BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Noi runde de declin pe bursele americane: Dow Jones scade cu 1,6% după anunţarea sancţiunilor lansate împotriva Moscovei. S&P 500 şi Nasdaq se depreciază cu 1,2%, respectiv 0,8%

    Marii indici de pe Wall Street încep ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii februarie cu o nouă serie de scăderi, declanşate de sancţiunile îndreptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse.

    La aproape o oră de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, indicele Dow Jones Industrial Average se deprecia cu 1,6%. S&P 500 şi Nasdaq, indicele giganţilor din domeniul tehnologiei, scădeau cu 1,2%, respectiv 0,8%, potrivit CNBC.

    În ultimele săptămâni, unele sesiuni de tranzacţionare de pe Wall Street au început în teritorii negative şi s-au încheiat cu creşteri semnificative, sentimentul general al investitorilor părând să se schimbe astfel în curs de câteva ore.

    De exemplu, pe 24 februarie, ziua invaziei ruseşti în Ucraina, principalii indici din Statele Unite au deschis pe minus cu 2%-3%, însă au reuşit să încheie ziua pe plus.

    Totuşi, dinamica de luni ar putea arăta diferit, iar bursele americane să închidă şedinţa pe minus.

    De asemenea, se poate observa că Nasdaq a început astăzi cu o scădere mai mică prin comparaţie cu ceilalţi doi indici, în contextul în care benchmark-ul marilor companii tech a oferit scăderi mai pronunţate în ultimele luni. De exemplu,în 2022, Nasdaq este pe minus cu 14%. Dow Jones şi S&P au scăzut în aceeaşi perioadă cu 8%, respectiv 9,7%.

    La ora redactării ştirii, preţul aurului creştea cu 1,5%, iar preţul petrolului american WTI afişa un avans de 4%, potrivit MarketWatch.

     

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie. 

  • Rubla se prăbuşeşte cu până la 30% şi atinge un minim istoric în faţa dolarului după anunţarea sancţiunilor din weekend

    Cu până la 30% se prăbuşeşte rubla rusească în faţa dolarului american, de la 0,012 dolari pentru o rublă în şedinţa de vineri la aproximativ 0,009 ruble astăzi (respectiv de la 83 de ruble pentru un dolar la 117 ruble pentru un dolar) după ce ţările occidentale au anunţat în weekend noi sancţiuni împotriva Rusiei, notabil restricţiile SWIFT, din cauza invaziei în Ucraina.

    Noul minim record pentru moneda rusă vine după ce unora dintre băncile din ţară li s-a interzis utilizarea sistemului internaţional de plăţi SWIFT, notează BBC. Duminică, banca centrală a Rusiei a făcut apel la calm, pe fondul temerilor că ar putea avea loc retrageri masive de numerar.

    Decizia luată de Uniunea Europeană, Statele Unite şi aliaţii de a tăia accesul la SWIFT pentru o serie de bănci ruseşti este cea mai dură măsură impusă până în prezent Moscovei din cauza conflictului din Ucraina. Activele băncii centrale a Rusiei vor fi, de asemenea, îngheţate, limitând capacitatea ţării de a accesa rezervele sale din străinătate.

    Intenţia este de a “izola şi mai mult Rusia de sistemul financiar internaţional”, se arată într-o declaraţie comună. Rusia este puternic dependentă de sistemul Swift pentru exporturile sale cheie de petrol şi gaze, scrie BBC.

    “Dacă banca centrală rusă şi cele mai mari bănci din Rusia – care au fost deja izolate de serviciile bancare corespondente – nu găsesc un mijloc alternativ de a ajunge la sistemul financiar global, Rusia se confruntă cu o izolare de tip Iran şi Coreea de Nord din economia globală”, a declarat pentru BBC Ari Redbord de la firma de analiză blockchain TRM Labs.

    “Pieţele financiare sunt ghidate de desfăşurarea evenimentelor din Ucraina”, a declarat Katrina Ell, economist la Moody’s Analytics din Sydney.

    “Anunţurile privind sancţiunile şi acţiunea militară vor continua să influenţeze piaţa în această săptămână”, a declarat ea pentru BBC.

    Săptămâna trecută, Moody’s a declarat că analizează obligaţiunile ruseşti pentru a le retrograda eventual la ‘”junk”, ceea ce ar plasa Rusia într-o ligă a ţărilor mai riscante care, de obicei, trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta. Agenţia rivală de rating de credit S&P a coborât deja ţara la statutul de “junk”.

     

  • Până unde va merge Rusia lui Vladimir Putin? După distrugerile din Ucraina, Rusia ameninţă Europa cu un război nuclear

    Războiul din Ucraina este cea mai mare cumpănă cu care s-a confruntat Europa mo­dernă în ultimii 80 de ani. Două generaţii de europeni nu au cunoscut războiul. Războiul, decenii de-a rândul, a fost o carte de ficţiune pe care o citeşti într-un tren. Iată-l aici. Acum. De ce? Nimeni nu are un răspuns.

    Rusia urmăreşte să distrugă Ucraina. Şi poate să o facă. Pentru că forţele militare sunt cumplit dispro­por­ţionate. Dar dacă susţii că ucrai­nenii îţi sunt fraţi, de ce îi omori, de ce le distrugi casele şi oraşele? Şi ce ur­mează apoi? Ţinta a fost deja sta­bi­lită, într-un comunicat al Kremli­nu­lui: Finlanda şi Suedia. Rusia a ajuns la gurile Dunării, sunt la 50 de kilometri de graniţele României. Răspunsul Occidentului?

    Unele bănci ruseşti vor fi elimi­nate din sistemul SWIFT cel care face tran­zacţii interbancare uşoare. Banca Naţională a Rusiei va fi sanc­ţio­nată. Oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin şi ministrul de externe Lavrov, sunt pe lista sancţiunilor. Puţin însă.

    Ucraina rezistă, deşi ruşii cre­deau că o cuceresc în două ore. Aşa că războiul va fi de lungă durată.

    Pentru România, ce înseamnă acest război de la graniţă? Analistul financiar Dragoş Cabat este de păre­re că economia va încetini în Româ­nia şi în Uniunea Europeană dacă se va prelungi conflictul din Ucraina şi sancţiunile economice asupra Rusiei vor merge înainte.

    „Va afecta creşte­rea economică din toate ţările euro­pene, inclusiv România, dacă acest conflict conti­nuă, dacă sancţiunile economice se aplică, pentru că Germania şi Italia, de­pind de gazul din Rusia“, a spus Dragoş Cabat.

    Ucrainenii rezistă, iar Europa – in­clusiv reticenta Germanie – trimite arme Ucrainei.

    România primeşte prin vămile sale mii de refugiaţi de război din Ucraina.

  • „Opţiunea nucleară” în materie de sancţiuni economice: ce poate risca Federaţia Rusă în scenariul cel mai radical?

    În contextul aparentei escaladări a crizei de la graniţele Ucrainei, s-au avansat diferite scenarii cu privire la evoluţia relaţiilor dintre Occident şi Federaţia Rusă în urma unui asemenea eveniment. Conform opiniei generale, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană vor reacţiona la eventuale operaţiuni militare ruse pe teritoriul Ucrainei nu printr-o implicare militară directă, ci prin adoptarea unor pachete de sancţiuni economice „nucleare”. Asemenea măsuri ar genera un impact major negativ asupra economiei ruse, generând costuri masive atât pentru populaţie, cât şi pentru economia rusă.

    Gama de opţiuni considerate cele mai „radicale” sau „dramatice” care au apărut în mass media, precum şi în discursurile anumitor decidenţi politici occidentali, ar include:

    – interzicere accesului Federaţiei Ruse la reţeaua interbancară SWIFT;

    – blocarea proiectului Nord Stream 2;

    – interzicerea comerţului cu anumite bunuri către / dinspre Federaţia Rusă, precum energia, cerealele sau bunuri cu utilizare duală, precum microprocesoarele sau alte produse electronice;

    – interzicerea utilizării de dolari americani sau euro de către entităţile din Federaţia Rusă;

    – blocarea accesului Federaţiei Ruse sau a entităţilor ruse la piaţa internaţională a datoriei sau de capital în general;

    – altele

    Deşi asemenea măsuri sunt într-adevăr cu un potenţial impact semnificativ la nivelul economiei ruse, ele nu sunt nici pe departe cele mai radicale măsuri economice care se pot adopta de SUA sau UE către o anumită ţară, în cazul prezent, către Federaţia Rusă.

    Încă de la început, se poate puncta că una dintre căile prin care economia rusă poate ocoli sancţiunile economice occidentale este utilizarea unei ţări terţe ca rută de „ocolire” şi „redirecţionare” a tranzacţiilor pe care le-ar putea desfăşura prin entităţi interpuse din asemenea state. Un asemenea exemplu ar fi China: blocarea accesului instituţiilor financiare la SWIFT (care nu este altceva decât un sistem de comunicare de mesaje între instituţiile financiare, şi nu de plăţi sau decontare) poate fi facil ocolită prin utilizarea de către aceste instituţii a propriului sistem similar / paralel pentru redirecţionarea tranzacţiilor către instituţii financiare din China, care, ulterior, prin tranzacţii back-to-back ar putea permite entităţilor din Federaţia Rusă efectuarea de tranzacţii în sistemul financiar internaţional. Acelaşi lucru ar fi valabil şi pentru interzicerea utilizării monedelor occidentale.

    Cititi mai multe pe www.monitorulapararii.ro

  • Criza din Ucraina testează relaţia dintre China şi Rusia: Deşi Beijingul s-a alăturat Moscovei împotriva extinderii NATO, oficialii chinezi se tem să sprijine în vreun fel o potenţială invazie

    Ameninţările Rusiei de a invada Ucraina forţează China să atingă un echilibru între sprijinul din ce în ce mai mare al preşedintelui Xi Jinping pentru Vladimir Putin şi interesul propriu al Beijingului pentru stabilitatea regiunii, potrivit analiştilor, scrie Financial Times.

    Criza, declanşată de decizia lui Putin de a concentra 190.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina, rămâne în continuare volatilă. Putin şi Joe Biden au acceptat „în principiu” un summit pentru a calma tensiunile asupra Ucrainei, după avertismentele preşedintelui SUA că Rusia ar putea începe invaza în „câteva zile”.

    China s-a alăturat Rusiei luna aceasta pentru a se opune extinderii NATO, evidenţiind un nou nivel de cooperare între Xi şi Putin.

    Însă Wang Yi, ministrul de externe al Chinei, a declarat sâmbătă la o conferinţă europeană de securitate că „suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a oricărei ţări ar trebui respectate”.

    „Sperăm că prin dialog şi consultare se poate găsi o soluţie care să garanteze cu adevărat securitatea şi stabilitatea în Europa”, a adăugat el.

    Remarcile sale au reflectat o schimbare faţă de sfârşitul lunii ianuarie, când a oferit sprijin Rusiei în confruntarea cu SUA şi NATO cu privire la Ucraina, declarând că Moscova are „preocupări rezonabile de securitate”.

    Tonul lui Wang s-a îndepărtat, de asemenea, de propriul său minister, care l-a criticat pe Biden pentru că a alimentat tensiunile.

    Potrivit unui academician senior de la o universitate chineză de top, Beijingul trebuie să „găsească un echilibru” în sprijinirea Moscovei, fără a-şi deteriora propriile legături militare şi economice cu Ucraina.

    „Există o neînţelegere comună în rândul presei occidentale – şi chiar al unor oficiali occidentali – că Beijingul sprijină o invazie rusă a Ucrainei. Este fictiv”, a spus academicianul, care a cerut să-şi păstreze anonimatul. „Orice conflict militar, în special războiul pe scară largă, va afecta, fără îndoială, interesele Chinei în zonă”.

    Încercarea lui Wang de a păstra neutralitatea va fi însă testată dacă Occidentul va impune sancţiuni financiare Rusiei.

    „Decizia Chinei fie de a adera la noile sancţiuni occidentale, fie de a ajuta Rusia să le evite, va modela căile de escaladare şi va determina amploarea izolării economice şi politice pe care o impun sancţiunile”, a spus Chris Miller, director al programului Eurasia la Institutul de Cercetare a Politicii Externe.

    Analiştii au declarat că Beijingul va încerca să separe respingerea SUA şi NATO de rezervele sale cu privire la o posibilă încălcare a suveranităţii Ucrainei.

    „Sprijinul Chinei şi al Rusiei este cel mai puternic atunci când contestă supremaţia SUA, deoarece acolo se aliniază în mod deosebit interesele lor. Când vine vorba de revendicări teritoriale, ambele au manifestat o poziţie destul de ambivalentă faţă de comportamentul celuilalt”, a declarat Alexander Korolev, expert în relaţia de securitate Rusia-China la Universitatea din New South Wales din Sydney.

    Interesele Chinei în Ucraina includ miliarde de dolari în contracte de construcţie, precum şi investiţii în telecomunicaţii prin Huawei şi achiziţionarea de echipamente militare ucrainene.

    Beijingul a cerut Kievului şi Moscovei să revigoreze acordul de la Minsk, blocat, ca o cale către pace, insistând în acelaşi timp să adere la o politică proprie de neintervenţie.

    Posibilitatea ca Rusia să lanseze o invazie completă a Ucrainei a oferit Chinei, de asemenea, un „cadou” pentru a-şi spori influenţa asupra Moscovei, a-şi consolida securitatea energetică, a testa regimul de sancţiuni al Occidentului şi a profita de o Europă fragmentată, potrivit analiştilor geopolitici.

    Sancţiunile occidentale din cauza crizei din Ucraina ar putea adânci şi dependenţa Moscovei de Beijing, în timp ce succesul sau eşecul lor ar fi instructiv pentru Xi pentru viitoarele conflicte cu SUA, au spus experţii.

    „Dacă reuşesc să impună Rusiei costuri severe, ameninţarea sancţiunilor occidentale împotriva Chinei – care ar putea fi folosite în cazul unei crize în Asia – ar fi mai credibile”, a spus Miller. „[Dar] dacă China ar ajuta Rusia să atenueze impactul acestor sancţiuni, SUA ar pierde un instrument important, iar capacitatea sa de a constrânge China folosind mijloace economice ar fi redusă”.

  • Occidentul avertizează Rusia: Statele Unite au planificat o listă de sancţiuni împotriva apropiaţilor lui Vladimir Putin în cazul unei invazii asupra Ucrainei

    Statele Unite au elaborat sancţiuni care vizează cercul intim al lui Vladimir Putin şi legăturile sale cu Occidentul, pe măsură ce Washingtonul lărgeşte lista de sancţuni financiare pe care este gata să le impună dacă Rusia invadează Ucraina, scrie Financial Times.

    Înalţi oficiali ai administraţiei au declarat pentru Financial Times că o listă de sancţiuni ce vizează persoane apropiate de Vladimir Putin a fost elaborată în coordonare cu aliaţii SUA, ca parte a efortului de a pedepsi preşedintele rus în cazul unui atac.

    „Persoanele pe care le-am identificat fac parte din cercurile intime ale Kremlinului şi joacă un rol împortant în luarea deciziilor guvernamentale”, au declarat oficialii americani.

    Persoanele administraţiei nu i-au numit pe oligarhii ruşi în cauză, dar au spusă că mulţi sunt „ţinte deosebit de vulnerabile din cauza legăturilor lor financiare aprofundate cu Occidentul”.

    „Sancţiunile îi vor separa de sistemul financiar inernaţional şi vor asigura faptul că ei şi apropiaţii lor nu se vor mai putea bucura de avantajele puse la dispoziţie de vest”, au declarat oficialii înalţi ai administraţiei Biden.

    Măsurile de a viza oligarhii ruşi ar urma să dubleze sancţiunile mai ample împotriva sectoarelor economiei Rusiei, inclusiv în plan bancar şi energetic.

    Planurile SUA au venit, de asemenea, pe măsură ce Marea Britanie a pus în vizor oligarhii ruşi pentru sancţiuni în cazul unei invazii a Ucrainei.

    „Orice companie de interes pentru Kremlin şi pentru regimul din Rusia ar putea fi vizată. Oligarhii lui Putin nu au unde să se ascundă”, a declarat Liz Truss, secretarul de externe al Marii Britanii.

    La Washington, înalţi oficiali ai administraţiei Biden au declarat că ţintele au fost alese dintre liderii ruşi, din toate sectoarele economiei şi administraţiei ruse.

    Efortul paralel al Regatului Unit concentrat asupra oligarhilor va fi deosebit de important pentru SUA, având în vedere că mulţi membri ai elitei ruse au bunuri şi alte legături financiare în Marea Britanie.

    „SUA, Regatul Unit şi restul aliaţilor sunt pregătiţi să impună costuri masive dacă Rusia va invada Ucraina, iar Rusia este conştientă de asta. Salutăm parteneriatul puternic al Regatului Unit privind elaborarea şi potenţiala aplicare a sancţiunilor în urma unui comportament agresiv din partea Federaţiei Ruse”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.

    Statele Unite sunt în discuţii cu privire la o listă separată de sancţiuni care îl vor viza în mod direct pe Vladimir Putin.

     

  • Dacă Putin porneşte la război, îl va urma poporul? Sancţiunile occidentale de după anexarea Crimeei şi crizele mondiale au tras standardele de viaţă înapoi cu 10 ani

    ► Acest articol este redifuzat din data de 22.12.2021.

    Vladimir Putin conduce Rusia de mai bine de 20 de ani, timp în care şi-a construit imaginea de lider neînfricat, fără opoziţie la el acasă şi capabil să înfrunte Occidentul. Iar acum chiar o face, prin mesaje belicoase prin care dă de înţeles că NATO îi perturbă zona de confort geopolitic. Dar dacă Putin declanşează un război, aşa cum se tem mulţi, va fi el urmat de popor? Vor suporta economia şi societatea efortul de război?

    Protestele de la Moscova şi ascensiunea popularităţii unor disidenţi arată că în Rusia este o problemă cu chiar popularitatea lui Putin şi poate de aici atitudinea belicoasă a Kremlinului. Aţâţarea spiritului naţionalist i-ar putea face pe ruşi să uite de vremurile de criză cu care se confruntă.

    Rusia a invadat Ucraina în 2014 în plină criză economică. Standardele de viaţă au continuat să scadă de atunci. Însă situaţia de acum, cu rubla şubredă, inflaţie puternică, mâncare scumpă, o economie dependentă de exportul de materii prime şi neîncredere în autoritate, este rezultatul construcţiei economice la care chiar Putin a participat.

    Liderul de la Moscova le-a oferit ruşilor de-a lungul timpului cadouri teritoriale, Crimeea, o peninsulă anexată de la Ucraina, fiind cel mai preţios de până acum. Altele sunt di­ferite zone fierbinţi din Caucaz şi părţi din estul Ucrainei controlate de forţe sepa­ratiste pro-ruse. Anexarea Crimeei costă şi acum. Economistul Serghei Aleksaşenko estimează că până în 2019 costurile s-au ridicat la 160 de do­lari pentru fiecare cetăţean al Rusiei, băr­bat, femeie sau copil. Altfel calculat, pre­ţul înseamnă de 357 de ori bugetul Academiei Ruse pentru Ştiinţe.

    Până în 2019, spune Aleksaşenko, cei mai mulţi ruşi nu păreau să simtă că anexarea Crimeei le afectează calitatea vieţii. Dar de atunci în Rusia s-a instalat o criză economică. Per­cepţia se poate schimba. Iar în Crimeea Putin nu a reuşit să construiască tot ce şi-a pro­pus. Acest teritoriu încă se confruntă cu o criză de apă.

    Cuceriri mai mari ar fi şi mai costisitoare. La costurile plătite voluntar se adaugă şi cele provocate de Occident prin sancţiunile economice impuse Rusiei după agresiunile din Ucraina. Aceste sacţiuni au pentru companiile ruse un preţ echivalent cu 4,2% din PIB-ul ţării, potrivit unui studiu realizat de Daniel Ahn şi Rodney Ludema, foşti economişti la Departamentul de Stat al SUA.

    Marile companii din Rusia au adesea la conducere personaje din anturajul lui Putin sau apropiate Kremlinului. În total, costul agresiunilor s-ar ridica la 8% din PIB. Alţii, cum ar fi analiştii din Ucraina, văd aceste pierderi ca fiind mult-mult mai mici. Ucraina ar vrea sancţiuni mai puternice. 

    În 2019, Putin a sărbătorit 20 de ani în rolul de conducător al Rusiei. The Moscow Times a făcut atunci un parcurs al economiei ruse în aceste două decenii. Putin a preluat o economie în criză profundă, sfărâmată de destrămarea URSS, de un default de 40 de miliarde de dolari şi de colapsul sistemului bancar. Recesiunea măcina ţara timp de un deceniu, iar criza era agravată de prăbuşirea preţurilor petrolului pe pieţele internaţionale. Însă norocul i-a surâs rapid lui Putin. Din 2000 preţurile petrolului au început să urce, de la 10 dolari pe baril ajungând în zece ani la 150 de dolari barilul. Revărsarea unui ocean de petrodolari a făcut reconstrucţia Rusiei  o sarcină mai uşoară. Putin este responsabil pentru prima încercare mai serioasă de a reforma economia. Însă eforturile în acest sens au fost întrerupte de criza globală din 2008, iar reformele planificate n-au progresat decât cu 30%. Progresul era vizibil, totuşi, deşi a fost încetinit şi de furt sau corupţie. Rusia ajunsese cea mai bogată ţară din Comunitatea Statelor Independente. În 10 ani, din 1999 şi până în 2008, PIB-ul nominal a crescut cu 94%, iar PIB per capita s-a dublat. Valoarea economiei a decolat de la 210 miliarde dolari în 1999 pentru a ajunge la cota cea mai de sus, de 1.800 de miliarde dolari, în 2008. Ponderea economiei ruse în economia mondială crescuse de la 2% la 4%. Criza din 2008 a fost un moment crucial. Economia n-a mai reuşit să avanseze. Problemele s-au acutizat odată cu prăbuşirea preţurilor petrolului, în 2014. Atunci, în plină criză, Putin a decis să invadeze Ucraina. Au urmat sancţiunile economice şi financiare occidentale. Acestea şi turbulenţele mondiale au împins economia înapoi la 1.200 miliarde dolari în 2019. Criza provocată de pandemie a tras economia în jos şi mai mult. Ca pondere în PIB-ul mondial, Rusia s-a întors de unde a plecat în 1999. Acum, ruşii se confruntă din nou cu creşterea costurilor, dar şi cu alegeri dificile, notează AFP. Ca mai tuturor popoarelor slave sau balcanice, ruşilor le place ca de sărbători să aibă mesele îmbelşugate, dar anul acesta mâncarea este mai scumpă, cu mult mai scumpă. Inflaţia depăşeşte 8%, nivel cu care se confruntă şi statele est-europene. Însă în Europa de est creşterea preţurilor reflectă cel mai mult scumpirea gazelor importate din Rusia. Ruşii nu se încălzesc şi nu gătesc cu gaze importate, prin urmare inflaţia reflectă o problemă mai gravă, şi anume scumpirea alimentelor. Rusia este o ţară agricolă, însă mâncarea se scumpeşte din cauza producţiei slabe, influenţată de capriciile vremii, şi a penuriilor cauzate de exporturi. Ruşii percep inflaţia ca fiind de 18%. Totul se scumpeşte, iar salariile nu cresc. Aproape jumătate din ruşi nu au bani puşi deoparte, ceea ce face ca impactul unor şocuri să fie deosebit de dur asupra gospodăriilor. Standardele de viaţă regresează. Sunt cu 10% mai mici decât erau în 2013, anul de dinaintea anexării Crimeei. 

    Acest articol a fost publicat pe zf.ro la data de 22.12.2021

  • Dacă Putin porneşte la război, îl va urma poporul? Sancţiunile occidentale de după anexarea Crimeei şi crizele mondiale au tras standardele de viaţă înapoi cu 10 ani

    Vladimir Putin conduce Rusia de mai bine de 20 de ani, timp în care şi-a construit imaginea de lider neînfricat, fără opoziţie la el acasă şi capabil să înfrunte Occidentul. Iar acum chiar o face, prin mesaje belicoase prin care dă de înţeles că NATO îi perturbă zona de confort geopolitic. Dar dacă Putin declanşează un război, aşa cum se tem mulţi, va fi el urmat de popor? Vor suporta economia şi societatea efortul de război?

    Protestele de la Moscova şi ascensiunea popularităţii unor disidenţi arată că în Rusia este o problemă cu chiar popularitatea lui Putin şi poate de aici atitudinea belicoasă a Kremlinului. Aţâţarea spiritului naţionalist i-ar putea face pe ruşi să uite de vremurile de criză cu care se confruntă.

    Rusia a invadat Ucraina în 2014 în plină criză economică. Standardele de viaţă au continuat să scadă de atunci. Însă situaţia de acum, cu rubla şubredă, inflaţie puternică, mâncare scumpă, o economie dependentă de exportul de materii prime şi neîncredere în autoritate, este rezultatul construcţiei economice la care chiar Putin a participat.

    Liderul de la Moscova le-a oferit ruşilor de-a lungul timpului cadouri teritoriale, Crimeea, o peninsulă anexată de la Ucraina, fiind cel mai preţios de până acum. Altele sunt di­ferite zone fierbinţi din Caucaz şi părţi din estul Ucrainei controlate de forţe sepa­ratiste pro-ruse. Anexarea Crimeei costă şi acum. Economistul Serghei Aleksaşenko estimează că până în 2019 costurile s-au ridicat la 160 de do­lari pentru fiecare cetăţean al Rusiei, băr­bat, femeie sau copil. Altfel calculat, pre­ţul înseamnă de 357 de ori bugetul Academiei Ruse pentru Ştiinţe.

    Până în 2019, spune Aleksaşenko, cei mai mulţi ruşi nu păreau să simtă că anexarea Crimeei le afectează calitatea vieţii. Dar de atunci în Rusia s-a instalat o criză economică. Per­cepţia se poate schimba. Iar în Crimeea Putin nu a reuşit să construiască tot ce şi-a pro­pus. Acest teritoriu încă se confruntă cu o criză de apă.

    Cuceriri mai mari ar fi şi mai costisitoare. La costurile plătite voluntar se adaugă şi cele provocate de Occident prin sancţiunile economice impuse Rusiei după agresiunile din Ucraina. Aceste sacţiuni au pentru companiile ruse un preţ echivalent cu 4,2% din PIB-ul ţării, potrivit unui studiu realizat de Daniel Ahn şi Rodney Ludema, foşti economişti la Departamentul de Stat al SUA.

    Marile companii din Rusia au adesea la conducere personaje din anturajul lui Putin sau apropiate Kremlinului. În total, costul agresiunilor s-ar ridica la 8% din PIB. Alţii, cum ar fi analiştii din Ucraina, văd aceste pierderi ca fiind mult-mult mai mici. Ucraina ar vrea sancţiuni mai puternice. 

    În 2019, Putin a sărbătorit 20 de ani în rolul de conducător al Rusiei. The Moscow Times a făcut atunci un parcurs al economiei ruse în aceste două decenii. Putin a preluat o economie în criză profundă, sfărâmată de destrămarea URSS, de un default de 40 de miliarde de dolari şi de colapsul sistemului bancar. Recesiunea măcina ţara timp de un deceniu, iar criza era agravată de prăbuşirea preţurilor petrolului pe pieţele internaţionale. Însă norocul i-a surâs rapid lui Putin. Din 2000 preţurile petrolului au început să urce, de la 10 dolari pe baril ajungând în zece ani la 150 de dolari barilul. Revărsarea unui ocean de petrodolari a făcut reconstrucţia Rusiei  o sarcină mai uşoară. Putin este responsabil pentru prima încercare mai serioasă de a reforma economia. Însă eforturile în acest sens au fost întrerupte de criza globală din 2008, iar reformele planificate n-au progresat decât cu 30%. Progresul era vizibil, totuşi, deşi a fost încetinit şi de furt sau corupţie. Rusia ajunsese cea mai bogată ţară din Comunitatea Statelor Independente. În 10 ani, din 1999 şi până în 2008, PIB-ul nominal a crescut cu 94%, iar PIB per capita s-a dublat. Valoarea economiei a decolat de la 210 miliarde dolari în 1999 pentru a ajunge la cota cea mai de sus, de 1.800 de miliarde dolari, în 2008. Ponderea economiei ruse în economia mondială crescuse de la 2% la 4%. Criza din 2008 a fost un moment crucial. Economia n-a mai reuşit să avanseze. Problemele s-au acutizat odată cu prăbuşirea preţurilor petrolului, în 2014. Atunci, în plină criză, Putin a decis să invadeze Ucraina. Au urmat sancţiunile economice şi financiare occidentale. Acestea şi turbulenţele mondiale au împins economia înapoi la 1.200 miliarde dolari în 2019. Criza provocată de pandemie a tras economia în jos şi mai mult. Ca pondere în PIB-ul mondial, Rusia s-a întors de unde a plecat în 1999. Acum, ruşii se confruntă din nou cu creşterea costurilor, dar şi cu alegeri dificile, notează AFP. Ca mai tuturor popoarelor slave sau balcanice, ruşilor le place ca de sărbători să aibă mesele îmbelşugate, dar anul acesta mâncarea este mai scumpă, cu mult mai scumpă. Inflaţia depăşeşte 8%, nivel cu care se confruntă şi statele est-europene. Însă în Europa de est creşterea preţurilor reflectă cel mai mult scumpirea gazelor importate din Rusia. Ruşii nu se încălzesc şi nu gătesc cu gaze importate, prin urmare inflaţia reflectă o problemă mai gravă, şi anume scumpirea alimentelor. Rusia este o ţară agricolă, însă mâncarea se scumpeşte din cauza producţiei slabe, influenţată de capriciile vremii, şi a penuriilor cauzate de exporturi. Ruşii percep inflaţia ca fiind de 18%. Totul se scumpeşte, iar salariile nu cresc. Aproape jumătate din ruşi nu au bani puşi deoparte, ceea ce face ca impactul unor şocuri să fie deosebit de dur asupra gospodăriilor. Standardele de viaţă regresează. Sunt cu 10% mai mici decât erau în 2013, anul de dinaintea anexării Crimeei. 

     

  • Opt bănci au fost sancţionate de BNR cu avertisment scris în 2021

    În anul 2020 avertismentele scri­se au vizat patru bănci, un con­du­că­tor de bancă şi doi directori, în timp ce cu amendă a fost sancţionat un direc­tor de la o bancă.

    În acest an printre băncile averti­za­te de BNR se regăsesc Aedificium Banca pentru Locuinţe, Banca Ro­mână de Credite şi Investiţii, Porsche Bank România, First Bank, CEC Bank, Banca Centrală Coopera­tistă CREDITCOOP, care a primit do­uă avertismente, şi Banca Coopera­tistă Unirea Braşov.

    Deficienţe legate de respectarea unor prevederi legale privind institu­ţiile de credit şi adecvarea capitalului sau privind cerinţele prudenţiale, ne­im­plementarea unor controale inter­ne efi­ciente sau nerespectarea unor mă­suri dispuse de BNR se re­găsesc prin­tre motivele aduse în dis­cu­ţie de ban­ca centrală pentru sanc­ţio­narea cu avertisment a băncilor.