BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
     
     

  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
     
     

  • Banca centrală Rusă creşte dobânda cheie pentru prima dată de la începutul invaziei din Ucraina. Aceasta a decis majorarea cu 100 de puncte de bază până la nivelul de 8,5%

    Rusia a majorat ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază, peste aşteptările analiştilor, semnalând totodată că măsuri similiare ar putea fi luate în viitor, titrează Bloomberg.

    Banca centrală a ridicat vineri valoarea de referinţă de la 7,5% la 8,5%. Aproape toţi economiştii chestionaţi de Bloomberg se aşteptau la o creştere a ratei, cu prognoze variind între o majorare de 25 şi 75 de puncte de bază.

    „Banca Rusiei are deschisă perspectiva unei noi creşteri a ratei cheie la următoarele întâlniri de politică monetară pentru a stabiliza inflaţia aproape de 4% în 2024 şi pe mai departe”, se arată în comunicatul care însoţeşte decizia.

    Rubla mai slabă a accelerat calendarul pentru înăsprirea monetară după luni de avertismente din partea băncii centrale că dobânzile mai mari vor veni ca răspuns la riscurile inflaţioniste cauzate de cheltuielile guvernamentale, sancţiunilor internaţionale şi criza de pe piaţa forţei de muncă.

  • Cum a profitat până acum China de războiul din Ucraina

    Comerţul bilateral dintre China şi Rusia a atins în luna iunie cel mai ridicat nivel de la începutul războ­iu­lui din Ucraina, relevă date vamale din China citate de Reuters, într-o perioadă în care relaţiile dintre cele do­uă ţări se situează la noi cote record.

    Comerţul bilateral a atins o va­loare de 20,83 miliarde de dolari în iunie, cel mai ridicat nivel de la înce­putul războiului, în pofida încetinirii cererii mondiale şi riscurilor geopo­litice în creştere.

    Importurile Chinei din Rusia au crescut cu 15,7% la 11,28 miliarde de dolari, peste avansul de 10% din mai. China cumpără din Rusia la preţuri reduse petrol, cărbune şi unele metale. China importă volume record de petrol în pofida economiei sale slă­bite, profitând de ţiţeiul ieftin rusesc pentru a-şi face stocuri şi a exporta produse rafinate, notează Financial Times.

    Pe prima jumătate a acestui an, China a important 11,4 milioane de bari de ţiţei pe zi, în creştere cu 11,7% în termeni anuali şi cu 15,3% faţă de nivelurile de dinaintea pan­de­miei. Importurile din Rusia au atins 2,13 milioane de barili pe zi în primul semestru din acest an, peste cele

    1,88 milioane de barili pe zi im­por­tate din Arabia Saudită, Rusia de­ve­nind cel mai mare furnizor de ţiţei pentru China până acum în acest an.

    În anul de când Rusia a invadat Ucraina, apetitul Chinei pentru pe­trolul, gazele şi cărbunele rusesc a crescut accelerat, importurile avan­sând cu mai mult de jumătate, po­trivit Bloomberg.

    Cheltuielile Beijingului pe ener­gie rusească au crescut la 88 miliarde de dolari în primul an de când Rusia a invadat Ucraina, China înlocuind alţi cumpărători care evită exportu­rile ruseşti din cauza războiului. În anul anterior, cheltuielile Beijingului pe energie din Rusia se ridicaseră la 57 miliarde de dolari.

    China şi-a dublat aproape şi im­porturile de aluminiu rusesc, în con­diţiile în care acesta este ocolit de unii cumpărători occidentali.

    China cumpără o mulţime de ma­terii prime din Rusia, dar nu şi grâu. Ţara a fost în schimb cel mai mare beneficiar al acordului privind cerealele ucrainene din cadrul căruia Rusia s-a retras recent, achiziţionând aproape un sfert din exporturile to­tale deblocate în urma iniţiativei.

    În acelaşi timp, China profită de retragerea firmelor occidentale din Rusia pentru a umple golul lăsat de acestea pe piaţa auto a ţării.

    Potrivit datelor Autostat citate de Reuters, şase din cele mai impor­tante 10 branduri din industria auto rusească după cota de piaţă sunt chi­neze, mărci ca Haval, Chery şi Geely umplând golul lăsat de firmele occi­dentale care s-au retras.

    Relansarea Moskvich, modelul clasic din era sovietică, în Rusia reprezintă de asemenea un semn al influenţei în creştere a Chinei asupra unui sector important al economiei ruseşti.

    Maşinile importate din China reprezintă acum 49% din piaţa rusească, atingând 40.000 de unităţi în iunie, comparativ cu o cotă de doar 7% în iunie 2021.

  • Efectul Putin: După ce Rusia s-a retras din acordul cerealelor preţul grâului a explodat şi a înregistrat cea mai abruptă scumpire de la zi la zi din ultimul deceniu

    Grâul a continuat să crească – după ce miercuri a înregistrat cea mai mare creştere zilnică din ultimul deceniu – în timp ce ameninţările ruseşti împotriva navelor care navighează spre porturile ucrainene au dus la escaladarea conflictului exporturile de cereale din regiunea Mării Negre, scrie Bloomberg.

    Contractele futures de la Chicago au crescut cu 1,3%, după ce au avansat cu aproape 9% la un moment dat în sesiunea precedentă, cea mai mare creştere din 2012 încoace. Ministerul rus al Apărării a avertizat că toate navele din Marea Neagră care se îndreaptă spre porturile ucrainene vor fi considerate, începând de joi, potenţiale transportoare de încărcături militare.

    Avertismentul a venit la doar câteva zile după ce Rusia a pus capăt acordului privind cerealele din Marea Neagră, care permiteau exporturilor ucrainene să circule prin acest coridor. Porturile ucrainene de la Marea Neagră sunt o arteră vitală pentru vânzările Ucrainei în străinătate – reprezentând istoric cea mai mare parte a transporturilor – iar sezonul de recoltare este acum în curs de desfăşurare. Închiderea coridorului ar putea încetini ajungerea pe piaţă a următoarei recolte.

    „Pe termen lung problema se traduce în probleme pentru Ucraina şi agricultura ucraineană printre care se numără preţuri mai mici, marje agricole mai mici şi plantanţii mai mici”, a declarat Dennis Voznesenski, analist senior pentru agricultură la Rabobank Group din Sydney.

  • Firmele UE, aşteptate să părăsească în masă Rusia după preluarea controlului acesteia asupra activelor Danone şi Carlsberg

    Decizia Rusiei de a prelua activele locale ale Carlsberg şi Danone va face probabil ca şi alte firme străine să se grăbească să părăsească piaţa acesteia, arată oficialii Yale School of Management, potrivit EUobserver. Subsidiarele ruseşti reprezentau între 2 şi 6% din cifra de afaceri la nivel global a celor două companii.

     

  • O Rusie din ce în ce mai încolţită financiar analizează toate opţiunile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

    Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

    Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

    Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.

    Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

    Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

    Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

    Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

    Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

    Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.

    În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.

    Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

     

  • Probleme mari pentru Danone si Carlsberg: Rusia pune sechestru pe subsidiarele celor două companii care activează în ţară în urma celui mai recent decret a lui Vladimir Putin care ţinteşte companiile „neprietenoase”

    Rusia a preluat controlul filialelor din ţară ale companiilor Danone SA din Franţa şi Carlsberg din Danemarca, în temeiul unui decret al preşedintelui Vladimir Putin care vizează companiile din ţările „neprietenoase”, relatează Bloomberg.

    Potrivit decretului de duminică, acţiunile la Baltika Brewing Company, deţinută de Carlsberg, şi la Danone Russia JSC vor fi transferate Agenţiei Federale de Gestionare a Proprietăţii din Rusia pentru „gestionare temporară”.

    Decizia nu va afecta previziunile financiare ale Danone pentru 2023, iar compania ia măsuri pentru a-şi proteja drepturile acţionarilor săi din Rusia, a precizat producătorul de alimente cu sediul la Paris într-o declaraţie. Carlsberg a calificat decizia drept „neaşteptată” şi a indicat că evaluează consecinţele juridice şi operaţionale, precum şi orice impact financiar.

    Putin a semnat în aprilie un decret care permite controlul „temporar” al statului asupra activelor companiilor sau persoanelor fizice din state „neprietenoase” – printre care se numără SUA şi aliaţii săi – ca răspuns la măsuri similare sau la ameninţarea cu acestea din partea acestor ţări.

    Măsura de duminică marchează uin al doilea episod în care Kremlinul foloseşte decretul pentru a confisca active. Anterior, Rusia a preluat controlul asupra utilităţilor deţinute de Fortum Oyj din Finlanda şi Uniper SE din Germania.

    Danone, care produce iaurt şi alimente pentru copii, printre alte produse alimentare, intenţiona să vândă cea mai mare parte a activităţilor sale din Rusia, dar intenţiona să păstreze 25% din acţiuni şi să rămână în consiliul de administraţie. Se aştepta ca vânzarea să ducă la pierderi de până la 1 miliard de euro .

    Carlsberg a găsit în iunie un cumpărător pentru Baltika, a declarat atunci unitatea rusă. „În urma decretului prezidenţial, perspectivele acestui proces de vânzare sunt acum extrem de incerte”, a precizat Carlsberg duminică.

  • Profesor de istorie la Harvard: Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus / Decizia lui Putin de a invada s-a bazat pe o viziune a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea

    Profesorul de istorie ucraineană de la Harvard, Serhii Plokhy a spus într-un interviu recent pentru The New European că războiul lui Putin din Ucraina este cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus

    Plokhy spune că apărarea suveranităţii Ucrainei împotriva beligeranţei Moscovei a devenit cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională, care îşi au orginile până la Revoluţia Americană. De asemenea, susţine el, aparţine, de asemenea, unei liste de războaie care au însoţit declinul şi dezintegrarea imperiilor mondiale. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii şi a fostelor imperii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    De asemenea, el face o paralelă între războiul ruso-ucrainean şi războaiele iugoslave din anii 1990. Iugoslavia a fost formată pe ruinele Imperiului Otoman în 1918 şi reconstituită după cel de-al doilea război mondial, dar a încetat să mai existe în anii 1990, odată cu secesiunea republicilor sale cheie. La fel ca ruşii din Uniunea Sovietică, sârbii din Iugoslavia conduceau cea mai mare republică a federaţiei. În timp ce Iugoslavia se prăbuşea, sârbii, conduşi de liderul lor, Slobodan Milošević, au încercat, dar în cele din urmă au eşuat, să construiască o Serbie Mare, prin intermediul unui naţionalism exacerbat, al forţei şi al agresiunii. Rezultatul a fost un război îndelungat şi distructiv, care a implicat crime de război şi epurare etnică.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Profesor de istorie la Harvard: Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus / Decizia lui Putin de a invada s-a bazat pe o viziune a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea

    Profesorul de istorie ucraineană de la Harvard, Serhii Plokhy a spus într-un interviu recent pentru The New European că războiul lui Putin din Ucraina este cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus

    Plokhy spune că apărarea suveranităţii Ucrainei împotriva beligeranţei Moscovei a devenit cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare naţională, care îşi au orginile până la Revoluţia Americană. De asemenea, susţine el, aparţine, de asemenea, unei liste de războaie care au însoţit declinul şi dezintegrarea imperiilor mondiale. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii şi a fostelor imperii” şi cu transformarea lor “în state-naţiune post-imperiale”.

    De asemenea, el face o paralelă între războiul ruso-ucrainean şi războaiele iugoslave din anii 1990. Iugoslavia a fost formată pe ruinele Imperiului Otoman în 1918 şi reconstituită după cel de-al doilea război mondial, dar a încetat să mai existe în anii 1990, odată cu secesiunea republicilor sale cheie. La fel ca ruşii din Uniunea Sovietică, sârbii din Iugoslavia conduceau cea mai mare republică a federaţiei. În timp ce Iugoslavia se prăbuşea, sârbii, conduşi de liderul lor, Slobodan Milošević, au încercat, dar în cele din urmă au eşuat, să construiască o Serbie Mare, prin intermediul unui naţionalism exacerbat, al forţei şi al agresiunii. Rezultatul a fost un război îndelungat şi distructiv, care a implicat crime de război şi epurare etnică.

    “Istoria, aşa cum spunea Mark Twain, nu se repetă niciodată, ci rimează”, spune Plokhy pentru The New European. El citează apoi exemple de crime de război comise de trupele ruseşti în oraşe ucrainene precum Bucha, Irpin şi Mariupol, în misiunea lor de a “denazifica” şi rusifica naţiunea ucraineană.

    Plokhy, ale cărui alte cărţi includ The Gates of Europe: O istorie a Ucrainei (2015) şi The Last Empire: The Final Days of the Soviet Union (2014), spune că decizia lui Putin de a invada Ucraina s-a bazat pe o viziune de expansiune teritorială comparabilă cu cea a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea.

    Plokhy notează că războiul ruso-ucrainean a fost declanşat de Putin cu scopul de a şterge diferenţele dintre ucraineni şi ruşi. De fapt, s-a întâmplat exact contrariul. “Războiul a ridicat de fapt ziduri între Ucraina şi Rusia care nu existau înainte”, spune el.

    Plokhy vorbeşte, de asemenea, despre viitorul geopolitic al Rusiei. “Războiul a început cu ideea [lui Putin] de a crea o lume multipolară. Dar implozia Rusiei a făcut ca [geopolitica globală] să se întoarcă la lumea bipolară”, spune el, “cu China pe de o parte şi Statele Unite pe de altă parte. Rusia se apropie tot mai mult de China, ceea ce pune Rusia în poziţia slabă de partener junior”.

    Revolta Wagner

    “A arătat cât de slab este sistemul [politic rusesc]. De asemenea, le dă ucrainenilor o speranţă că, dacă reuşesc cu actuala contraofensivă, sfârşitul războiului poate veni mai repede decât îşi poate imagina cineva. Unul dintre factorii declanşatori ai loviturii de stat a fost eşecul ofensivei ruseşti de iarnă şi pierderile enorme suferite de Wagner şi de alte unităţi de pe frontul ucrainean.”, a Serhii Plokhy profesor de istorie ucraineană şi director al Institutului de Cercetare Ucraineană.

    Plokhy spune că protestul public al lui Prigojin a contrazis afirmaţia lui Putin potrivit căreia ruşii şi ucrainenii sunt unul şi acelaşi popor.

    “Această naraţiune este acum moartă, iar retorica lui Prigojin demonstrează acest lucru”, spune Plokhy. “Prigozhin îi ia în serios pe ucraineni, ca pe o armată separată, un stat separat şi o naţiune separată, iar aceasta este cea mai importantă schimbare pe care războiul a produs-o în gândirea ruşilor despre ei înşişi şi despre vecinii lor”, spune el.