate, deoarece persoanele trăiesc în circumstanţe personale şi financiare diferite „Această flexibilitate include recunoaşterea faptului că pensionarea va avea loc la vârste diferite şi în moduri diferite la nivelul întregii populaţii.”
    Având în vedere că sistemele de pensii din întreaga lume se apropie de sfârşitul trecerii de la un sistem de beneficii definite la cotizaţii predefinite, persoanele care economisesc sunt nevoite să-şi asume responsabilitatea pentru rentabilitatea investiţiilor şi câştigurile de la pensie. „Prin urmare, produsele pentru pensii sunt foarte importante, întrucât mai multe persoane riscă să fie finanţate insuficient în anii postmuncă.”
    Şi este interesant de văzut cum abordează ţările această problemă. Australia este adesea citată ca un bun exemplu cu privire la modul în care autoînscrierea la sistemele de pensii a creat cetăţeni mai bine informaţi, mai conştienţi din punct de vedere financiar, astfel că există lecţii pozitive în această ţară pentru alte ţări, în opinia şefei CFA Institute.
    Creşterea activelor la nivel global a fost limitată de la criza financiară, iar companiile cu creştere mare rămân private mai mult timp, nefiind listate pe pieţele de capital. Între 1995 şi 2000, o medie de 684 de companii s-au listat pe bursele americane în fiecare an, în timp ce între 2009 şi 2016 media a scăzut la 179 de companii listate pe an. „Ca urmare, pensiile private şi instituţionale sunt afectate.”
    Pieţele de capital sunt de o importanţă vitală pentru nivelul lor de transparenţă şi lichiditate, dar trebuie să se facă mai mult pentru a permite jucătorilor din pensii să acceseze capitalul din pieţele private.
    Una dintre provocările majore la nivelul Europei este Brexit, respectiv ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care aduce un transfer al puterii de vot şi deschide calea către reforme semnificative şi o mai mare integrare, în opinia şefei CFA Institute.
    „După Brexit, piaţa unică a Uniunii Europene va trebui să fie suficient de puternică pentru a atrage investiţii străine şi să aibă reguli şi practici în vigoare pentru a ţine cont de obiectivele de sustenabilitate şi de reformă socială ale Uniunii.“
    Alinierea la legislaţie va fi un obiectiv principal şi va duce şi la realizarea Uniunii Pieţelor de Capital în UE. Cu toate acestea, pentru ca Uniunea Pieţelor de Capital să funcţioneze, mai întâi trebuie să existe o Uniune Bancară şi, deşi există semne puternice din partea Germaniei în acest sens, rămâne de văzut cum va fi abordată Uniunea Bancară, a menţionat Marg Franklin. „Finanţarea bancară reprezintă încă două treimi din finanţarea totală din Uniunea Europeană şi stă la baza afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). În plus, diferenţele dintre tratamentele fiscale în ţările din zona euro sunt problematice, cu diferite tratamente fiscale pentru produsele de investiţii. Dacă UE are în vedere produsele transfrontaliere, această problemă trebuie abordată.“
    Vorbind despre riscurile şi beneficiile criptomonedelor, Marg Franklin a arătat că CFA Institute susţine inovaţia tehnică în serviciile financiare care face pieţele mai eficiente şi alocarea capitalului mai eficientă, însă acest lucru nu poate veni în detrimentul integrităţii pieţei. Ea a amintit că la nivel european nu există un cadru de reglementare armonizat în privinţa criptomonedelor.
    „Criptomonedele au potenţialul de a acţiona în direcţia diversificării activelor tradiţionale, dar există dovezi limitate cu privire la rentabilităţile lor pe termen lung, iar volatilitatea lor indică un risc ridicat în piaţă. Ne putem aştepta că, în timp, probabil vor necesita o mai bună reglementare şi o serie de autorităţi de reglementare din Europa şi din centrele financiare din întreaga lume îşi evaluează deja poziţiile. La nivel european, în prezent, nu există un cadru de reglementare armonizat.“
    Subiectul criptomonedelor se regăseşte din 2019 în curricula programului CFA în contextul modului în care se aplică codul şi standardele pentru locurile de muncă afectate de astfel de inovaţii tehnologice, precum şi aplicaţiile financiare ale tehnologiei blockchain. Tot în 2019, CFA a introdus, de asemenea, teme de studiu legate de tehnologia financiară (fintech), inteligenţa artificială, învăţarea automată aplicată, big data şi robo-advisers.

  • Parchetul Sectorului 1 anunţă că a fost deschis dosar penal în cazul unui al doilea pacient ars la Spitalul Floreasca

    „La data de 08.01.2020, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti a fost înregistrat un alt dosar penal având ca obiect sesizarea din oficiu având ca obiect sesizarea din oficiu privind faptul că în cadrul spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti un pacient care a fost operat în luna martie 2019 în sala de operaţii pentru bolnavi cronici a suferit arsuri în timpul intervenţiei chirurgicale”, potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1.

    Procurorii de la această unitate de parchet fac cercetări şi în cazul femeii de 66 de ani care a ars pe masa de operaţie şi apoi a murit.În paralel, marţi şi miercuri mai mulţi membri ai echipei medicale care a intrat în sala de operaţie la Spitalul Floreasca, în timpul intervenţiei în care femeia a suferit arsuri pe 40% din corp au fost audiaţi la Poliţia Capitalei.În plus, şi Ministerul Sănătăţii verifică dacă un al doilea pacient a ars în blocul operator de la Floreasca şi circumstanţele în care a avut loc incidentul.

  • Compania creată de Boromir şi gigantul francez Kalizea caută şef pentru fabrica din Slobozia

    Kalizea Boromir, companie în care sunt acţionari grupul românesc Boromir şi gigantul francez din sectorul morăritului Kalizea, este în căutarea unui manager care să conducă fabrica din Slobozia (jud. Ialomiţa), conform datelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn. Noul director îi va raporta direct directorului general Kalizea Boromir şi se va ocupa de gestionarea activităţii fabricii. Viitorii canditaţi trebuie să aibă minim 3-5 ani de experienţă în supervizarea activităţii unei fabrici.

    Compania a fost înfiinţată în anul 2016, însă, conform datelor de pe site-ul Kalizea, fabrica de mălai din Slobozia (jud. Ialomiţa) a fost deschisă la jumătatea anului trecut. Capacitatea de producţie a fabricii este aşteptată să ajungă la 70.000 de tone până în 2021.

    Kalizea Boromir a avut în 2018 o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Kalizea face parte din grupul Vivescia Industries, cea mai mare cooperativă din Franţa şi a doua cea mai mare cooperativă din sectorul cerealelor din Europa. Vivescia are afaceri de 3,4 miliarde de euro şi are circa 11.000 de membri. Vivescia, care este prezentă pe 25 de pieţe de pe patru continente, are peste 7.000 de angajaţi, conform celor mai recente date.  Compania din România a avut în 2018 un număr mediu de 15 salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Grupul Boromir este format din companiile Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod din Buzău (lista­tă până la începutul aces­tui an la BVB), Moa­ra Cibin din Sibiu (sim­­bol bursier MOIB) şi Amylon Sibiu (AMY).  Afacerea Bo­ro­mir a fost înfi­in­ţa­tă în 1994 de Con­stantin Boromiz, prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz şi de cumnatul George Frîntu. Boromir Ind, cea mai mare companie din grup,  a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 267,7 mi­lioane de lei, mai mare cu 5% faţă de anul precedent.

     

     

     

     

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1 şi fiul bancherului Marinel Burduja, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanţe

    Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanţe de către primul ministru Ludovic Orban.

    Sebastian Burduja este fiul bancherului Marinel Burduja, cunoscut pentru activitatea sa în Bancorex, ABN Ambro şi Raiffeisen, unde a ocupat poziţia de vicepreşedinte. Cel mai recent Marinel Burduja a fost director general al Băncii Române de Credite şi Investiţii (BRCI), fondată de Dorin Umbrărescu.

    Noul secretar de stat a locuit 12 ani în SUA, unde a studiat la Universitatea Stanford şi Harvard,  şi s-a întors în România în 2016. Între 2012 şi 2015 a lucrat în cadrul Băncii Mondiale.

    Din noiembrie 2019 este membru in boardul Transelectrica. 

  • ”Triunghiul” de aur din IT. Cele două ţări din regiune, pe lângă România, care sunt o mină de aur pentru multinaţionalele din toată lumea

    Bulgaria, una dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene, atrage treptat investiţii străine în domeniul tehnolgiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), potrivit FT.

    În aprilie, Financial Times a deschis în Sofia un centru tehnologic cu 110 angajaţi. Recent, investitori precum Facebook şi World Bank şi-au deschis birouri în capitala bulgară, având ca scop furnizarea serviciilor TIC.

    Ţara a atras o sumă record din finanţările străine în serviciile de software şi TIC în 2018, dezvoltând cel puţin 16 proiecte, majoritatea în Sofia. Investiţiile străine din acest sector au crescut continuu din 2015, conform fDi Markets, un serviciu de date deţinut de FT.

    „Am luat în considerare mai multe locaţii de-a lungul Asiei, Europei şi Marii Britanii până să alegem Bulgaria. Reputaţia Sofiei ca centru dedicat excelenţei tehnologice, pedigree-ul în date şi inteligenţă artificială şi faptul că a devenit capitala tehnologică a Balcanilor, au reprezentat o destinaţie irezistibilă”, a declarat Cait OăRiordan, director din cadrul FT.

    Până în 2015, investiţiile transfrontaliere în sectorul tehnologiei informaţiei din Bulgaria atingeau în medie cinci proiecte pe an. Anul trecut, ţara a atras 30% din totalul proiectelor, devenind o ţintă principală pentru finanţatorii străini, conform fDi Markets.

    Sectorul TIC a înregistrat vânzări de 2,9 miliarde de euro în 2018, o creştere de 45% faţă de anul precedent, potrivit Corporaţiei Internaţionale de Date. 90% din cele aproximativ 12.000 de companii se află în Sofia, unde lucrează aproximativ 50.000 de angajaţi. 70% din companii îşi vând serviciile exclusiv pentru export, conform Departamentului de Comerţ al SUA.

    Bulgaria oferă unele dintre cele mai rapide servicii mobile de bandă largă din Uniunea Europeană, o cotă forfetară de 10% asupra profiturilor corporative şi personale, una dintre cele mai mici cote din UE, şi o piaţa a muncii competitivă.

    De asemenea, în Bulgaria se mai găsesc legi uşoare de licenţiere pentru companiile IT şi al doilea cel mai mare procent de femei din UE ce lucrează în sectorul TIC, cu aproape 45% la începutul lui 2018.

    Anul acesta, Sofia a fost unul din opt oraşe din cadrul UE care au fost alese să găzduiască primele supercomputere europene – cea mai mare investiţie a Uniunii în infrastructura ştiinţifică din Bulgaria. Capitala bulgară este în prezent pe locul al doilea în topul centrelor tehnologice cu cea mai rapidă creştere din Europa.

     

     

  • Cât de bine îşi tratează clienţii companiile din România

    KPMG a lansat în premieră pentru România studiul „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor 2019”, o analiză desfăşurată la nivel global în ultimii 10 ani şi prin care este evaluată satisfacţia consumatorilor în urma experienţelor pe care aceştia le-au avut cu branduri din numeroase sectoare de activitate, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii companiei.

    Tema centrală a raportului este excelenţa în livrarea experienţelor către clienţi, ca sursă de avantaj competitiv – o caracteristică definitorie a tuturor companiilor care reuşesc să devină lideri de piaţă într-o perioadă de o complexitate fără precedent în ceea ce priveşte evoluţia economiei şi a mediului de afaceri. În România, studiul a analizat răspunsurile a 2.499 de consumatori, au fost evaluate 131 de branduri din 8 sectoare şi 15 sub-sectoare de activitate, fiind validate 103 branduri cu un minimum de 100 de răspunsuri.

    Prin acest studiu, KPMG explorează, în special, modalităţile prin care aceste companii creează o cultură orientată spre client şi cum acest lucru se transpune în toate aspectele activităţii lor, rezultând în final experienţe extraordinare pentru clienţi. Pentru aceste companii „clientul” se situează în centrul preocupărilor lor. Deservirea clienţilor prin soluţionarea problemelor şi satisfacerea nevoilor acestora devine raţiunea de a fi, motivaţia de a continua şi de a căuta în permanenţă cele mai bune soluţii.

     „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor în România în 2019 a arătat că, în contextul unei pieţe de tip VUCA (acronim din limba engleză pentru Volatil, Incert, Complex şi Ambiguu) excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este rezultatul unor acţiuni intenţionate, bine evaluate şi atent planificate. De asemenea, a arătat că există trei caracteristici definitorii şi avantajoase din punct de vedere competitiv ale companiilor care au consumatorul în prim-plan: se ghidează după client, se bazează pe date granulare despre acesta şi folosesc tehnici de previzionare pentru a anticipa nevoile clienţilor. În mod nesurprinzător, companiile aflate în top pe piaţa din România deţin aceste caracteristici. În acelaşi timp, cercetarea noastră ilustrează provocările şi oportunităţile cu care se confruntă în prezent multe branduri, cele mai multe dintre acestea fiind grupate în jurul decalajelor care trebuie abordate în ce priveşte cei 6 piloni ai experienţei la care se face referire în studiu. Ne face plăcere să facem publice aceste concluzii pe piaţa din România şi să contribuim la îmbunătăţirea strategiilor şi a sistemului de management care au clientul în centru”, spune Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România, care a comentat rezultatele studiului.

    Pentru identificarea brandurilor de top în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, acestea au fost clasificate în funcţie de cei Şase Piloni ai Excelenţei în livrarea Experienţei Clienţilor (EEC): Personalizare; Integritate; Aşteptări; Rezoluţie; Timp şi Efort şi Empatie. Concluziile studiului în ceea ce priveşte aceste caracteristici sunt:

    • În România, integritatea a avut cea mai mare greutate în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, urmată îndeaproape de Personalizare;
    • În medie, Probabilitatea de a recomanda şi Loialitatea, în raport cu un brand, sunt determinate în principal de aceiaşi piloni de Integritate şi Personalizare;
    • Sectorul de retail non-alimentar este cel mai bine clasat sector economic;
    • Companiile care se concentrează asupra prezenţei pe piaţă prin canale multiple (omnichannel) par a fi mai bine clasificate în ceea ce priveşte Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor;
    • Brandurile clasate în top depăşesc în general punctajul mediu de piaţă pentru fiecare pilon;
    • Companiile care valorifică interacţiunea cu clienţii prin colectarea de informaţii şi printr-o proiecţie a experienţelor clientului în baza celor 6 piloni, obţin o poziţionare mai bună pe piaţă;
    • Empatia pare a fi pilonul care ridică cele mai multe provocări.

    Cele mai bune branduri în 2019 în Romania conform scorului privind Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor sunt, potrivit raportului KPMG, Samsung Store, Revolut, ING Bank, Uber, Cărtureşti, Netflix, IKEA, Sephora, Decathlon, Lidl.

     „Vedem, în prezent, un client român care este mai conectat ca niciodată, ale cărui nevoi sunt tot mai exigente şi care este capabil şi dispus să schimbe furnizorii cu minimum de efort. Digitalizarea şi tehnologia în general au făcut posibil acest lucru, întrucât avantajul competitiv se bazează tot mai mult pe cunoaşterea clientului şi pe crearea de experienţe personalizate, precum şi pe construirea unor interacţiuni oneste şi transparente. Acest lucru este reflectat prin importanţa pe care cei doi piloni, Integritate şi Personalizare, au obţinut-o în cadrul analizei. Cercetările noastre arată faptul că piaţa din Romania, deşi destul de polarizată, s-a înscris pe o traiectorie sigură în direcţia îmbunătăţirii experienţei clienţilor”, a explicat Victor Iancu, Customer Advisory Lead, KPMG în România.

     „În general, sectorul de retail s-a poziţionat bine în cadrul acestui studiu, mai mulţi lideri din domeniu fiind prezenţi în Top 10. În România am asistat la o creştere puternică a sectorului în ultimii ani, cu un număr tot mai mare de retaileri specializaţi intrând pe piaţă şi găsind domenii de nişă. În mod firesc, acest lucru a dus la o concurenţă mai mare şi, în acelaşi timp, la consumatori care devin din ce în ce mai concentraţi pe calitate şi pe obţinerea unor interacţiuni personalizate. Digitalizarea a fost un element critic în ceea ce priveşte satisfacerea aşteptărilor clienţilor. În general, excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este esenţială pentru a avea succes în acest sector şi este încurajator să constatăm că mulţi retaileri români au înţeles acest lucru”, a spus Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail.

     „Sectorul financiar a înregistrat transformări semnificative în ultimii ani, aduse in principal de dezvoltarea rapidă a tehnologiei şi apariţia unor disruptori pe piaţă. Noii veniti, dar şi câţiva jucători consacraţi, au început să conteste metodele de business tradiţionale, aceasta evolutie avand ca efect si plasarea excelenţei în experienţa clienţilor ca prioritate pentru toti jucatorii. Sectorul serviciilor financiare s-a descurcat bine. Două bănci au intrat în Top 30: ING (locul 3) şi Banca Transilvania (locul 11), ambele adoptand o abordare intensiv centrată pe client. Cu toate acestea, multe bănci şi societati de asigurări încă mai trebuie să abordeze problema moştenirii structurilor organizaţionale complexe precum şi a sistemelor şi a proceselor interne greoaie (uneori chiar depăşite)”, a spus Tudor Grecu, Partener, Head of Financial Services.

     „Sectorul telecom din Romania a experimentat transformări semnificative în ultimii ani, iar momentan asistăm la consolidarea pieţei. Per total, acest sector a înregistrat punctaje sub medie în ceea ce priveşte excelenţa în livrarea experienţei clienţilor, ceea ce reflectă cerinţele exigente ale consumatorilor din telecom care sunt foarte atenţi la oferta fiecărui furnizor. Având în vedere uşurinţa cu care atât companiile, cât şi consumatorii individuali, pot migra de la un furnizor de servicii la altul, în viitor vor avea câştig de cauză acei jucători din piaţă care se vor concentra îndeaproape pe nevoile clienţilor lor”, a spus Adela Ciucioi, Partener, Head of Technology, Media & Telecom.  

     „În ceea ce priveşte sectorul de energie, nicio companie nu s-a clasat în top 50, ceea ce lasă loc de îmbunătăţiri în acest sens. Un motiv ar fi faptul că interacţiunea clienţilor cu acest tip de companii este mai scăzută faţă de cea cu alte tipuri de furnizori, ceea ce însemnă că un impact pozitiv la nivelul consumatorului poate apărea abia după o anumită perioadă de timp. În trecut, companiile din sectorul de energie au fost adesea în poziţii de monopol, ceea ce se traducea în eforturi mai reduse în încercarea de a îmbunătăţi experienţa consumatorilor. Acest lucru s-a schimbat între timp, competitia pe piaţă este mai accentuată, consumatorii au opţiuni mai vaste, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, companiile din acest sector vor fi nevoite să dezvolte interacţiuni mai strânse cu clienţii lor”, a adăugat Bogdan Văduva, Partener, Head of Energy & Natural Resources.

    „Pentru atragerea şi retenţia talentului de top, experienţa angajaţilor trebuie să fie una dintre priorităţi pe agenda liderilor. Oferirea unei experienţe semnificative este posibilă printr-o înţelegere profundă a nevoilor şi dorinţelor angajaţilor, provocând un răspuns autentic din partea organizaţiei. Excelenţa în experienţa angajaţilor se construieşte însă prin performanţă de top în fiecare dintre cei 6 piloni descrişi”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener, Head of People Services.

    Cercetarea a fost efectuată printr-un sondaj online în perioada 14 mai-10 iunie 2019. A fost ales un eşantion naţional reprezentativ la nivel de grupe de vârsta, gen şi regiuni. Pentru a participa la sondaj şi a putea răspunde întrebărilor referitoare la o companie anume, respondenţii trebuie să fi interacţionat cu acea companie în ultimele 6 luni. Se califică ca interacţiune: o achiziţie, utilizare a produselor şi a serviciilor companiei, contactarea companiei cu o solicitare, inclusiv vizitarea site-ului sau a magazinului fizic – în concluzie, nu toţi respondenţii au fost clienţi existenţi ai brandului pe care l-au evaluat. Pentru a fi inclus în rezultatele cercetării, fiecare brand a avut nevoie de minim 100 de răspunsuri din partea clienţilor.

    Demersul KPMG global a fost iniţiat acum mai bine de 10 ani cu un centru de excelenţă al experienţei clienţilor, ca o entitate globală de tip think-tank. Un deceniu de expertiză în optimizarea, în plan global, a standardelor de excelenţă în analiza experienţei clienţilor, înseamnă, într-o istorie obiectivă, 275.000 de consumatori intervievaţi, 2.700 de branduri evaluate, 3 milioane de rapoarte individuale şi o filosofie KPMG asupra celor mai bune practici în validarea experienţei clienţilor, diseminate în 24 de ţări.

  • Sectorul manufacturier din Germania rămâne în recesiune în octombrie

    Sectorul manufacturier german s-a contractat în luna octombrie, comenzile noi marcând o nouă scădere pentru a treisprezecea lună consecutivă, în timp ce fabricile au redus efectivul de salariaţi în cel alert ritm din aproape ultimii zece ani, transmite Reuters.

    Indicatorul Purchasing Manager’s Index (PMI) al IHS Markit pentru sectorul manufacturier german a înregistrat un nivel de 42,1 puncte în octombrie, în uşoară creştere faţă de luna septembrie, când a fost raportată o valoare de 41,7 puncte. O valoare sub 50 de puncte reprezintă o contracţie a activităţii.

    Rezultatul pentru octombrie este puţin peste nivelul consemnat într-un sondaj similar realizat luna trecută, însă este totuşi al doilea cel mai slab rezultat din luna iunie 2009 încoace.

    Economistul Phil Smith de la IHS Markit a notat că prelungirea recesiunii din sectorul manufacturier reprezintă o ameninţare în creştere pentru economia Germaniei pe fondul accentuării tendinţei de reducere a locurilor de muncă. El a adăugat însă că concedierile actuale sunt la mare distanţă în comparaţie cu concedierile masive ce au urmat crizei financiare globale de acum un deceniu.

    “Rămâne de văzut dacă declinul producţiei industriale din Germania a atins în sfârşit un nadir (n.r. punct de minim)”, a spus Smith, adăugând că dezvoltările viitoare depind de decizia Statelor Unite cu privire la impunerea de noi tarife vamale pe importurile de maşini şi piese din Uniunea Europeană. Administraţia Trump este aşteptată să ia o decizie în această privinţă până la 17 noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum vrea Parlamentul European să salveze sectorul de tusim după dezastrul Thomas Cook: Le cere guvernelor să folosească banii UE

    Parlamentul European au lansat joi un apel către ţările membre ale Uniunii Europene să se folosească la maximum de instrumentele existente la dispoziţie în structura blocului european pentru a atenua impactul falimentului Thomas Cook, care poate genera o reacţie în lanţ în sectorul de turism.

    Într-o rezoluţie adoptată joi, europarlamentarii şi-au exprimat îngrijoararea faţă de cei 600.000 de pasageri afectaţi, miile de locuri de muncă pierdute şi faţă de pagubele aduse asupra mai multor companii mici şi mijlocii şi asupra sectorului de turism în general.

    „Guvernele ar trebui să se folosească de European Social Fund şi de Globalisation Adjustment Fund pentru a ajuta anajaţii şi companiile afectate de colapsul grupului de turism, iar Comisia ar trebui să identifice instrumentele UE care pot compensa daunele cauzate sectorului”, spune europarlamentarii.

    Comisia şi statele membre trebuie să se asigure că angajaţii care sunt afectaţi de insolvenţă primesc salariile lor câştigate şi beneficiile acumulate, adaugă aceştia.

    Potrivit Parlamentului European, 32 de operatori au intrat în faliment din 2017, iar Comisia Europeană ar trebui să analizeze dacă este nevoie de noi măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.

    „Motivele care au condus la falimentul Thomas Cook trebuie să fie analizate”, spun europarlamentarii, punând accent pe faptul că situaţia financiară a companiei era deja cunoscută pentru autorităţile britanice, şi că regulile ar putea fi schimbate pentru a monitoriza mai bine situaţia financiară a companiilor aeriene.

    Ca ultimă soluţie, ajutorul de stat ar putea fi luat în considerare pentru a atenua impactul economic negativ, adaugă europarlamentarii.