BusinessMagazin

Tag: romani

  • Aceşti români ar putea primi un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună. Care sunt condiţiile

    În România se pregăteşte un proiect care vrea să combată declinul demografic al ţării prin care se propune ca persoanele cu copii să primească un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună.

    Aceşti români ar putea primi un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună
    Un salariu în plus pentru românii cu mai mulţi copii!  Proiectul iniţiat de deputatul PNL Gigel Ştirbu şi depus la Camera Deputaţilor vine ca să combată declinul demografic, după ce populaţia României se află în continuă scădere. Proiectul prevede indemnizaţii de unu sau două salarii minime nete pentru familiile cu mai mulţi copii, parteneriate public-private pentru dotarea creşelor şi grădiniţelor şi extinderea programului „Masă caldă” la toate şcolile din ţară.

    Mai precis, banii ar veni în forma unei indemnizaţii, lunare, pentru toţi cei care au în întreţinere mai mult de doi copii, sub vârsta de 18 ani. Iniţiatorul acestui proiect, deputatul PNL Gigel Ştirbu, spune că această indemnizaţie lunară nu ar fi impozitată şi nu va ţine cont de veniturile realizate de către părinţi. Suma primită ar fi cel puţin echivalentă cu un salariu minim pe economie, adică aproximativ 2.000 de lei.

    Care sunt condiţiile
    Iată care sunt condiţiile impuse de autorităţi, pentru ca românii care au mai mult de doi copii să poată beneficia de aceşti bani din partea guvernului. Proiectul prevede indemnizaţii de unu sau două salarii minime nete pentru familiile cu mai mulţi copii, parteneriate public-private pentru dotarea creşelor şi grădiniţelor şi extinderea programului „Masă caldă” la toate şcolile din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • De unde îşi fac românii cumpărăturile în vremuri cu inflaţie record? Magazinele de discount au devenit principala destinaţie din România, depăşind în premieră hipermarketurile

    Magazinele de tip discount au devenit principalul canal de achiziţii de bunuri FMCG pentru români în primul trimestrul din acest an, acest canal devansând în premieră hipermarketurile, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

    Această schimbare survine într-o perioadă de inflaţie record, care a dus la scăderea puterii de cumpărare şi la modificarea comportamentului de consum. Astfel, din cauza scumpirilor pe bandă rulantă, românii sunt mai atenţi la preţuri şi la modul în care îşi cheltuie banii.

    Magazinele de tip discount au ajuns să aibă o cotă de piaţă în valoare de aproape 28%, conform datelor GfK Consumer Panel. Atât Lidl – cel mai mare jucător din comerţul FMCG local – cât şi Penny şi Supeco (concept al Carrefour) au susţinut creşterea cu peste 20% a canalului de discount în primul trimestru din acest an, comparativ cu primele trei luni din 2022.

    În ceea ce priveşte segmentul de hipermarketuri, magazine mari, cu zeci de mii de articole la raft, acesta şi-a menţinut cota de piaţă la 26%.

    „Dinamica accelerată a discounterilor vine pe fondul expansiunii acestora atât în oraşele mici, cu mai puţin de 50.000 de locuitori – unde aceşti jucători au sărit pragul de 35% cotă de piaţă, cât şi în urbanul mare (peste 150.000 de locuitori) şi în Bucuresti & Ilfov – unde hipermarketurile şi supermarketurile pierd teren. În plus, contextul inflaţionist al ultimului an a făcut ca shopperii să migreze către alternative mai ieftine la produsele pe care obişnuiau să le cumpere, există un fenomen de downtrading generalizat, la nivelul tuturor canalelor de achiziţii ale gospodariilor”, spune Diana Scăunaşu, consumer panel director în cadrul GfK Romania.

    Per total, comerţul modern a ajuns să mănânce peste 75% din banii românilor, comerţul tradiţional continuând să piardă teren.


     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Românii, campionii deţinerilor de locuinţe, trec printr-o schimbare de paradigmă. „Vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte“

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

    ♦ Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare.

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Media UE este de 69,9%, iar la polul opus României se află Germania, cu o pondere de 49,1%. Datele sunt aferente anului 2021.

    Aceste statistici nu sunt o noutate, România fiind de multă vreme în topul ţărilor europene în care oamenii stau în locuinţe proprii, şi nu închiriate. Totuşi, spun consultanţii imobiliari, pe fondul scumpirilor din piaţa rezidenţială şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare.

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă. Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

    „Auzim din ce în ce mai des cuvântul «închiriere» pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători“, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.

    Analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască cu chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă.

    În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării. Statisticile Eurostat din anii care urmează ar putea aşadar să marcheze o schimbare de paradigmă dacă trendul închirierilor va lua amploare.

     

     


     

     

  • Avertisment BNR: consumul o să scadă în 2023 şi 2024 în România

    Ratele mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi evoluţiile de pe piaţa muncii şi incertitudinea generată de prelungirea războiului din Ucraina vor determina încetinirea creşterii consumului privat, principalul determinant al avansului PIB, atenţionează BNR.

    Aceste influenţe vor fi doar parţial compensate ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei.

    „S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei“, susţine BNR în minuta aferentă şedinţei de politică monetară din 10 mai.

  • 45.000 de euro gratis de la stat. Care sunt românii care pot să aplice

    Politicienii au în plan implementarea unui program social prin care românii să beneficieze de un ajutor de 45.000 de euro gratis de la stat. Vestea bună este că există o categorie importantă de români care pot să aplice pentru acest program.

    Deşi este încă un proiect de lege supus dezbaterii, există veşti bune pentru românii care vor să-şi construiască o casă. Foarte curând, aceştia o vor putea face pe banii statutului pentru că liberalii propun ca orice român care are copii mai mici de 15 ani şi nu are o locuinţă proprie să primească 45.000 de euro dacă vine din mediul urban şi 30.000 de euro dacă vine din mediul rural.

    Mai exact, programul de guvernare al PNL prevede ca familiile cu copii mai mici de 15 ani să poată beneficia de grant-uri de la stat pentru ridicarea unei locuinţe noi.

    „Grant de 30% din valoarea construcţiei/ achiziţiei unei locuinţe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani şi care nu deţin în prezent o locuinţă (nu poate depăşi suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural)”, se arată într-un document publicat astăzi.
     

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • 45.000 de euro gratis de la stat. Care sunt românii care pot să aplice

    Politicienii au în plan implementarea unui program social prin care românii să beneficieze de un ajutor de 45.000 de euro gratis de la stat. Vestea bună este că există o categorie importantă de români care pot să aplice pentru acest program.

    Deşi este încă un proiect de lege supus dezbaterii, există veşti bune pentru românii care vor să-şi construiască o casă. Foarte curând, aceştia o vor putea face pe banii statutului pentru că liberalii propun ca orice român care are copii mai mici de 15 ani şi nu are o locuinţă proprie să primească 45.000 de euro dacă vine din mediul urban şi 30.000 de euro dacă vine din mediul rural.

    Mai exact, programul de guvernare al PNL prevede ca familiile cu copii mai mici de 15 ani să poată beneficia de grant-uri de la stat pentru ridicarea unei locuinţe noi.

    „Grant de 30% din valoarea construcţiei/ achiziţiei unei locuinţe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani şi care nu deţin în prezent o locuinţă (nu poate depăşi suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural)”, se arată într-un document publicat astăzi.
     

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • ​Primul manager român care susţine: Avem nevoie de 300.000 de imigranţi să acoperim deficitul de joburi pe care românii nu mai vor să le facă

    Andrei Cionca, CEO Impetum Group, susţine că România are nevoie de un contigent de 300.000 de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă din piaţă. Andrei Cionca este primul manager de top din România care pune aceste cifre pe masă.

    „Criza forţei de muncă vine din două zone. Avem o lipsă acută de forţă de muncă calificată şi avem joburi pe care românii nu le vor şi pe care nu are cine sa le facă. Cele două crize se suprapun, aşa cum se întâmpla acum multi ani în Vest şi pun presiune pe managerii români. O primă nevoie a mediului de business românesc este de sprijin real din partea autorităţilor pentru a gestiona această criză a forţei de muncă. Putem face asta atât prin resurse interne, crescând procentul din populaţia care este activă în câmpul muncii, pentru a ajunge la media europeană, 69% România versus 75% UE, cât şi prin relaxarea procedurilor de imigraţie pentru profesiile care nu sunt atractive pentru români, de la 100.000 permise de muncă anual la cel puţin 300.000”, spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

    Lipsa forţei de muncă este principala îngrijorare a managerilor români în perioada următoare, potrivit studiului Confidex care a măsurat sentimentul de încredere în economie a managerilor români în primul semestru al acestui an, realizat de Impetum Group.

    Importul de forţă de muncă a devenit o soluţie tot mai căutată de companiile de pe piaţa locală pentru a-şi acoperi deficitul de forţă de muncă, care s-a adâncit în ultima perioadă.  Contingentul de forţă muncă străină a evoluat puternic în ultimii ani. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000. Cei mai mulţi lucrători străini ajunşi în România vin din Bangladesh, Nepal şi Pakistan.​​

  • Reţeta unui concediu reuşit. Cât de lungă e vacanţa ideală

    Cei mai mulţi români se pregătesc pentru o vacanţă de cel puţin o săptămână (34%), iar 22% se gândesc mai degrabă la un weekend prelungit decât la un sejur propriu-zis, de 3-4 zile într-un loc preferat. Există, totuşi, şi români care vor să plece în vacanţă măcar 10 zile (17%) şi tot atâţia care au planificat peste 2 săptămâni de relaxare pe parcursul anului, reiese dintr-un studiu Revolut.

    Femeile preferă weekend-urile prelungite (24% vs 18% bărbaţi), în timp ce bărbaţii sunt adepţii vacanţelor mai lungi (55% sunt pentru o vacanţă de 7-10 zile). O treime dintre respondenţii din segmentul 18-24 de ani preferă weekend-urile prelungite, în timp ce o vacanţă de 10 zile – 2 săptămâni este ideală pentru cei mai mulţi dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 55-64 de ani (31%).

    34% dintre respondenţii la sondaj spun că bugetul estimat/ membru de familie pentru cel puţin o săptămână este de 250-500 de euro. 26% dintre respondenţi pun deoparte chiar între 500 şi 1.000 de euro/ membru de familie pentru o săptămână de vacanţă. Fiind în mare parte familişti cu copii, aproape 4 din 10 români cu vârste cuprinse între 35-44 de ani pun deoparte între 250-500 de euro/ săptămână de vacanţă pentru un membru de familie.

    Respondenţii de 18-24 de ani reprezintă 16% dintre românii care bugetează în medie între 1.000-2.000 de euro/ săptămână/ membru de familie.

    Bărbaţii sunt mai orientaţi spre vacanţe mai costisitoare comparativ cu femeile, cu 16% vs 14% dintre respondenţi indicând că bugetul mediu/ săptămână de vacanţă este de peste 1.000 de euro.

    Românii din nord-vestul ţării sunt mai dispuşi să cheltuiască mai mult pentru vacanţă (19% consideră că vacanţa potrivită necesită un buget individual de peste 1.000 de euro/ săptămână), faţă de cei din sudul ţării care sunt mult mai strânşi la pungă (19% declară că alocă sub 250 de euro/ membru de familie/ săptămână).

    Pentru două treimi dintre respondenţi, costul este foarte important şi acesta este primul criteriu menţionat de participanţii la studiu. Pe locul al doilea se află condiţiile de cazare (38%), pe locul al treilea (35%), mâncarea şi tradiţiile.

    Legat de activităţile care îi atrag mai mult pe turiştii români, atunci când călătoresc sau în vacanţă, pe primul loc (67%) se află descoperirea peisajelor şi a atracţiilor turistice locale, pe locul al doilea (52%) gastronomia specifică acelui loc, pe locul al treilea (45%) tradiţiile şi evenimentele cu specific local precum carnavalurile, festivalurile sau sărbătorile locale. Turiştilor români le mai plac şi călătoriile în parcuri şi rezervaţii naturale (38%), vizitele în muzee şi galerii de artă (35%) sau să cumpere suveniruri şi obiecte artizanale de la meşteri locali.

    Destinaţiile pe care turiştii români le consideră ca fiind cea mai bună alegere sub raportul calitate/preţ sunt Grecia (12%), Turcia (7%), România, Germania şi Egipt (6%).

    În ce priveşte lucrurile care enervează sau surprizele mai puţin plăcute care pot strica buna dispoziţie a turiştilor români, pe primul loc se află aglomeraţia (23%), pe locul al doilea grevele pe aeroporturi sau ale operatorilor de transport în comun (20%) sau timpul pierdut cu comparaţiile între diversele platforme de rezervare a cazării (19%).

    56% dintre respondenţi nu vor să audă de serviciu în timpul vacanţei, iar 14% spun că sunt disponibili pentru urgenţe. 7% îşi verifică zilnic emailul pentru a vedea dacă e ceva urgent, în timp ce 8% sunt nevoiţi să se intereseze şi de job pentru că rolul le impune asta. O minoritate de 4% dintre respondenţi se declară de acord total cu lucrul în timpul vacanţelor, spunând chiar că le face plăcere să le îmbine.

  • 1500 de lei pe lună, gratis de la stat, pentru o anumită categorie de români

    Oficialii din România au decis ca din toamna acestui an, o anumită categorie de români va primi un ajutor de 1500 de lei pe lună, gratis de la stat.

    Cei aduşi astfel în discuţie sunt elevii şi studenţii care obţin medalii de aur, argint sau bronz la olimpiadele ştiinţifice şi competiţiile internaţionale şi care optează să-şi continue studiile într-una dintre cele 19 facultăţi ale Universităţii din Bucureşti.
     

    Conform informaţiilor publicate de edupedu.ro, Universitatea din Bucureşti oferă 20 de astfel de burse, în anul universitar 2023-2024, în cuantum lunar de 1.500 de lei (medalie de aur / locul I), 1.250 de lei (medalie de argint / locul II) şi 1.000 de lei (medalie de bronz / locul III).

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Adrian Sârbu: China va cuceri lumea prin corupţie

    “Democraţia este principala ţintă a modelului economic şi social chinez. Înlocuirea democraţiei de tip liberal şi a modelului occidental, bazat pe respectul omului, (…) aflat în centrul universului, opus unei noţiuni abstracte de bunăstare şi de renunţare la libertatea individuală.

    China este în marş către cucerirea lumii, economic (…) o va face şi cultural şi va veni cu această cultură perversă, a unui comunism revopsit, o combinaţie între ceea ce ei numesc confucianism şi maoism (doctrina lui Xi).

    E o formulă inacceptabilă pentru noi, cei care am trăit în democraţie. E ca şi cum ţi s-ar schimba aerul pe care îl respiri”.

     

    Trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China

    “Că 23% dintre conaţionalii noştri vor să trăiască într-un model chinezesc nu este dezamăgitor, este alarmant. (…)

    Dar înainte de a discuta, de a ne întreba în ce lume vrem să trăim, să constatăm că trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China (…) China e în război cu noi. Cine suntem noi? Teritoriile pe care trebuie să le ocupe economic şi demografic. Care sunt ăstea? Occidentul.

    E pregătită (China) să facă asta? Are şi un plan. Cum va face? Cu multă inteligenţă, insidios şi în forţă.

    Ştie Occidentul asta? Ştie foarte bine.  De aceea e la Hiroshima o întâlnire a G7. Aceeaşi simbolistică (…)

    Credem noi că acţiunea Chinei, foarte programatică, anunţată în documentele semnate de Xi, va fi de natură militară? În niciun caz. China va cuceri lumea prin corupţie. Va corupe lideri care să intre în proiecte educaţionale, economice favorabile populaţiei lor. Va începe cu lideri din economii slabe, abandonate de Occident. (…) este unul din subiectele  reuniunii G7 de la Hiroshima”.

     

    23% dintre români au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate

    “China va veni ca şi sarpele Ka, să vorbească pe limba noastră, să se ipostazieze, să ne mimeze  şi să ne intre în cultură pentru că principalul clash între China şi lumea occidentală e unul cultural, de valori (…)

    Ce i se pune în faţă chinezului în faţă când se naşte ? Pentru el, pe scara de valori, pe locul unu e mâncatul şi pe locul doi reproducerea, nu libertatea pe care noi începem s-o considerăm superfluă. De aceea, 23% dintre români spun: domne, aş trăi (ca şi în) China. De ce? Au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate”.

     

    Obiectivul Chinei este să devenim chinezi

    “Astăzi suntem în trezire. O parte din noi. Recunoaştem că suntem în război? O parte din noi. Se va consacra această stare de război complet neobişnuit între noi şi China? Da. Care e obiectivul Chinei? Simplu. (…) Dacă tot ce vom folosi noi (este) made in China, cu ce mai plătim noi, China, ca să cumpărăm ce e made in China? Păi nu mai avem. Deci ce avem de ales? Să ne subordonăm modelului economic şi social chinez şi să devenim chinezi. Ultrasimplu”.

     

    Dacă nu ne apucăm de treabă, cultura chineză va prevala

    “Sigur noi am vrea să continuăm să trăim în România. (…) e visul nostru ca România să fie în Europa şi noi să ne simţim în Europa cum ne simţim în România (…) Vin în fiecare zi neaşteptat de multe semnale de trezire (…) care spun: apucaţi-vă de treabă! Dacă noi România, noi Europa (…) nu o să ne apucăm de treabă, în ritmul în care ar trebui să ne mişcăm (…) cultura Chinei va prevala pentru că (…) o bună bucată din geografia globului este aliniată culturii chineze. Vedem cea mai surprinzătoare prăbuşire culturală, prăbuşirea Rusiei şi care vrea, nu vrea se va alinia Chinei. Dar vom vedea o prăbuşire culturală a altor valori din Asia şi, doamne fereşte, să cadă şi India şi să urmeze modelul chinezesc care înseamnă stat superautoritar, suspendarea democraţiei”.

     

    Modelul blockchain va revoluţiona sistemele politice

    “China promite visul de aur al al omenirii: toată lumea are de mâncare, acces la educaţie, entertainment, cultură. Care e preţul pe care îl cere China? Supuneţi-vă elitelor. Cred că există şi alt model şi acest model ţine de democraţie şi de evoluţia tehnologică astăzi. Să luăm modelul blockchain. În primul rând va revoluţiona sistemele politice. Blockchain  înseamnă că fiecare din cei  20 milioane de români este responsabil de guvernarea României. (…) Poţi vota o decizie guvernamentală la nivel de douăzeci de milioane de oameni într-o milisecundă. Nu numai că poţi vota, dar aplicând blockchain-ul asupra unei naţiuni cum ar fi România, poţi prognoza decizii. Prin urmare, cred că experienţa (comunismului revopsit al) Chinei va influenţa spectaculos societăţile democratice care vor înţelege unde au greşit şi vor evolua. Nu cred că acea Chină în care s-ar putea să fim obligaţi să trăim va fi China lui Xi Jin Ping şi a Partidului Comunist. Cred că poate fi China lui Jack Ma. Şi a tânărului (din piaţa Tien an Men) care a stat singur din faţa tancului şi care nu ştia că înaintea lui Arhimede a spus: da-ţi-mi un punct de sprijin şi voi muta Pământul din loc”.