BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • CE: Principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii pentru care trebuie să ne pregătim

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) prezintă miercuri  principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale: agenţii patogeni, rezistenţa la antimicrobiene şi ameninţările chimice.

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei Europene prezintă miercuri lista prioritară a principalelor 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale.

    Consiliul HERA a convenit asupra unei liste care include trei categorii de ameninţări la adresa sănătăţii care pun în pericol viaţa sau care sunt deosebit de dăunătoare pentru sănătate şi care au potenţialul de a se răspândi în toate statele membre. Este vorba de agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat, ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene.

    „Prezentăm astăzi (miercuri – n.r.), pentru prima dată, principalele ameninţări la adresa sănătăţii pentru care ar trebui să ne pregătim şi la care ar trebui să facem tot posibilul pentru a răspunde. Acest exerciţiu reprezintă primul pas către asigurarea disponibilităţii şi a accesibilităţii contramăsurilor medicale pentru toate statele membre în caz de necesitate. HERA a fost creată ca o santinelă în vederea viitoarelor urgenţe sanitare şi mă bucur că acum începe în mod concret să îşi îndeplinească misiunea”, a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    În conformitate cu Planul de lucru al HERA pentru 2022, HERA, în colaborare cu serviciile Comisiei, cu agenţiile UE şi cu partenerii şi experţii internaţionali, a efectuat acest exerciţiu de stabilire a priorităţilor pentru a selecta trei ameninţări cu impact puternic la adresa sănătăţii, cu scopul de asigura o aliniere globală şi o colaborare strânsă în materie de securitate sanitară la nivel mondial.

    Categoriile de ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii care au fost identificate

    Agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat: este vorba, printre altele, de analizarea anumitor familii virale care prezintă motive de îngrijorare, luând în considerare şi natura zoonotică a majorităţii bolilor infecţioase emergente cu consecinţe grave. Această categorie include în principal familii de viruşi ARN respiratorii.

    Ameninţări chimice, biologice, radiologice şi nucleare: acestea pot fi cauzate de diseminarea accidentală sau deliberată, având în vedere tensiunile geopolitice mondiale, precum şi de incidente provocate de actori neglijenţi. Substanţele CBRN au fost identificate pe baza probabilităţii de apariţie a acestora şi a impactului lor potenţial asupra sănătăţii umane.

    Ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene, care reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană, numai rezistenţa antibacteriană provocând, potrivit estimărilor, peste 1,2 milioane de decese pe an la nivel mondial.

    Identificarea principalelor ameninţări la adresa securităţii noastre sanitare reprezintă prima etapă a procesului de asigurare a dezvoltării, a capacităţii de producţie şi a extinderii producţiei, a achiziţiilor publice şi a constituirii de stocuri potenţiale de medicamente, diagnostice, dispozitive medicale şi echipamente individuale de protecţie, precum şi a altor contramăsuri medicale, pentru a asigura disponibilitatea şi accesibilitatea acestora în caz de necesitate. Împreună cu alte servicii ale Comisiei şi agenţii ale UE, HERA se va asigura că investiţiile sunt direcţionate în mod continuu către protejarea sănătăţii publice şi a securităţii sanitare în ceea ce priveşte disponibilitatea contramăsurilor medicale.

    Un obiectiv central al HERA este de a asigura dezvoltarea, fabricarea, achiziţiile publice şi distribuirea echitabilă a contramăsurilor medicale esenţiale pentru a acoperi eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea acestora. În acest scop, HERA trebuie să evalueze potenţialele ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii şi să colecteze date pentru a atinge acest obiectiv; prin urmare, HERA trebuie să identifice şi să ierarhizeze viitoarele ameninţări la adresa sănătăţii, să identifice eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea contramăsurilor medicale relevante, să orienteze viitoarele acţiuni legate de cercetarea şi dezvoltarea de noi astfel de contramăsuri şi să contribuie la orice alte acţiuni relevante.

    HERA este un pilon esenţial al Uniunii europene a sănătăţii şi un activ fundamental pentru consolidarea răspunsului şi a pregătirii UE în caz de urgenţe sanitare. HERA a fost înfiinţată în septembrie 2021 pentru a înlocui soluţiile ad-hoc pentru gestionarea şi desfăşurarea unor acţiuni de răspuns în caz de pandemie, fiind o structură permanentă, dotată cu instrumente şi resurse adecvate pentru a planifica în avans acţiunile UE în caz de urgenţe sanitare.

  • De la fondator de reţea medicală, la fondator de oraş medical

    Cu o vastă experienţă în industria de sănătate, atât ca medic, cât şi ca antreprenor, Wargha Enayati, cunoscut în mediul de business mai ales pentru fondarea reţelei de sănătate Regina Maria, a adus pe piaţa locală un nou concept: un oraş medical care îi poartă numele, Enayati Medical City. Ce facilităţi include şi ce premiere aduce în România?

    Am vrut să răspândim ideea aceasta de oraş medical pentru că sistemele medicale private existente în România sunt foarte fracţionate. Nu am reuşit până acum să avem un sistem integrat unde pacientul poate să aibă servicii diferite în acelaşi loc. Cu acest concept vrem să arătăm că de la copil până la vârstnic, poţi avea toate serviciile în acelaşi loc, tot ce e legat de partea medicală sau chirurgicală”, a descris Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria, în cadrul primei ediţii a emisiunii BM Medical City News, motivaţia care a stat în spatele acestui proiect.

    El povesteşte că ideea dezvoltării conceptului în plan local i-a venit în urmă cu nouă ani, iar planificarea a durat 2-3 ani, urmaţi de alţi trei ani în care a obţinut toate autorizaţiile şi de încă doi, cât a durat construcţia, activitatea efectivă începând în urmă cu un an. Oraşul medical care îi poartă numele se întinde pe 35.000 de metri pătraţi şi este „cel mai mare complex medical – privat sau de stat, construit după ’89”.

    Fondatorul recunoaşte că nu a dus lipsă de provocări, de la încrederea băncilor de a da un credit foarte mare pentru un proiect de tip greenfield, „până la încrederea celorlalţi colegi ai mei din breasla medicală, care s-au alăturat”. Construcţia efectivă a presupus şi ea „o muncă fantastică”, atât în ceea ce priveşte partea de instalaţie, „cea mai scumpă parte a clădirii, state of the art”, cât şi lucrările de săpare la 10 metri – două niveluri – sub pământ şi construirea sub pânza freatică. De altfel, fondatorul spune că proiectul este primul spital adevărat construit de la zero după spitalul Monza din sudul Bucureştiului, dar mai mare, clădirea fiind construită special pentru a găzdui nu unul, ci mai multe spitale – „nu este făcută într-o clădire de apartamente sau de birouri, ci specifică”.

     

    Servicii integrate sub acelaşi acoperiş

    Doar investiţia în clădire s-a ridicat la 37 de milioane de euro, iar investiţia totală, incluzând echipamentele şi aparatele, a ajuns la 65 de milioane de euro. Potrivit lui, oraşul medical Enayati „depăşeşte chiar şi spitalele private din Turcia sau din Germania ca şi concept. Şi e, într-adevăr, o chestie unică”. Sub umbrela Enayati Medical City, care include cam zece furnizori diferiţi, funcţionează în prezent atât cel mai mare spital privat de oncologie din estul Europei, „cu colegii nostri de la Monza”, în care e şi Institutul Sânului, echipa de neurochirurgie şi chirurgie abdominală oncologică, cât şi cel mai mare spital de medicină non chirurgicală, care include toate specialităţile, de la recuperare, geriatrie, neurologie cardiologie, interne şi paliaţie – pentru care există o cerere foarte mare. Alături de acestea găsim şi „cel mai modern sistem de radioterapie PET-CT şi medicină nucleară, cu colegii noştri de la Neolife”, precum şi „cele mai moderne săli de chirurgie, toate de peste 40 de metri pătraţi”, inclusiv cea mai mare sală de chirurgie hibridă din ţară, de 70 de metri pătraţi, un flagship medical pentru noi, în România”, precum şi un centru rezidenţial pentru vârstnici – o clădire separată, „dar legată cu spitalele în care, dacă Doamne fereşte este nevoie de servicii de orice grad de dificultate, pacientul sau vârstnicul poate fi transferat”. A fost lansat şi un concept de abonamente medicale VIP – abonamente Concierge Medical, „în care medici personalizaţi se ocupă cap coadă de tine şi te şi ghidează în tot sistemul acesta medical”. În ceea ce priveşte aparatura medicală, aceasta vine cel mai mult din Statele Unite şi din Germania.

    În cadrul proiectului lucrează în jur de 500 de oameni, din care 90% personal medical, restul lucrând inclusiv în cadrul celorlalte facilităţi, precum restaurantul şi cafenelele disponibile. În primul an de activitate, oraşul medical Enayati a ajuns la o capacitate între 30 şi 65%. „E mai bine decât aş fi crezut când am început acest proiect”, spune fondatorul. Potrivit lui, cerinţa majoră a fost pe partea de oncologie, dar şi interesul pentru vârstnici susţine că l-a uimit, pentru că în România „demnitatea vârstnicului nu există, şi prin acest proiect am încercat şi acest lucru – să promovez şi partea de abonamente, deşi abonamentele sunt cam de trei ori mai scumpe decât cele uzuale. Dar e important pentru ei. Totuşi, este vorba de sănătate, nu este un abonament pentru un club de sport. Şi pentru chestia asta sunt dispuşi să plătească mai mulţi bani. (…) Eu am umblat în Austria, Elveţia Germania, Franţa şi Luxemburg şi am văzut rezidenţiale pentru vârstnici. Ce am reuşit să construim aici este cu siguranţă unic.” Fondatorul spune că la Enayati Medical City un aspect primordial este relaţia interumană, empatia, „mai ales când e un pacient cu suferinţă”. „Încercăm să învăţăm şi toată echipa acest lucru, să fie conştientă de legătura strânsă şi nevoia de a avea răbdare cu pacientul, de a-l primi şi conduce prin tot sistemul pe care îl avem. Găseşti toate serviciile în acelaşi loc şi asta este avantajul, iar pacienţii se simt într-adevăr ca acasă.”

    La tratament peste graniţe acasă

    Potrivit lui, în prezent, mulţi pacienţi se întorc în România, atât din Vest şi din Est, mai ales din Austria şi Turcia, dar foarte mulţi  şi din Spania sau Italia, după ce află despre posibilităţile pe care le avem la noi în ţară. „În afară de asta, pentru pacienţi un avantaj foarte mare este faptul că nu mai pierd timp – pentru că serviciile medicale la privat s-au aplatizat un pic. Ce înseamnă asta? Datorită abonamentelor cunoscute pe care le avem de acum peste 25 de ani, calitatea medicilor a scăzut, pentru că şi preţurile abonamentelor a scăzut foarte mult. Şi atunci medicul, pentru că nu este sigur pe el, trimite pacientul în zece locuri diferite fără să îl urmărească, fără să facă un follow up. Şi se pierde pacientul pe undeva, tot nu ştie ce probleme are şi rămâne nerezolvat. Asta este o problemă prezentă acum în sistemul privat, lucru pe care noi îl descurajăm”, subliniază Wargha Enayati. Fondatorul adaugă că pentru el e foarte important să aibă medici de top care văd pacienţii ca pe un tot şi încearcă şi ştiu să le rezolve problemele. „Şi dacă e nevoie de o altă părere, îl trimite, dar îl aşteaptă înapoi şi închide cazul. Şi cazurile mai complicate sunt rezolvate tot printr-un grup de medici sau un concierge. Noi avem aceste abonamente concierge medical în care tu ai o asistentă şi un medic care se ocupă cap-coadă de tine. Şi în momentul în care ai o problemă medicală nu-i problemă că nu există servicii medicale. Problema este unde să mă duc, la cine să mă duc, în cine pot să am încredere. Noi prin abonamentele care le avem asta încercăm: să rezolvăm pacientul.” Dacă problema nu îşi are rezolvarea în Bucureşti, „dacă e ceva ce nu ştim să rezolvăm sau nu avem calitatea de care noi credem că este nevoie, îl trimitem la orice altă clinică privată sau chiar de stat”, chiar şi în afara Bucureştiului, în ţară sau dacă e nevoie, în alte ţări, câteva oraşe din străinătate pe care le oferă drept exemplu fiind Milano, Heidelberg, Hanovra, în funcţie de problema respectivă, la medicii pe care compania îi cunoaştem, cu care are  legătură şi cu care are o experienţă bună. „Urmărim, îi deschidem uşi, şi după aceea îl aşteptăm înapoi să închidem cazul.” Wargha Enayati susţine însă că evită două locaţii în care românul e obişnuit să meargă – Turcia sau Viena. „Experienţa noastră nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. Asta înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani. Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) Există locuri mai curate şi profesional la nivel înalt, locuri care nu sunt neapărat de turism medical, ci unde se tratează, se face medicină. Nu consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria

    „Experienţa noastră (cu Turcia şi Viena – n. red.) nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. ASTA înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) NU Consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Pacienţii care apelează la serviciile oferite de Enayati Medical City, spune fondatorul, sunt inclusiv oameni cu venituri medii. „Nu trebuie să fii super bogat. Preţurile sunt ca şi în orice altă clinică privată, nu mai mari. Avem şi pachete pentru angajaţii de la un anumit nivel, care preferă altceva decât un produs commodity, cum există acum în piaţă, şi aici abonamentele într-adevăr sunt mai scumpe decât cunoaştem noi în Bucureşti. Avem şi o categorie pentru vârstnici, abonamente specializate, având o echipă mare de geriatri, de medici de recuperare, de cardiologi, chiar şi de stomatologie care este adresată vârstnicului, şi de aceea pe nişa asta suntem probabil cei mai puternici.”

    Ca planuri de viitor, Wargha Enayati spune că, în Bucureşti, cu siguranţă nu ia în calcul deschiderea unui nou oraş medical. Ce are însă în plan e extinderea celui existent, dar şi extinderea conceptului în alte oraşe ale ţării, în primul rând la Cluj, datorită capacităţii mai mari de a găsi acolo medici competenţi.

     

  • Care sunt motivele pentru care pleacă medicii din ţara noastră şi care este ţara de unde au plecat cei mai mulţi dintre ei. Ce îi determină pe unii dintre ei să se întoarcă acum

    Exodul medicilor români a ţinut „prima pagină” o bună perioadă de timp şi a atras atenţia asupra motivelor care îi trimiteau pe specialiştii pregătiţi în ţară să lucreze în spitale din străinătate. Odată cu creşterea salariilor şi cu dezvoltarea accelerată a sistemului medical privat mai ales, câteva nevoi ale medicilor au fost îndeplinite, astfel că ritmul de plecare a mai scăzut. Ce i-a determinat pe câţiva dintre medicii plecaţi să revină în ţară?

    Familia şi dorinţa de a pune în practică ce au învăţat în străinătate pentru pacienţii români sunt printre motivele pentru care câţiva medici români au decis să se întoarcă în România. Din Franţa, Italia, Irlanda, Marea Britanie, medicina arată altfel la nivel de dotări, experienţe cu pacienţii şi ceilalţi medici. Totuşi, medicii s-au încăpăţânat să arate că şi în ţară se poate atinge nivelul profesional de peste graniţe.

    „Nimic nu m-a frustrat mai mult în toţi aceşti ani decât sentimentul că alţii pot face lucrurile bine şi organizat şi noi, acasă, nu”, spune Dan Dumitraşcu-Biriş, medic specialist obstetrică-ginecologie. Datele autorităţilor arată amplitudinea fenomenului de exod al medicilor. Circa 22.000 de medici au avut intenţia de a pleca din ţară în ultimii 10 ani şi au cerut pentru acest lucru certificate profesionale curente, emise de Colegiul Medicilor din România (CMR). Cu aceste certificate emise de autoritatea românească, medicii pot lucra în străinătate, fiind primul pas spre afară, însă nu există date clare că toţi cei 22.000 de specialişti au şi plecat.

    Ţara de adopţie

    Destinaţia preferată a medicilor români în ultimii zece ani a fost Marea Britanie, peste 3.400 de medici români fiind înregistraţi în această ţară, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). La o diferenţă mică este Germania, care a atras peste 3.000 de specialişti, urmată de Franţa, cu peste 2.800 de medici români.

    Pregătirea unui absolvent român de studii medicale costă statul român circa 80.000 de lei, în sumă fiind inclusă doar perioada celor şase ani de studiu, fără rezidenţiat, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Din aceleaşi date ale CMR se poate vedea cum în ultimii doi-trei ani, exodul medicilor s-a mai domolit, în contextul în care şi salariile au crescut semnificativ începând cu 2018, un medic putând să ajungă la 2.000-3.000 de euro net lunar.

    Totuşi, deşi medicii au început să se întoarcă, iar exodul s-a mai domolit, nevoia de specialişti în sănătate este în continuare uriaşă. Cu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infrastructură sanitară mai bine dezvoltată.

    Peste 58.800 de medici sunt înregistraţi în prezent în evidenţele Colegiului Medicilor din România.

    Magnetul sistemului privat

    Evoluţia sistemului privat mai ales, pe fondul lipsei de investiţii de la stat, a atras specialişti care au vrut să revină în ţară. „Avem un ortoped nou care a lucrat în Belgia şi se întoarce acasă, va fi la noi full- time. El s-a documentat, a venit la noi şi a văzut condiţiile şi a decis să se întoarcă acasă“, spunea anterior pentru ZF Ioan Simion, fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina, unul dintre cele mai mari spitale private din afara Bucureştiului. În perioada 2009 – 2020, cifra de afaceri realizată de companiile din domeniul Sănătăţii private a crescut de cinci ori, de la 2,3 miliarde de lei în 2009, la 11 miliarde de lei în 2020. Dezvoltarea sistemului privat de sănătate a fost una accelerată în special în ultimii cinci ani, din 2015 încoace, odată cu strategia de extindere a marilor jucători privaţi.
     

    ♦ Dr. Ioana Dumitraşcu-Biriş, medic specialist pediatrie, cu supraspecializare in cardiologie fetală, spital Regina Maria Premiere, Timişoara

    La începutul lui 2022, după mai bine de zece ani, am simţit că este momentul să văd cum ar fi să aplic acasă tot ce am învăţat în Marea Britanie. Am ales să rămân în Londra part-time ca să pot să vin săptămânal în România.

    Tranziţia a fost mai lesne în sistemul privat de sănătate, deoarece a venit alături de suportul de care aveam nevoie să-mi desfăşor activitatea. În specialitatea mea, adresabilitatea este destul de mare în mediul privat de sănătate, mai cu seamă că nu avem specialişti de cardiologie fetală în România ca formare dedicată într-un centru de specialitate.

    Simt o mare împlinire în a putea practica meseria acum şi acasă, în ţara mea.

     

    ♦ Dr. Deliu Matei, Medic Specialist Urologie, Doctor în Ştiinţe Medicale cu competenţe în chirurgia robotică, Ponderas Academic Hospital, parte a Reţelei de sănătate Regina Maria

    În 1987 am plecat în Italia, în România încă exista regimul comunist, iar posibilităţile unei vieţi fără compromisuri erau practic absente.

    În 2009 am reînceput să vin în România. Trecuseră trei-patru ani de când începusem să operez cu robotul DaVinci; realizasem aproximativ 300 de operaţii până atunci. Entuziasmat de rezultatele obţinute, am simţit imediat imboldul de a media implementarea chirurgiei robotice în România.

    În absenţa unui program naţional pentru chirurgie robotică, a unui sistem de rambursare corect, nu exista disponibilitatea financiară pentru a dezvolta şi răspândi beneficiile acestei tehnologii în România. De aceea, sistemul privat devine vital.

     

    ♦ Dr. Dan Dumitraşcu-Biriş, Medic specialist obstetrică-ginecologie, spital Regina Maria Premiere

    Am plecat din România în perioada rezidenţiatului din două motive: pentru că nu mă regăseam în modul în care funcţiona sistemul românesc de sănătate la acea vreme, dar şi pentru a înţelege cum funcţionează alte sisteme de sănătate.

    Întoarcerea mea în ţară a fost mereu un gând la care nu am putut renunţa niciodată. De când am plecat din România am făcut-o cu un singur scop, să mă specializez, să ajung un medic cu experienţă şi apoi să revin acasă pentru a-mi aduce aportul aici.

     

    ♦ Dr. Simina Erdei, Medic Specialist Pediatrie, Spital Regina Maria Cluj

    Am hotărât să revin definitiv în ţară dupa şase ani în străinătate. La aceasta decizie a contribuit pandemia, cu condiţiile de călătorie dificile; familia şi copilul meu aveau nevoie de prezenţa mea constantă, iar eu nu mai voiam să pierd momente importante din viaţa lor.

    Am continuat să muncesc în sistemul privat din România şi, invariabil, să compar pacientul francez şi cel român. În Franţa, am învăţat o altă abordare, am chibzuit mai bine resursele, am folosit la maxim tot ce era disponibil pentru ajutorul pacientului şi al familiei, am înţeles mai bine rolul şi suportul familiei în îngrijirea pacientului pediatric, în speţă a nou-născutului. Mi-am dorit cu ardoare să împărtăşesc aceste lucruri şi cu pacientul român. N-aş fi putut nicicând să urmez o carieră profesională doar în Franţa, fără a întoarce ceva din noua mea experienţă şi sistemului care m-a pregătit.

     

    ♦ Dr. Alexandru Cristescu, Medic Specialist Neurochirurgie, Ponderas Academic Hospital, parte a Reţelei de Sănătate Regina Maria

    M-am întors în România în anul 2015, am petrecut mai mult decât plănuisem iniţial în Franţa, dar nivelul profesional de acolo m-a determinat să rămân mai mult pentru a acumula mai multe cunoştinţe. Am învăţat cum arată un sistem de sănătate la ei, care sunt tehnicile operatorii si cum să cultivi o relaţie cu pacientul. Aveam oferte de a rămâne pentru a-mi continua pregătirea şi a profesa mai departe în mari spitale din Paris, dar am făcut alegerea de a mă întoarce acasă şi a fost o alegere bazată pe argumente profesionale, dar şi personale. Din punct de vedere profesional aveam ocazia să pun în aplicare aici în România abilităţile deprinse în străinătate, ceea ce reprezenta o provocare care mă ambiţiona în acel moment. Dar, bineînţeles, pe plan personal, apropierea de familie, prieteni şi locurile cunoscute a reprezentat şi ea un puternic argument pentru revenirea mea în ţară.

     

    ♦ DR. Emin Mammadov, medic specialist endocrinologie, Regina Maria

    De origine sunt din Azerbaidjan, acolo am absolvit şi facultatea de medicină generală. În România am venit în 2009 ca bursier al statului român pentru studii postuniversitare. La sfârşitul anului 2014 am finalizat studiile, am dat examenul de specialitate şi am devenit medic specialist endocrinolog. În 2015, am plecat pentru a acumula mai multe experienţe, mai întâi în Azerbaidjan, iar la câteva luni m-am angajat în Irlanda, la Dublin. M-am întors în România în 2018, cu două luni înainte de naşterea copilului meu, soţia mea fiind româncă. De ce am hotărât să mă întorc în România? În Irlanda, ritmul de muncă este foarte intens pentru medici, se lucrează de dimineaţa până seara, plus gărzi. În România, aveam posibilitatea să îmi fac un program care să-mi permită să petrec timp şi cu copilul meu.

  • Cum ne poate afecta sănătatea utilizarea hârtiei ignienice sau a şerveţelelor umede

    Mulţi ar fi de acord că simpla utilizare a unui şerveţel pentru a şterge sosul lipicios de grătar de pe mâini nu este în regulă, dar adesea nu reuşim să aplicăm aceeaşi logică pentru a ne curăţa zonele intime.
    Unii se şterg în sus, alţii se şterg în jos. Unii s-ar putea ridica în picioare pentru a ajunge la acele colţuri greu accesibile, în timp ce alţii ar putea folosi un şerveţel umed pentru a-i ajuta să se descurce mai bine în acele curbe dificile.
    Dar mulţi dintre noi consideră că simpla ştergere a fundului cu un şerveţel uscat este suficientă şi pleacă de la toaletă fără să se spele cu apă.
    Mulţi ar fi de acord că simpla utilizare a unui şerveţel pentru a şterge sosul lipicios de grătar de pe mâini nu este în regulă, dar adesea nu reuşim să aplicăm aceeaşi logică pentru a ne curăţa zonele intime.

    Nu că subiectul ar fi abordat în mod regulat în conversaţiile de zi cu zi, dar este probabil sigur să spunem că nu există un mod universal corect de a te curăţa după ce ţi-ai făcut treburile.

    Mulţi dintre noi consideră că simpla ştergere a fundului cu un şerveţel uscat este suficientă şi pleacă de la toaletă fără să se spele cu apă. Iată cinci motive pentru care acest lucru nu ar trebui să fie în regulă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Sănătate în era fast-forward

    Rapiditatea, economisirea de timp şi accesul uşor la informaţii sunt criteriile esenţiale şi când vine vorba de pacienţii din ce în ce mai grăbiţi. În acest context, digitalizarea reprezintă principalul diferenţiator în asigurarea formulei de succes pentru un furnizor de servicii medicale, după cum observă Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, în catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS.

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.)”, descrie Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, felul în care crede el că digitalizarea poate influenţa domeniul serviciilor medicale.

    Grupul pe care Răzvan Predica îl reprezintă este prezent de 30 de ani în 16 ţări din Europa şi furnizează servicii medicale prin peste 280 de centre de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, laboratoare de analize medicale şi centre de tratament al cancerului, folosind tehnologii medicale de ultimă generaţie la nivel mondial. În România, Affidea deţine un număr total de 36 de centre, punând la dispoziţia pacienţilor o gamă extinsă de servicii de radiologie imagistică şi medicină nucleară de înaltă performanţă, servicii clinice integrate (consultaţii de specialitate şi spitalizare de zi) şi de medicină de laborator (analize medicale).

    Din punctul de vedere al lui Răzvan Predica, componenta digitală este aproape nelipsită într-un business de succes, indiferent de domeniul de activitate al acestuia. „Astăzi, tot ce facem are o componentă digitală, fie e vorba de informare, telemedicină, facem shopping online, comandăm mâncare, plătim facturi, viaţa noastră per ansamblu s-a transformat, digitalul devenind parte integrantă şi indispensabilă. Un business fără componenta digitală nu are mari şanse de supravieţuire.”

    El adaugă că în cadrul Affidea Hiperdia România, ei şi-au propus să se poziţioneze la cele mai ridicate standarde internaţionale, iar în această direcţie derulează un amplu proces de digitalizare. Aceasta devine o necessitate şi în contextul în care se adresează unei pieţe din ce în ce mai educate şi mai competitive, aşteptările pacienţilor fiind mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani: „În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula de succes. Din aceasta formulă un procent important este realizat prin canalele digitale”. În rândul exemplelor menţionate de el se numără conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), crearea aplicaţiei My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile (iar cele realizate în cele 36 de centre ale lor sunt încărcate direct de ei), precum şi demararea de parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    Când vine vorba de provocările legate de implementarea serviciilor digitale, el menţionează identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale – „Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare”.

    Ce urmează din perspectiva obiectivelor digitale ale grupului Affidea în continuare? Răzvan Predica enumeră câteva ţinte clare: creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia, rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical, informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Ce spune Lavrov despre starea de sănătate a lui Putin

    Sănătatea preşedintelui rus Vladimir Putin şi a familiei sale sunt socotite subiecte tabu în Rusia, putând fi abordare doar în străinătate.

    Confruntat cu o întrebare explicită a postului de televiziune francez TF1, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov a fost nevoit să comenteze situaţia, duminică seară.

    Cum era de aşteptat, propaganda Rusiei a continuat şirul negărilor. „Nu cred că cineva lucid poate vedea la Putin simptomele vreunei boli”, a afirmat Lavrov.

    Oficialul Moscovei a subliniat apoi că Putin, care va împlini 70 de ani în octombrie, apare în public „în fiecare zi. Îl poţi vedea pe ecran, îl poţi citi, îi poţi asculta discursurile.

    Îi las pe cei care răspândesc astfel de zvonuri să rezolve problema cu conştiinţa, în ciuda oportunităţilor zilnice pe care le au de a verifica ce se întâmplă”.

    Specialiştii internaţionali au identificat, de-a lungul timpului, mai multe indicii care îl pot declara bolnav pe şeful Rusiei.
     

  • Ministerul Sănătăţii a stabilit cum o să distribuie populaţiei tabletele de iodură de potasiu

    Ministerul Sănătăţii distribuie populaţiei tabletele de iodură de potasiu 65 mg comprimate, în scop preventiv, prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis. Lista farmaciilor care distribuie pastilele se publică pe pagina web a Ministerului Sănătăţii, informează instituţia.

    Potrivit ordinului MS, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti predau, pe bază proces verbal de predare-primire, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate către farmaciile din listă.

    Fiecare farmacie va primi, odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, toate informaţiile necesare despre condiţiile de administrare a acestuia.

    Cantităţile distribuite către farmaciile din listă se stabilesc de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

    „Medicul de familie, începând cu prima consultaţie acordată, inclusiv pentru consultaţiile programate, eliberează, ca măsură strict preventivă, prescripţia medicală pentru ridicarea din farmacia comunitară a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate pentru pacient, dacă acesta este eligibil. Pentru pacientul minor aflat în evidenţa proprie, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia, prescripţia medicală pe numele pacientului minor. După eliberarea prescripţiei medicale, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate se ridică din farmaciile din listă”, se arată în ordinul MS.

    Farmaciile din listă eliberează medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate în mod gratuit, exclusiv în baza prescripţiei medicale emisă de medicul de familie în formatul original.

    Odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, farmaciile pun la dispoziţia pacientului sau a aparţinătorului şi informaţiile privind modul de administrare, conform Fişei informative pentru pacienţi cu privire la acest medicament.

    La ridicarea din farmacie, persoanele semnează Acordul pacientului privind administrarea tratamentului cu medicamentul iodură de potasiu. Acordul semnat se păstrează în farmacie împreună cu formularul original al prescripţiei medicale emisă de medicul de familie.

    Medicii de familie prescriu o singură dată comprimatele de iodură de potasiu pacienţilor eligibili aflaţi în evidenţa proprie precum şi pacienţilor eligibili care nu au medic de familie, utilizând formularul de reţetă simplă tip PRF. Pentru pacientul minor, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia prescripţia medicală pe numele pacientului minor.

    Persoanele care nu au medic de familie, respectiv reprezentanţii legali ai minorilor care nu au medic de familie, se pot prezenta la orice cabinet de medic de familie şi completează declaraţia pe propria răspundere în faţa medicului de familie.

    În cazul pierderii prescripţiei medicale, medicul de familie eliberează un duplicat, la solicitarea scrisă a pacientului pe numele căruia a fost eliberată prima prescripţie medicală sau pe numele minorului, după caz, menţionându-se distinct pe formular „DUPLICAT”.

    Perioada maximă de stocare a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate în farmaciile din listă este de 6 luni de la data recepţiei. La finalul perioadei de 6 luni farmaciile din listă predau către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cantităţile rămase în stoc, precum şi acordurile pacientului privind administrarea tratamentului şi prescripţiile pe baza cărora au eliberat medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, pe baza de proces verbal de predare-primire.

    Potrivit ordinului MS, este interzisă orice campanie publicitară care să facă referire la anumite beneficii, recompense şi/sau alte facilităţi legate de distribuirea catre populaţie a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate, fiind permise doar afişarea informării asupra activităţii de distribuire catre populatie a acestui medicament, la loc vizibil în farmacia cu circuit deschis care distribuie, publicarea pe pagina web a Ministerului Sanatatii sau publicarea campaniilor de informare desfăşurate de autorităţile publice centrale.

  • Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Vladimir Putin: Până în 2023, actualul lider de la Kremlin ar putea fi înlăturat de la putere din cauza problemelor grave de sănătate

    Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

    Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

    “Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

    Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

    Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

    Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”. 

    Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

    Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Cum a ajuns Ministerul Sănătăţii să îşi facă loc pentru prima dată în top 500 exportatori, direct pe poziţia 350?

    Ministerul Sănătăţii apare în 2021, pentru prima dată, în clasamentul celor mai mari 500 de exportatori locali, făcându-şi loc pe poziţia 350. Reprezentanţii Ministerului nu au răspuns, până la momentul publicării acestei ştiri, ce anume a fost exportat sau despre ce valoare a bunurilor trimise peste graniţă e vorba.

    Totuşi, cu doar 9-10 poziţii mai jos în clasamentul celor mai mari exportatori din 2021 se găsesc firmele Industries Yield şi Industria Filati Buzău, două companii active în producţia locală de textile. În cazul jucătorilor din acest domeniu, cea mai mare parte a producţiei merge la export, astfel că cifra lor de afaceri de 15-20 mil. euro poate fi asociată vânzărilor de peste graniţă. Această valoare poate da astfel un anumit ordin de mărime pentru exporturile companiilor aflate pe poziţii apropiate în top.

    În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, prezenţa în clasament ar putea fi justificată de faptul că în 2021 instituţia a vândut o parte din vaccinurile împotriva COVID-19 pe care România nu le-a folosit. „La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat în şedinţa din 16 iunie a.c., ordo­nanţa de urgenţă privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19 achiziţionate de Ministerul Sănătăţii. Actul normativ stabileşte cadrul legal pentru revânzarea unor cantităţi de doze de vaccin împotriva COVID-19 care nu mai pot fi valorificate şi abilitează Ministerul Sănătăţii să încheie în numele statului român contracte cu alte state“, potrivit site-ului Guvernului.

    România a exportat vaccinuri pe care le-a obţinut de la UE pentru a fi folosite de populaţie. Pentru că rata de vaccinare a fost mică în România, Ministerul Sănătăţii le-a exportat fie în ţări unde cererea era mare – ca Danemarca “, fie în ţări unde oferta era mică – precum Republica Moldova, Ucraina sau Argentina. O parte din vaccinuri au fost vândute, în timp ce altele donate.

    România a primit aceste vaccinuri în baza unui acord internaţional la nivel de UE. Preţul vaccinurilor este confidenţial, însă din datele ZF, vaccinarea a avut un buget în 2021 de circa 1,4 mld. de lei, din care 900 mil. lei (180 mil. euro) pentru achiziţia de vacinuri.

    Doar 8 milioane de români au schema completă de vaccinare până în prezent, din cele mai recente date, adică mai puţin de jumătate din populaţia totală a ţării. În alte state procentul de vaccinare a trecut de 80-90% din populaţia totală.

    În total, România a trimis anul trecut peste graniţă produse în valoare de aproape 75 mld. euro, cu 20,1% mai mult decât în 2020. Cei mai mari 500 de exportatori din economia românească ţin în spate circa 73% din totalul sumei, potrivit datelor INS. Mai mult, primele 100 de companii din top contribuie cu aproape 50% la cele 75 mld. euro, iar primele zece au 17,2%.