Tag: sarbatori

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare


    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO


    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO


    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO


    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO


    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO


    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO


    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO


    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

  • Topul celor mai nefericite bonusuri acordate de companii angajaţilor performanţi

    Angajaţii sunt de multe ori tentaţi să muncească mai mult decât li se cere, în speranţa că vor fi recompensaţi pentru entuziasmul. Din păcate pentru ei, acesta lucru nu se întâmplă întotdeauna.

    Ce se întâmplă atunci când bonusul primit este inutil, uneori chiar jignitor? Cei de la Quora au realizat o listă a celor mai proaste recompense primite de angajaţii merituoşi.

    David Hood, angajat al unei case de îngrijire, a beneficiat de o adevărată “serie” de bonusuri, unul mai inutil decât celălalt. “Într-un an am primit şuncă. Eu nu mănânc şuncă, iar cei mai mulţi colegi ai mei sunt evrei”, povesteşte Hood. “Cu altă ocazie, am primit un tricou cu sigla firmei, dar care avea cu patru numere mai mult decât măsura mea. Am mai primit şi o scrisoare din partea şefului meu în care mi-a greşit numele de mai multe ori, numindu-mă Danny. A fost ciudat, pentru că lucram de mulţi ani acolo şi eram doar câţiva angajaţi.” Povestea lui Hood nu se termină, însă, aici: “Am primit, cu ocazia sărbătorilor, un cupon pentru o masă gratis la cantina instituţiei la care chiar eu eram bucătar. A fost stupid, pentru că angajaţii oricum nu îşi plătesc mesele. Cel mai rău a fost însă când am primit un card de benzină în valoare de 15$ valabil la o benzinărie care era închisă de şase luni”, mai povesteşte bărbatul.

    Steve Johnson, lucrător în cadrul unei baze militare americane, era obişnuit să primească în fiecare an un curcan drept bonus pentru sărbători. “Am trecut apoi în subordinea celor mai zgârgiţi oameni pe care i-am întâlnit. Primul an, de Crăciun, am primit doar o poză cu un curcan. A fost penibil. Anul următor, n-am mai primit nimic.”

    Jay Bazzinoti, un tânăr angajat în Boston, s-a bucurat atunci când a primit din partea conducerii un plic pe care scria “Bonus pentru munca depusă”. Bucuria sa nu a durat însă mult: când a deschis plicul, Bazzinoti a găsit numai cupoane cu valoare de câţiva dolari trimise de la sediul central din California. “Evident, nu am avut ce să fac cu ele în Boston”, povesteşte Bazzinoti.

    Poate cel mai amuzant exemplu este cel al lui Andy Warwick, un traducător care avea sarcina de a scrie cursuri de engleză pentru angajatorul său. Cu ocazia sărbătorilor, el a primit prin poştă un discount de 20% la cursurile scrise chiar de el. “Poate angajaţii chinezi s-au bucurat de bonus, dar în cazul meu a fost chiar stupid”, comentează Warwick.

    Corrie Hausman, îşi aminteşte de anii petrecuţi în retail, când în loc de bonus compania trimitea o cutie cu 5-6 prăjituri ce trebuiau împărţite între la 25 de oameni. “Partea cea mai bună? Prăjiturile ajungeau de cele mai multe ori zdrobite la birou”, spune Hausman.

  • O nouă destinaţie europeană câştigă din ce în ce mai mulţi turişti români

    Numărul de înnoptări ale turiştilor români care călătoresc în Germania a crescut de la 728.161 în 2014 la 801.705 în 2015. În total s-a înregistrat o creştere de 10,1%, care poziţionează România în primele 20 de pieţe pentru turismul de incoming în Germania, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Organizaţiei Germane pentru Turism. Motivele principale pentru călătoriile în Germania sunt: petrecerea sărbătorilor (43%), vizitarea prietenilor şi a rudelor (30%) şi afacerile (27%). Cei mai mulţi turişti călătoresc cu maşina (67%), avionul (22%) şi autocarul (10%). 
     
    Germania este o destinaţie mai populară în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), 49% dintre ei alegând Germania ca destinaţie turistică. În schimb, numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania. Cei mai mulţi turişti (78%) aleg călătoriile lungi (în jur de 9 zile). În medie, turiştii români care călătoresc în Germania cheltuie 36 euro pe zi, iar 31% dintre aceştia îşi rezervă toate aspectele legate de vacanţă on-line.
     
    Cu 79,7 milioane de înnoptări internaţionale, turismul de incoming în Germania înregistrează în 2015, pentru a şasea oară consecutiv, creşteri semnificative. Conform datelor Institutului Federal de Statistică, numărul înnoptărilor oaspeţilor străini în unităţile de cazare cu cel puţin zece paturi pentru perioada ianuarie – decembrie 2015, se situează cu 4,1 milioane peste valorile anului precedent – o creştere de 5,4 %.  
     
     „Bilanţul pentru 2015 depăşeşte estimările noastre, precum şi toate prognozele  UNWTO, care au plecat de la premisa creşterii globale a turismului de până la 3-4%. Chiar şi în comparaţie cu cele mai mari destinaţii turistice din Europa, Germania poate câştiga puncte, fiind un motor de creştere“, a explicat Petra Hedorfer, preşedinte al Consiliului de Administraţie DZT. 
    Faţă de anul anterior, Germania a înregistrat un plus de 2,1 milioane de înnoptări, adică o creştere aboslută de 50%. Astfel, din totalul numărului de înnoptări înregistrate în Germania, 73,4% au fost realizate de turişti din ţările europene. Clasamentul motoarelor de creştere este condus de Spania cu 517.000 înnoptări suplimentare, urmată de Elveţia  (plus 492.000), Marea Britanie (plus 382.000) şi Olanda (plus 176.000).
     
    Nouă din cele zece pieţe sursă pentru incoming-ul Germaniei se află în Europa. Primul loc este deţinut de Olanda cu 11,2 milioane de înnoptări (cu 1,6% mai mult). Pe locul secund se află Elveţia, cu 6,4 milioane de înnoptări (cu 8,4% mai mult). O rată ridicată de creştere a înregistrat şi Marea Britanie, care a generat cu 7,4% mai multe înnoptări decât anul trecut şi care ocupă locul patru, imediat după SUA, în topul incoming al pieţelor sursă. Pe următoarele locuri se află Italia, Austria, Danemarca, Franţa şi Belgia cu rate de creştere între 1,3 şi 5 %. Cea mai mare creştere dintre pieţele europene în 2015 a fost înregistrată din partea Spaniei (24,2%), ajungând la 2,7 milioane de înnoptari). Cu acest rezultat, ibericii se întorc în top 10. 
     
    O serie de incertitudini influenţează aşteptările cu privire numărul potenţial de turişti la începutul anului 2016. Situaţia securităţii în Europa şi, în general, la nivel mondial, evoluţia situaţiei refugiaţilor, precum şi condiţiile economice mondiale generale pot afecta decizia de a călători. Luând în considerare aceşti factori, DZT consideră ca fiind realistă o creştere între 1 şi 3%. 
     
  • Viaţa unui dictator: în ţara unde Crăciunul era interzis el petrecea alături de Elizabeth Taylor sau Richard Burton – GALERIE FOTO

    După instalarea regimului comunist în fosta Iugoslavie, la finalul celui de-al doilea război mondial, mai multe sărbători au fost interzise, printre care şi Crăciunul. 
     
    Dar aceste reguli nu erau valabile pentru toată lumea: liderul iugoslav Josip Broz Tito este cunoscut pentru petrecerile cu fast pe care le organiza, bucurându-se de prezenţa unor nume mari ale vremii, precum Richard Burton sau Elizabeth Taylor.
     
    Foto: bigpicture.ru
     
    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

  • MAI: Revelion fără incidente şi cele mai liniştite sărbători de iarnă din ultimii cinci ani

    Conform datelor MAI, în noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016 nu au fost înregistrate evenimente deosebite, fiind menţinut climatul de siguranţă publică, cel mai ridicat din ultimii cinci ani.

    La cele 144 de evenimente organizate în spaţiul public de Revelion, la care au participat peste 400.000 de persoane, nu au fost înregistrate incidente. În ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, în data de 1 ianuarie pompierii au intervenit pentru stingerea a 159 de incendii, iar echipajele SMURD au acordat ajutor medical de urgenţă în peste 1.000 de cazuri.

    Autorităţile au constatat o diminuare semnificativă a incidentelor cauzate de folosirea materialelor pirotehnice.

    În prima zi a noului an, conform evaluărilor unităţilor medicale, a fost înregistrată o diminuare semnificativă a cazurilor de persoane care au necesitat internarea în urma utilizării articolelor pirotehnice. În perioada premergătoare Anului Nou, structurile MAI au ridicat, în vederea confiscării, peste 115 tone de materiale pirotehnice cu potenţial risc pentru cetăţeni.

    În luna decembrie, s-a intervenit la peste 77.000 de evenimente, ceea ce înseamnă o medie de 2.400 de acţiuni zilnic.

    Structurile MAI au aplicat sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 89 de milioane de lei şi au constatat peste 16.500 de infracţiuni. De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 6,5 milioane de lei.

    În domeniul siguranţei rutiere, au fost reţinute peste 13.800 de permise de conducere pentru depăşirea regimului de viteză, pentru consum de alcool, dar şi pentru alte abateri grave care reprezentau un risc pentru participanţii la trafic.

    De asemenea, în aceste zile au fost dispuse măsuri suplimentare pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, mai ales cele de pe graniţa de vest, care vor fi tranzitate de foarte mulţi dintre românii veniţi în ţară de sărbători.

    În luna decembrie, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 4.100.000 de persoane, din care 3.500.000 au fost cetăţeni din ţări ale Uniunii Europene. Comparativ cu luna decembrie a anului 2014, când frontiera a fost tranzitată de 2,9 milioane de persoane, se constată o creştere de 37 la sută.

    Aproape 40.000 de angajaţi ai MAI – poliţişti, pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, medici şi paramedici SMURD – au fost la datorie în aceste zile.

  • MAI: Revelion fără incidente şi cele mai liniştite sărbători de iarnă din ultimii cinci ani

    Conform datelor MAI, în noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016 nu au fost înregistrate evenimente deosebite, fiind menţinut climatul de siguranţă publică, cel mai ridicat din ultimii cinci ani.

    La cele 144 de evenimente organizate în spaţiul public de Revelion, la care au participat peste 400.000 de persoane, nu au fost înregistrate incidente. În ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, în data de 1 ianuarie pompierii au intervenit pentru stingerea a 159 de incendii, iar echipajele SMURD au acordat ajutor medical de urgenţă în peste 1.000 de cazuri.

    Autorităţile au constatat o diminuare semnificativă a incidentelor cauzate de folosirea materialelor pirotehnice.

    În prima zi a noului an, conform evaluărilor unităţilor medicale, a fost înregistrată o diminuare semnificativă a cazurilor de persoane care au necesitat internarea în urma utilizării articolelor pirotehnice. În perioada premergătoare Anului Nou, structurile MAI au ridicat, în vederea confiscării, peste 115 tone de materiale pirotehnice cu potenţial risc pentru cetăţeni.

    În luna decembrie, s-a intervenit la peste 77.000 de evenimente, ceea ce înseamnă o medie de 2.400 de acţiuni zilnic.

    Structurile MAI au aplicat sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 89 de milioane de lei şi au constatat peste 16.500 de infracţiuni. De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 6,5 milioane de lei.

    În domeniul siguranţei rutiere, au fost reţinute peste 13.800 de permise de conducere pentru depăşirea regimului de viteză, pentru consum de alcool, dar şi pentru alte abateri grave care reprezentau un risc pentru participanţii la trafic.

    De asemenea, în aceste zile au fost dispuse măsuri suplimentare pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, mai ales cele de pe graniţa de vest, care vor fi tranzitate de foarte mulţi dintre românii veniţi în ţară de sărbători.

    În luna decembrie, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 4.100.000 de persoane, din care 3.500.000 au fost cetăţeni din ţări ale Uniunii Europene. Comparativ cu luna decembrie a anului 2014, când frontiera a fost tranzitată de 2,9 milioane de persoane, se constată o creştere de 37 la sută.

    Aproape 40.000 de angajaţi ai MAI – poliţişti, pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, medici şi paramedici SMURD – au fost la datorie în aceste zile.

  • VESTE BUNĂ pentru toţi şoferii din România. Cadoul NESPERAT pe care îl primesc aceştia înainte de sărbători

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să modifice norma privind asigurările RCA pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, prin care asigurătorii vor fi obligaţi să coreleze evoluţia nivelului tarifelor cu nivelul daunalităţii pentru fiecare segment de asiguraţi.

        „Consiliul ASF a aprobat Proiectul Normei privind modificarea şi completarea art. 21 din Norma nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. Proiectul de normă impune introducerea unei corelaţii între evoluţia nivelului tarifelor şi nivelul daunalităţii pentru fiecare segment de asiguraţi, precum şi obligaţia asigurătorilor de a utiliza suficiente date istorice pentru a putea efectua un calcul relevant statistic pentru fiecare categorie de riscuri omogene”, se arată într-un comunicat al ASF.

    Articolul respectiv din norma aprobată anul trecut prevede că asigurătorii RCA au obligaţia să stabilească tarifele de primă pe categorii de riscuri omogene, pe perioade de un an, calculate pe baze actuariale general acceptate, pentru limitele de despăgubire stabilite prin normă, astfel încât să sa acopere toate obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor de asigurare RCA, constituirea rezervelor tehnice prevăzute în legislaţia în vigoare şi plata contribuţiilor către fondurile stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi acoperirea cheltuielilor de achiziţie şi de administrare.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • FILME DE CRĂCIUN: Zece producţii celebre pe care trebuie să le vezi de sărbători – VIDEO

    • Miracle on 34th Street, 1947 (Miracol pe strada 34)

    Când un bătrân care pretinde că este Moş Crăciun trece drept nebun aproape în faţa tuturor, un tânăr avocat decide să îl apere în instanţă, argumentând că identitatea pretinsă de el este cea adevărată- Cunoscutul film există şi într-o variantă mai nouă, lansată în 1994, cu actriţa Mara Wilson (cunoscută pentru “Mathilda”) în rolul principal. Totuşi, parcă nimic nu este mai bun decât clasicul din 1947, regizat de George Seaton şi obligatoriu prezent în lista unui iubitor adevărat al filmelor de sărbători. Varianta alb-negru şi candoarea autentică pe care o transmite Edward Gwenn în rolul lui Moş Crăciun se potrivesc perfect.

    • It’s a Wonderful Life, 1946 (O viaţă minunată)

    Probabil cel mai emoţionant film de Crăciun, producţia din 1946 regizată de Frank Zappa beneficiază de personaje autentice, de o poveste magică şi de interpretarea minunată a cunoscutului actor James Stewart. Toate acestea şi un mesaj puternic fac din “It’s a Wonderful Life” filmul perfect pe care să îl urmăreşti de CRĂCIUN alături de familie. În plus, în 1998 a fost votat pe locul 11 în lista Institutului American de Film a celor mai bune 100 de producţii . Este considerat unul dintre filmele favorite din toate timpurile,  fiind votat astfel atât de către public, cât şi de către criticii de film.

    • Home Alone, 1990 (Singur acasă)

    Seria de patru filme centrate în jurul aventurii unui băiat care reuşeşte în fiecare an să salveze Crăciunul a devenit celebră prin prestaţia lui Macaulay Culkin din primele două producţii. Problemele pe care o bandă de hoţi le creează în fiecare episod şi pe care tânărul Kevin trebuie să le rezolve eroic de fiecare dată sunt ingredientul unei comedii perfecte de CRĂCIUN, chiar şi la 23 de ani de la lansarea seriei.

    • Die Hard, 1988 (Greu de ucis)

    Salvarea unei clădiri sau a unui avion deturnat de terorişti şi rostogolirea prin flăcări şi cioburi s-ar putea să nu sune deloc a film de CRĂCIUN, dar filmele de acţiune în care Bruce Willis sunt alese de mulţi în perioada sărbătorilor. Acţiunea care se petrece în preajma sărbătorilor şi faptul că în fiecare film lupta se dă pentru salvarea familiei ar putea fi printre motive. În orice caz, Bruce Willis ştie cum să-i ţină cu sufletul la gură şi pe pasionaţii de filme de Crăciun.

    • A Christmas Carol, 1938 (Colindă de Crăciun)

    Unul dintre filmele cu cele mai multe ecranizări după cartea lui Charles Dickens, “Colindă de Crăciun” spune povestea lui Ebenezer Scrooge, un bătrân acru care îşi recapătă spiritul de Sărbători şi învaţă ce e compasiunea după ce este vizitat de spiritele Crăciunului trecut, prezent şi viitor.

    • A Christmas Story, 1983 (Poveste de Crăciun)

    Un alt film de Crăciun care are un copil în centrul acţiunii, “A Christmas Story” este un clasic de sărbători mai mult în Statele Unite, dar merită urmărit de oricine vrea să îşi aducă aminte cât de greu e să fii copil într-o familie mare. Cu atât mai greu când tot ce vrei de CRĂCIUN este o puşcă cu bile şi eşti dispus să întâmpini toate obstacolele care îţi ies în cale când încerci să-ţi convingi părinţii să-ţi ia cadoul perfect.

    • Love Actually, 2003 (Pur şi simplu dragoste)

    Comedia romantică ce reuneşte mai multe vedete britanice are mari şanse să devină un clasic peste ani. Colajul de poveşti ingenios împletite care transmit acel adevăr universal valabil în armonie perfectă cu sărbătorile de iarnă: dragostea învinge întotdeauna. Protagonişti în poveştile de CRĂCIUN sunt Hugh Grant, Keira Knightley, Liam Neeson, Colin Firth şi Emma Thompson.

    • The Holiday, 2006 (Vacanţa)

    Acţiunea are loc în perioada Crăciunului, dar filmul merită urmărit de oricine vrea să vadă o poveste de iubire cu accente de comedie. Kate Winslet, Jude Law, Cameron Diaz şi Jack Black descoperă că nu e niciodată prea târziu pentru o a doua şansă în dragoste, iar Crăciunul pare decorul perfect pentru acest lucru.

    • Holiday Inn, 1942 (Hanul melodiilor)

    Bing Crosby şi Fred Astaire sunt protagoniştii unui alt clasic de Crăciun, câştigător al unui premiu Oscar, care garantează atmosfera de sărbători prin numere inedite de muzică şi dans cum numai cei doi pot interpreta. Într-un han care se deschide doar de sărbători, un dansator profesionist şi un cântăreţ de estradă se întrec pentru inima unei frumoase interprete.

    • How The Grinch Stole Christmas, 2000 (Cum a furat Grinch Crăciunul)

    Grinch este un spiriduş cu o inimă de două ori mai mică şi trăieşte izolat într-o peşteră. Enervat de festivităţile de Crăciun care au scăpat de sub control din Whoville, spiriduşul conspiră să strice sărbătoarea, dar până la urmă află că spiritul Crăciunului este mult mai adânc decât nişte jucării. Jim Carrey face un rol extraordinar în această comedie de Crăciun.

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.