BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Criza Moët Hennessy sau nici luxul nu mai e ce-a fost: vânzări în scădere, marje sub presiune şi peste 1.200 de concedieri: „Trebuie să economisim numerar!”

    Grupul din spatele şampaniei Dom Pérignon şi al coniacului Hennessy a fost puternic afectat de declinul global al vânzărilor de băuturi alcoolice, însă persoane familiare cu activitatea Moët Hennessy afirmă că deciziile strategice luate sub conducerea fostului CEO Philippe Schaus – care a părăsit compania la începutul lui 2025 – au agravat problemele, scrie un articol amplu publicat de Financial Times. Aceste decizii au inclus menţinerea marjelor prin creşteri de preţ, o serie de achiziţii riscante şi o extindere costisitoare în zona vânzărilor directe către consumatori – toate menţionate atât de surse din industrie, cât şi în documente analizate de FT. Moët Hennessy a fost timp de ani buni o „vacă de muls” pentru LVMH. Dar într-o prezentare din februarie anul trecut, analizată de Financial Times, managerii seniori ai diviziei au fost avertizaţi dur: „Trebuie să economisim numerar!”, în contextul în care bugetele deveneau tot mai tensionate. Când boomul pandemic din sectorul de lux a început să se inverseze, managementul nu a reacţionat suficient de rapid la declinul care a urmat, a spus o sursă apropiată companiei. „Ajunseseră în punctul în care părea că Moët Hennessy nu poate greşi”, a spus sursa. „Asta i-a costat.” 

    Consecinţele dificultăţilor companiei au devenit clare în această lună, când noii directori ai diviziei au anunţat angajaţii că aproximativ 1.200 de locuri de muncă vor fi eliminate ca parte a unui plan de reducere a costurilor şi că revenirea vânzărilor nu este aşteptată prea curând. În aprilie, LVMH a raportat o scădere cu 9% a vânzărilor organice de vinuri şi băuturi spirtoase în primul trimestru, comparativ cu un declin de doar 3% la nivelul întregului grup. Profitul operaţional al Moët Hennessy a scăzut cu 36%, ajungând la 1,35 miliarde de euro anul trecut. Însă divizia de băuturi spirtoase era deja, de doi ani, cea mai slab performantă din grupul LVMH, în termeni de creştere a vânzărilor. În februarie, Jean-Jacques Guiony – fostul director financiar al LVMH – a fost numit CEO al Moët Hennessy, înlocuindu-l pe Schaus. Alexandre Arnault, fiul acţionarului majoritar Bernard Arnault şi fost director la Tiffany, a fost numit adjunctul său. 

    Noii directori au primit mandatul de a redresa performanţa diviziei şi revizuiesc în prezent portofoliul de branduri şi iniţiative neperformante, cum ar fi vânzările directe către consumatori. De asemenea, vânzările private vor fi trecute sub controlul direct al lui Alexandre Arnault. Atât LVMH, cât şi Moët Hennessy au refuzat să comenteze. Într-o prezentare recentă, Guiony a recunoscut că preţurile au fost „pushed quite high” (împinse foarte sus) şi că „au fost greu de acceptat” pentru unii clienţi. Surse citate de FT susţin că distribuitorii au început să respingă aceste majorări, după două runde de creşteri procentuale de două cifre în 2021 şi 2022. În medie, preţurile au crescut cu peste o treime faţă de 2019, în timp ce unii manageri avertizau că politica de menţinere a marjelor cu orice preţ nu mai este sustenabilă. Într-o altă prezentare, Jean-Marc Lacave, fost director global de distribuţie, afirma că menţinerea marjelor de profit operaţional era „critică”, adăugând că preferă „să facă mai puţin business dar să rămână peste 30% marjă”. 

    Cu toate acestea, Moët Hennessy a înregistrat o marjă de doar 23% anul trecut, în condiţiile în care vânzările au scăzut aproape la nivelul din 2019, indicând o reducere semnificativă a volumelor. Problemele au apărut pe fondul unor achiziţii strategice realizate sub conducerea lui Schaus, menite să reducă dependenţa companiei de coniac şi şampanie, care reprezentau peste 80% din vânzări. Achiziţiile, în valoare de aproape 2 miliarde de euro, au inclus 50% din brandul de şampanie al lui Jay-Z – Armand de Brignac (deal intermediat de Alexandre Arnault) –, brandul de rosé Minuty (2023) şi crama Joseph Phelps din Napa Valley (2022). Schaus a aprobat şi lansarea unor produse noi, precum tequila Volcan şi romul cubanez Eminente. În mod normal, LVMH gestionează achiziţiile printr-o echipă centralizată subordonată CFO-ului. Dar Schaus şi echipa sa au avut libertate semnificativă în cazul tranzacţiilor mai mici. Totuşi, o altă sursă susţine că achiziţiile importante au trecut prin canalele uzuale ale grupului. Mai multe tranzacţii s-au dovedit nerentabile. Cu excepţia Minuty şi a câtorva achiziţii de crame de rosé, acestea „au complicat activitatea, au scăzut marjele şi au consumat numerar”, potrivit unei surse. Guiony le-a spus angajaţilor că va analiza portofoliul Moët Hennessy, în special brandurile adăugate în ultimii ani. Alexandre Arnault a vizitat recent cramele din Napa Valley, după o vizită la Casa Albă alături de tatăl său.

  • Hidroelectrica raportează un profit net de 589 mil. lei în T1/2025, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, la venituri mai mici cu 26% la 1,9 mld. lei. Compania spune că rezultatele sunt peste cele bugetate. Cea mai slabă producţie de energie în T1 din ultimii 10 ani

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat un profit net de 589 mil. lei în primul trimestru din 2025, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul declinului producţiei de energie , în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 1,9 mld. lei. Hidro are o capitalizare de 52,6 mld. lei.

    “Grupul Hidroelectrica înregistrează în primul trimestru al anului 2025 rezultate operaţionale şi financiare peste estimările bugetare, dar în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024. Contextul operaţional dificil, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 38% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent – până la 2.654 GWh, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani pentru trimestrul I”, potrivit raportului trimestrial publicat la bvb.ro.

    Veniturile au fost cu 26% mai mici faţă de T1 2024, iar scăderea marjei operaţionale cu 42% şi a marjei nete cu 40% faţă de perioada similară a anului 2024 reflectă reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare. “Chiar şi în acest context, Grupul Hidroelectrica obţine un profit brut cu 26% peste nivelul prognozat, demonstrând o gestiune eficientă a resurselor şi capacitatea de a face faţă unor cicluri naturale adverse”.

    În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I în ultimii 10 ani.

    Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s,în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024.

    “Aceasta influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată in bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare. Aceasta a permis companiei să realizeze un profit brut in crestere cu 26% fata de estimările bugetare”.

    @ Câteva aspect din raport:

    • Rezultatele obţinute în T1 2025 au depăşit estimările incluse în Bugetul aprobat pentru anul

    2025, profitul brut situându-se peste nivelul prognozat cu 26%;

    • Producţie de energie electrică neta în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut;

    • Venituri în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024;

    • Marja operaţională de 34%, în scădere cu 42% faţă de perioada similară a anului trecut

    • Marja netă de 32%, în scădere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024;

    • Profitul net în scădere cu 56%, de la 1.326 milioane lei la 589 milioane lei;

    • Rezultatul pe acţiune în scădere cu 56%, la 1,31 lei / acţiune de la 2,95 lei / acţiune.

    • Pe termen scurt, raportat la trimestrul I al anului 2024, diminuarea cantităţilor disponibile la vânzare in perioada trimestrului I 2025 a limitat capacitatea companiei de a valorifica pe deplin majorarea veniturilor pe piata angro (compania neputand beneficia intr-o proportie mai mare de creşterea preţului pe piaţa SPOT cu aproximativ 83% faţă de perioada similară din anul 2024)

    • Veniturile din furnizare au crescut cu 5%, la 655 milioane RON in primele trei luni ale anului 2025, de la 622 milioane RON in aceeasi perioada a anului 2024. Această evoluţie reflectă atât o creştere a bazei de clienţi, cât şi eficienţa ajustării politicii comerciale în condiţii concurenţiale dificile. Creşterea veniturilor a fost generată de un volum mai mare de energie electrică furnizată consumatorilor finali, însă acest efect pozitiv a fost parţial contrabalansat de un nivel mai scăzut al preţurilor de vânzare.

    • Numărul locurilor de consum („LC”) din portofoliu la data de 31 martie 2025 este de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 LC comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 LC. Această evoluţie este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic.

    • În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasandu-se pe pozitia a doua in randul furnizorilor in regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024.

    • Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2025, Hidroelectrica a continuat în mod activ demersurile strategice de diversificare a portofoliului de producţie din surse regenerabile, urmărind obiectivul de a rămâne o companie 100% verde.

    • Activităţile derulate în această perioadă au inclus identificarea, analiza şi documentarea unor noi oportunităţi de investiţii, avansând în acest sens procesele de screening, due diligence şi structurare preliminară a unor potenţiale tranzacţii, atât prin achiziţia de participaţii în proiecte existente, cât şi prin dezvoltarea de noi capacităţi de producţie.

    • Aceste iniţiative au fost desfăşurate în paralel cu implementarea proiectelor aflate în portofoliul operaţional, demonstrând o abordare echilibrată între creştere sustenabilă şi execuţie riguroasă a proiectelor deja demarate, cu o focalizare constantă pe respectarea calendarului de implementare.

    • Această abordare integrată – explorarea oportunităţilor de creştere externă şi consolidarea celor interne – are potenţialul de a consolida avantajul competitiv al companiei, de a diversifica sursele de venit şi de a atenua expunerea structurală la riscurile sezoniere şi hidrologice specifice producţiei hidroenergetice.

     

     

  • Mai revin la viaţă maşinile electrice?

    Vânzările de vehicule electrice (EV) au luat din nou avânt în Europa în 2025, aducând un suflu proaspăt industriei auto. Cu toate acestea, analiştii avertizează că acest reviriment ar putea fi de scurtă durată, în contextul incertitudinilor geopolitice şi al schimbărilor imprevizibile de reglementare, informează Financial Times.

    După un 2024 marcat de incertitudini şi scăderi, primul trimestru din acest an a adus o creştere de 28% a înmatriculărilor de maşini electrice în Europa şi Marea Britanie, ajungând la peste 573.500 de unităţi, potrivit Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Germania, în special, a condus revenirea.

    Volkswagen şi-a dublat vânzările de EV-uri pe continent, ajungând ca una din cinci maşini vândute în Europa de Vest să fie 100% electrică. BMW a raportat o creştere de 64% în vânzările de EV-uri în Europa, iar Renault şi-a majorat vânzările globale de electrice cu 88%.

    În contrast, Tesla a înregistrat o scădere de 37% a vânzărilor în Europa, pe fondul reacţiilor negative faţă de implicarea politică a lui Elon Musk, care continuă să afecteze percepţia publică.

    Lansarea unor modele accesibile, precum Renault 5 şi Citroën ë-C3, ambele sub pragul psihologic de 25.000 euro, a stimulat cererea. CEO-ul Renault, Fabrice Cambolive, a subliniat că segmentul mic este pregătit pentru electrificare totală: „Este un trend major.”

    Totuşi, în Franţa, vânzările de EV-uri au scăzut cu 7% după eliminarea subvenţiilor generoase din 2024. Acestea vor reveni în a doua jumătate a anului, dar într-o formă mai restrânsă, potrivit analistului Marie-Laure Nivot de la AAA.

    În Germania, revenirea clienţilor corporativi, odată cu expirarea contractelor subvenţionate din 2022, alimentează un nou val de comenzi.

    Deşi cererea creşte, perspectivele rămân fragile. Uniunea Europeană a relaxat recent regulile privind emisiile pentru motoarele termice, ceea ce reduce presiunea asupra constructorilor de a accelera trecerea la EV-uri. Acest pas ar putea încetini temporar ritmul de penetrare al vehiculelor electrice, avertizează analistul Daniel Schwarz de la Stifel.

    CEO-ul Polestar, Michael Lohscheller, atrage atenţia că lipsa de claritate legislativă descurajează consumatorii: „Oriunde există incertitudine, oamenii ezită.”

    În plus, politica internaţională tensionată şi noile tarife vamale generate de războiul economic lansat de Donald Trump creează un mediu neprietenos pentru investiţiile masive în electrificare.

    În pofida creşterii volumelor, profitabilitatea EV-urilor rămâne sub cea a vehiculelor pe benzină, în special din cauza costurilor ridicate ale bateriilor. Volkswagen, care nu are încă un model electric low-cost pe piaţă, este nevoită să acorde reduceri mari pentru a atrage clienţi.

    Directorul financiar al VW, Arno Antlitz, a recunoscut că extinderea agresivă a gamei de modele electrice va afecta câştigurile în 2025. Grupul german pregăteşte însă modelul ID2, primul EV sub 25.000 euro, pentru anul viitor, urmat de un ID1 şi mai ieftin în 2027.

    „Odată cu familia ID2, presiunea asupra marjelor se va diminua considerabil”, a precizat Antlitz.

    În concluzie, Europa se află într-un moment de răscruce: cererea pentru vehicule electrice creşte, dar viitorul industriei este fragil. Factorii geopolitici, relaxarea reglementărilor şi incertitudinea politică riscă să frâneze tranziţia. 2025 poate fi anul care hotărăşte dacă Europa îşi menţine cursul spre electrificare sau ratează virajul strategic al deceniului.

  • Velin Ganev, CEO Danubius: Numărul de mici comercianţi din România este în scădere. Cornershop-urile dispar din ce în ce mai mult, durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică

    Numărul de mici comercianţi din România este în scădere, nu în creştere. Cornershop-urile dispar din ce în ce mai mult, durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică, a declarat Velin Ganev, CEO Danubius în cadrul conferinţei ZF Retail Summit 2025.

    ”Există un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze. Numărul de comercianţi din România nu este în creştere, ci în scădere. Retailul suferă la un nivel micro. Noi am construit un ecosistem în care încercăm să ajutăm companiile mici şi foarte mici să câştige nu neapărat din produsele pe care ei le vând în mod tradiţional, ci prin produse care nu s-au gândit că le pot aduce venitori suplimentare.  De exemplu, niciun comerciant nu s-a gândit până acum că poate să câştige bani din încasarea de facturi la utilităţi”.

     Velin Ganev a spus că numărul de comercianţi care folosesc case de marcat este undeva la 400-430.000 de unităţi unice, companii propriu-zise. Comparativ, în Bulgaria sunt 320.000. ”Numărul din România este extraordinar de mic. Am observat în 2021-2022 încă un fenomen foarte îngrijorător. Dacă până ieri comercianţii aveau 3-4-5 zone de casierie, în acest moment s-au redus semnificativ la una, două maxim. Asta înseamnă că există o restrângere a pieţii, nu neapărat o extindere a ei. Brandurile mari sau companiile mari, retailerii mari într-adevăr se extind, îşi extind activităţile. Dar ei sunt doar o parte din piaţă. Cei mici, cornershop-urile, dispar din ce în ce mai mult. Durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică”.

    Ce a mai declarat Velin Ganev:

    ►Danubius este de 30 de ani de zile prezent în piaţă ca furnizor de soluţii fiscale pe zonă de retail, în special în zona de IMM-uri.  În  ultimii 3 sau 4 ani am văzut o diversificare a modalităţilor de plată. Iar retailerii au început să acorde o mare atenţie la tot ce înseamnă analiză a datelor, pe care până acum nu ştiau cum să le folosească.

    ►Noi lansăm pentru retaileri un echipament fiscal care se numeşte BlueCash 500, o continuare a investiţiilor făcute în ultimul an. Tot în 2025 am lansat şi primă imprimantă fiscală cu bonul fiscal total digital.  Investim foarte mult în informaţie şi în digitalizarea informaţiilor.

    ►Când vorbim de centrul unui oraş, gen Bucureşti sau Cluj, este clar că cei care deschid în centrul oraşului se adresează unui specific de clienţi. De regulă, turişti. Ei aduc cel mai mare aport de vânzări în centrul oraşului.

    ►Când ne adresăm populaţiei, trebuie să ne gândim ce anume şi unde deschidem. Nu poţi să deschidiţi un Mobexpert pe Calea Victoriei, dar  poţi deschide un magazin cu obiecte de artă.

    ► Eu consider că România este o piaţă imensă, atât de virgină, încât există foarte, foarte mult loc de creştere în toate direcţiile posibile şi imposibile. Practic, noi ne-am renăscut în anul 2007, când am intrat în UE.

    ►Noi suntem foarte uşor manipulabili, ca şi populaţie vorbim. Învăţăm repede, vedem ce se întâmplă şi implementăm. Problema este că suntem ca un val, ne ducem într-o zonă, ne ducem în cealaltă zonă. Trebuie să există un echilibru. Echilibrul se creează cu timp şi cu educaţie. În ultimii 5-6 ani vedem un nivel de educaţie, mai ales în zona de retail, deja spre creştere. În retailul mic, noi să le arătăm prin tehnologie şi  îşi iau exemple de la jucătorii mari.

    ►Aşa cum a necesitat 30 de ani să ne dezmeticim din comunism, aşa ce mai probabil o să dureze încă puţin timp până când începem să ne dăm drumul şi spre zona de comerţ stradal. Eu sunt foarte optimist că tot ce înseamnă investiţii şi am respect pentru toate companiile care încă mai cred în piaţă românească.

    ►Trebuie să acordăm atenţie pool-ului foarte mare de comercianţi care, din păcate, au murit odată cu anul 2000 şi acum încep să se renască.

    ►Cred că fiecare dintre noi trebuie să facem acţiuni concrete. Nu doar să vorbim. Când spunem că ajutăm IMM-urile, chiar trebuie să facem ceva.

    ►Consider că în viitorul apropiat sau în viitorul îndepartat România va creşte. Zona stradală va creşte. Indiferent de situaţii. Dar va creşte odată cu numărul de turişti, cu numărul de oameni care se întorc în ţară. Oraşele mari nu înseamnă România. Bucureştiul nu înseamnă România.

    ►Sunt convins că viitorul este foarte bun, pentru noi cel puţin, pentru că România este o piaţă de consum. Se va dezvolta din ce în ce mai mult. Mi-aş dori să vedem din ce în ce mai mulţi comercianţi. Vrem să fie din ce în ce mai multe investiţii. Ne dorim să investim şi noi vom investi în continuare în tehnologie pentru că toţi retailerii au nevoie de tehnologie.

     

  • Trump declanşează cutremurul în industria farma: Ordinul prezidenţial care taie preţurile la medicamente cu până la 80% sperie giganţii globali şi prăbuşeşte bursele

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat că va semna un ordin executiv pentru a forţa companiile farmaceutice să reducă drastic preţurile medicamentelor — o mişcare agresivă care a stârnit opoziţie puternică atât din partea industriei, cât şi a unor lideri republicani, infomrează Financial Times.

    Anunţul a fost făcut duminică seară, printr-o postare pe reţelele sociale, în care Trump a afirmat că măsura ar putea duce la scăderi de preţuri „aproape imediate, între 30% şi 80%”.

    Totodată, SUA urmează să adopte o aşa-numită politică de „naţiune cea mai favorizată”, ceea ce ar însemna că americanii vor plăti acelaşi preţ pentru medicamente ca ţara cu cele mai mici costuri din lume pentru acelaşi produs.

    Impactul anunţului nu a întârziat să se resimtă pe burse: acţiunile companiilor farmaceutice asiatice s-au prăbuşit luni dimineaţă. Samsung Biologics a pierdut 4%, SK Biopharmaceuticals a scăzut cu 2,5%, iar BeiGene a înregistrat un declin de 7,9%. În India, Sun Pharma a condus pierderile de pe indicele Nifty 50, cu o scădere de peste 5%.

    Şi Europa a fost afectată de unda de şoc: indicele Stoxx pentru companiile farmaceutice şi biotech a coborât cu aproape 4% în primele ore de tranzacţionare. Gigantul danez Novo Nordisk, producător al medicamentelor de succes Wegovy şi Ozempic, a scăzut cu peste 5%, în timp ce Roche (Elveţia) şi AstraZeneca (Marea Britanie-Suedia) au înregistrat pierderi de peste 3%.

    Trump mai încercase o mişcare similară în timpul primului său mandat, dar iniţiativa a fost blocată de rezistenţa acerbă a industriei farmaceutice.

  • Studiu: România concentrează 23% din totalul forţei de muncă în agricultură din UE şi o treime din ferme, dar 90% au sub cinci hectare

    România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE şi 23% din totalul forţei de muncă din domeniu, respectiv 1,77 milioane persoane,  însă 90% dintre aceste ferme au sub cinci hectare, adică sunt de subzistenţă, arată un studiu realizat de  Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium.

    Agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât şi pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuţii la PIB în scădere constantă şi a unei profitabilităţi tot mai reduse.

    În cazul României, contribuţia sectorului agricol în formarea PIB-ului a fost de 3,9% în 2023 şi de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forţă de muncă îmbătrânită şi riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului şi lipsa apei.

    România rămâne una dintre cele mai importante ţări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forţei de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă – cea mai mare pondere din Uniune). Însă 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, îmbătrânirea forţei de muncă fiind o problemă pe termen lung.

    Analiză arată şi că procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, este cel mai mare din UE.  

    „Un sector vital pentru România, cu o forţă de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puţin remarcabil. Institutul Naţional de Statistică arată că agricultura a avut o contribuţie negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% şi o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investiţiile în FoodTech şi AgriTech din Europa Centrală şi de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creşterii dobânzilor şi a climatului economic dificil”, a comentat Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.  

     EIT Food este cea mai amplă iniţiativă de inovaţie alimentară din Europa, construită ca un consorţiu de actori-cheie din industria alimentară, startupuri, centre de cercetare şi universităţi din întreaga Europă. Este una dintre cele nouă Comunităţi de Cunoaştere şi Inovaţie (KICs) sprijinite de Institutul European de Inovaţie şi Tehnologie (EIT), un organism independent al UE, creat în 2008 pentru a promova inovaţia şi antreprenoriatul în Europa.

     

  • Primele reacţii de pe pieţele financiare la rezultatele alegerilor: Bursa de Valori deschide în scădere cu 2%, cu toate cele mai mari 20 de acţiuni pe minus. Acţiunile Băncii Transilvania scad cu 3%, ale Romgaz cu 5%, Petrom cu 2%. Peste câteva ore vom vedea şi cum evoluează costurile la care se împrumută statul. Cursul leu/euro este stabil. Deocamdată

    Scorul de 41% obţinut de candidatul de extremă-dreaptă George Simion şi iminenta tensiune din coaliţia PSD-PNL-UDMR odată cu eliminarea lui Crin Antonescu aduc primele efecte pe pieţele financiare pentru România în contextul în care investitorii penalizează rezultatele primului tur al alegerilor.

    Câştigătorul detaşat al primului tur este George Simion, rezultat oarecum anticipat de investitori, însă eliminarea şi rezultatele mult mai slabe faţă de aşteptări ale lui Crin Antonescu, în pofida resurselor puse la dispoziţie de două dintre cele mai mari partide din România, determină o vânzare a activelor româneşti pentru moment.  

    Pe 18 mai turul 2 va fi disputat între George Simion şi candidatul independent Nicuşor Dan (21%) – cel care a reuşit să obţină un scor mult mai bun faţă de coaliţia PSD-PNL-UDMR. Antonescu a luat 20%.

    Astfel, Bursa de Valori Bucureşti a deschis luni în scădere cu 2%, trasă în jos de declinul unor dintre cele mai importante acţiuni româneşti, arată datele agregate de ZF. Aproximativ 8,2 milioane de salariaţi români sunt indirect cei mai mari investitori ai companiilor listate prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II.

    “Cred că va fi volatilitate pe pieţe în următoarele două săptamâni din cauza incertitudinii extrem de ridicate. Posibilitatea virării României către euroscepticism nu va fi bine privită de investitorii străini şi de finantaţorii României. Conform agenţiilor de rating, ce ne ţine în categoria recomandată investiţiilor este tocmai apartenenţa la UE şi fondurilor euopene”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România şi lector ASE.

    La ora 10:05 acţiunile Băncii Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, scad cu 3%, cele ale Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie cu 1%. OMV Petrom (SNP) pierde 2% iar Romgaz (SNG), 5%, arată datele ZF.

    Tranzacţiile din primele minute sunt deja de 13 mil. lei pe segmentul de acţiuni însă o activitate sporită poate fi observată şi pe cel de obligaţiuni acolo unde lichiditatea se ridică la 5,2 mil. lei. Sunt cumpărători în piaţă remarcă brokerii, însă unele vânzări sunt efectuate la preţurile din “bid”, adică fără a aştepta un eventual echilibru între cerere şi ofertă. Cele mai tranzacţionate acţiuni sunt TLV (3,9 mil. lei), H2O (3 mil. lei), SNG (2,2 mil. lei).

    “Pentru investitori va urma o perioadă de volatilitate ridicată determinată de incertitudinile cu privire la stabilitatea actualei coaliţii de guvernământ, precum şi la deciziile care se vor lua cu privire la reducerea deficitului bugetar”, spune Marcel Murgoci, veteran al pieţei de capital şi director de tranzacţionare Estinvest.

    Pentru moment costurile la care se împrumută statul sunt la 7,4%, în uşoară scădere faţă de şedinţa precedentă, însă aici lucrurile se vor schimba după-amiază odată cu deschiderea marilor burse din Vest. Pe plan interbancar cursul leu/euro este stabil la 4,978 lei.

    Ştire în curs de actualizare​

  • Ce spun analiştii despre cel mai slab început de an în 2025 pentru profitabilitatea Petrom din 2021 încoace şi cum văd ei perspectivele în contextul ieftinirii ţiţeiului şi a promisiunilor de investiţii majore ale companiei

    OMV Petrom (SNP), liderul pieţei de carburanţi din România, cu o cotă de piaţă de 30%, şi cea mai mare companie locală în funcţie de cifra de afacer, a avut în T1/2025 cel mai slab început de an în termeni de profitabilitate din 2021 încoace, cu un rezultat net de 1,1 mld. lei, în scădere cu aproape 30% an la an din cauza ieftinirii petrolului şi a volumelor mai mici vândute.

    Spre comparaţie în T1/2024 compania a avut un profit net de 1,4 mld. lei, la începutul lui 2023 de 1,5 mld. lei, în 2022 de 1,7 mld. lei iar în 2021 de 573 mil. lei. Aşadar 2025 este cel mai slab început de an pentru companie din 2021 încoace, arată datele agregate de ZF. Raportarea rezultatelor pe 30 aprilie a atras iniţial o reacţie moderat negativă cu o scădere de 1,6% pe preţul acţiunilor dar spre după-amiază, când marile burse s-au corectat agresiv din cauza unor date negative din SUA, acţiunile au avut minus 3,5%, cel mai abrupt declin din ultima lună.

    ““Cred că, în ciuda mediului dificil când vine vorba de preţul petrolului, în trimestrul doi e aproape o certitudine că vom avea un preţ mediu mai scăzut decât în primul trimestru. Evoluţia acţiunii va fi mai degrabă influenţată de aşteptările cu privire la începerea exploatării în perimetrul Neptun Deep în anii următori. Alţi factori de influenţă interni vor fi dinamica pieţei de electricitate în a doua parte a anului, incluzând aici şi cadrul de reglementare, precum şi politica privind potenţialul dividend special. Evident, peste toate acestea vine şi influenţa factorilor internaţionali, cu posibile schimbări în contextul geo-politic care ar putea produce efecte în toată regiunea. În acelaşi timp, de interes va fi şi dinamica războiului comercial şi impactul acestuia asupra creşterii economice globale, care se va răsfrânge în final şi în preţul petrolului”, spune Adrian Negrea, CEO Raiffeisen AM. “Luând în calcul toţi aceşti factori, este de aşteptat ca, în trimestrele următoare, dinamica lor — în special a celor locali — să fie mai degrabă pozitivă, ceea ce ar putea să conducă la o evoluţie stabilă a profitabilităţii, cu efect şi asupra preţului acţiunii”.

    Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la bursa locală, spune că vedem consensul pentru ţiţei între 62-75 USD/bbl pentru 2025 vs 75-80 USD/bbl anul trecut. “Pe de altă parte, preţul futures al gazului la Viena pentru 3-9 luni 2025 este la 34-36 EUR/MWh vs 36 EUR/MWh la sfârşitul lui decembrie 2024. Pe fondul scăderii consumului de gaze şi a scăderii preţului ţiţeiului, ne putem aştepta la o erodare a rezultatului net pe 2025”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la bursa locală”

    Petrom estimează pentru 2025 un profit net de 3,4 miliarde de lei, în scădere cu 17% faţă de cel din 202 .Pe de altă parte, veniturile din vânzări sunt estimate a fi mai mari cu 12%, la 33 mld. lei, „în contextul creşterii volumelor de vânzări de energie electrică şi al îmbunătăţirii marjelor de energie“.

    Compania are o evaluare bursieră de 44 mld. lei şi luând în calcul rezultatele pe ultimele 12 luni raportul dintre capitalizarea şi profitul net este de 12 ori, faţă de 10,8 ori precedentul. Raportat la venituri, raportul P/S este de 1,3 ori, asemănător cu cel aferent rezultatelor pe 2024. Cu alte cuvinte acţiunile s-au scumpit prin prisma P/E pe fondul scăderii profitului dar a creşterii evaluării într-un an cu aproape 5%.

    “OMV Petrom a venit cu rezultate sub aşteptări, fiind penalizată de investitori din prima zi. Ştim că rezultatele sunt corelate şi cu preţul petrolului, iar in raportul trimestrial, observăm că au fost reduse estimările privind preţul mediu Brent de la 75 USD/baril la 70 USD/baril, deci e foarte probabil ca marjele să fie mai reduse faţă de cele cu care ne-am obişnuit în ultimii ani”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Pentru 2025, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi în jur de 70 dolari /bbl (estimarea anterioară: în jur de 75 dolar/bbl; 2024: 80,8 USD/bbl).

    „În România, preconizăm că cererea de produse petroliere în comerţul cu amănuntul va fi uşor peste nivelul din 2024, în timp ce cererea de gaze naturale şi energie electrică va fi stabilă comparativ cu 2024“, se arată în raportul trimestrial.

    Pentru anul 2024, AGOA a aprobat un dividend de bază în valoare brută de 0,0444 lei/acţiune, în creştere cu 7,5%, la mijlocul intervalului de 5–10% pe an menţionat în îndrumarea privind dividendele. în plus, la jumătatea anului 2025, directoratul va decide dacă va fi propusă distribuirea de dividende special.

    Pentru 2025, compania are planificate investiţii de circa 5,8 mld. lei (2024: 4,5 mld. lei), din care mai mult de jumătate pentru Neptun Deep. “Plănuim forarea a circa 40 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a până la 500 de reparaţii capitale la sonde (2024: 39 de sonde noi şi sidetrack-uri şi 511 reparaţii capitale la sonde)“.​

     

     

     


     

     

  • Industria auto europeană continuă să sângereze: Profitul Volkswagen a scăzut cu 37% în primul trimestru din acest sub presiunea tarifelor. „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla”

    Gigantul auto german Volkswagen a anunţat miercuri scăderea semnificativă a profitului în primul trimestru din acest an, compania navigând provocările tarifelor asupra industriei gloable, scrie CNBC.

    Astfel, cel mai mare producător auto din Europa a raportat un profit operaţional de 2,9 miliarde de euro  pentru primele trei luni ale anului, în scădere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Volkswagen a raportat venituri din vânzări de 77,6 miliarde de euro în primul trimestru, în creştere cu 2,8% faţă de primul trimestru din 2024.

    Compania a menţionat că această creştere a fost susţinută de vânzările mai mari din China.

    La începutul lunii aprilie, Volkswagen a avertizat că profitul operaţional din primul trimestru va fi probabil de 2,8 miliarde de euro, având în vedere efectele speciale estimate la aproximativ 1,1 miliarde de euro.

    Într-o declaraţie ad-hoc din 9 aprilie, compania a recunoscut că rezultatul preliminar al primului trimestru s-a abătut semnificativ de la aşteptările analiştilor, care estimau un profit de aproximativ 4 miliarde de euro.

    „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla. Asta înseamnă să avem în gamă produse excelente cu preţuri competitive”, a spus Arno Antlitz, directorul financiar şi directorul operaţional al Grupului Volkswagen.

  • Populaţia continuă să scadă: în ultimul an, România a pierdut mai mult de 100.000 de locuitori

    ♦ Populaţia după domiciliu a României a ajuns la 21,1 milioane de persoane în 2025, în scădere cu 0,5% faţă de 2024, adică cu 109.817 persoane, potrivit INS ♦ Populaţia României a scăzut constant, marcând o pierdere de aproape 900.000 de locuitori în ultimele două decenii. 

    La 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a României a fost de 21,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

    Populaţia după domiciliu din oraşe a fost de 12,05 milioane de persoane, în scădere cu 1,2% faţă 1 ianuarie 2024, iar cea din mediul rural a fost de 9,68 mil. de persoane, în creştere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2024. 

    Un alt aspect semnalat de datele de la INS este că  populaţia feminină a fost de 11,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Potrivit INS, aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,6 mil. persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Dacă ne uităm la evoluţia în timp a acestui indicator, vedem că opulaţia după domiciliu a României a  înregistrat o scădere continuă în fiecare an din ultimele două decenii, potrivit datelor INS analizate de ZF. 

    Aşadar, statisticile arată că populaţia României după domiciliu a intrat într-un proces de scădere continuă începând cu anul 2006. În aproape două decenii, între 2006 şi 2025, populaţia raportată oficial de autorităţi scade de la 22,6 milioane de locuitori la 21,7 milioane, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 875.000 de persoane. În primii ani ai perioadei analizate, scăderea era mai lentă – între 2006 şi 2010 populaţia s-a redus cu aproximativ 100.000 de locuitori, o medie de circa 25.000 de persoane pe an. Pe măsură ce anii au trecut, ritmul scăderii a devenit mai accelerat: în intervalul 2020–2025, pierderile anuale ajung la peste 80.000 de locuitori. Astfel, ritmul de scădere s-a triplat faţă de prima parte a perioadei analizate, semn că factorii demografici negativi nu doar că s-au menţinut, ci s-au adâncit.

    Scăderea constantă a populaţiei poate fi explicată prin mai mulţi factori principali. În primul rând, migraţia externă masivă a avut un impact major. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, milioane de români au plecat să muncească sau să studieze în alte ţări, iar foarte mulţi dintre ei nu s-au mai întors. Fenomenul migraţiei a contribuit nu doar la scăderea directă a populaţiei, dar şi la reducerea nata­lităţii, deoarece o mare parte dintre emi­granţi se află în segmentul de vârstă tânăr, adică exact acea categorie care, în mod normal, ar aduce contribuţii importante la numărul de naşteri.

    În al doilea rând, România se confruntă cu un sold natural negativ: numărul de decese depăşeşte în fiecare an numărul de naşteri. Acest fenomen este alimentat de o rată a fertilităţii scăzută, care în ultimele decenii s-a situat constant sub pragul de înlocuire generaţională.