Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13, a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.
Motivul invocat a fost că ordonanţa a fost abrogată, astfel că sesizarea nu mai are obiect.
Tag: respingere
-
Moţiunea de cenzură a fost respinsă
UPDATE 15:30 UPDATE Moţiunea de cenzură a fost respinsă.
Votul a fost secret, cu bile. PSD, ALDE şi UDMR s-au abţinut de la vot.
După aflarea rezultatului, premierul Grindeanu este aşteptat să-şi anunţe decizia în cazul remanierii ministrului Justiţiei, Florin Iordache, singurul care şi-a asumat până acum responsabilitatea în scandalul ordonanţei de modificare a codurilor penale.
Votul pe marginea moţiunii de cenzură iniţiate de PNL şi USR s-a încheiat, după ce parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR au decis să nu treacă pe la urne, rămânând, totuşi, în sala de plen.
Înaintea votului pe moţiunea iniţiată de PNL şi USR, Sorin Grindeanu a susţinut un discurs în care le-a cerut parlamentarilor să respingă iniţiativa, solicitându-le un „vot de încredere”, aşa cum i-au acordat la învestire, ţinând să specifice că acum are mai mult experienţă. Premierul i-a taxat pe cei din opoziţie, spunând că se aştepta ca PNL să acţioneze cu mai mult profesionalism în această situaţie, nu să-l trimită pe Cătălin Predoiu să susţină documentul, şi amintind şi de parlamentarul USR care ar fi adormit ieri în timpul dezbaterii pe buget. Primul ministru a comentat şi discursul de ieri al lui Klaus Iohannis, arătând că, dincolo de „lozinci”, a reieşit dorinţa preşedintelui de a-şi instala din nou „Guvernul meu”.
-
Avertismentul CSM: Ordonanţa 13 poate intra în vigoare
Direcţia Juridică a CSM susţine, într-un punct de vedere referitor la ordonanţa de abrogare a OUG 13, că în cazul în care actul normativ de abrogare va fi respins de Parlament, ordonanţa de urgenţă 13, de modificare a codurilor penale, va intra în vigoare.
Direcţia Juridică a CSM a constatat că cererea de avizare a OUG 14 prin care s-a abrogat ordonanţa de modificare a codurilor a rămas fără obiect, având în vedere că a fost deja adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.
Pe de altă parte, în punctul de vedere înaintat plenului CSM, Direcţia Juridică atrage atenţia că dacă Parlamentul respinge prin lege ordonanţa de abrogare OUG 13 intră în vigoare. Juriştii CSM fac referire la alin. (3), art. 64 din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia “abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.”
Astfel, precizează Direcţia Legislaţie, “în cazul în care Parlamentul nu aprobă OUG nr. 14/2017 , OUG nr. 13/2017 îşi va produce efectele în integralitate”
-
Senatul a respins procedura de urgenţă pentru ordonanţa de modificare a Codurilor Penale şi graţiere
Senatorul PSD Şerban Nicolae a anunţat în plenul Senatului propunerea Biroului Permanent de a respinge procedura de urgenţă solicitată de Guvern. Potrivit deciziei Biroului Permanent, proiectele vor primi avizele până pe data de 14 februarie, urmând ca până pe data de 21 februarie să fie întocmit raportul.
”E vorba de o materie extrem de delicată. Nu se dau graţieri colective într-o ţară decât o dată la 20-30 de ani. E o chestiune care necesită o atenţie deosebită. Trebuie să cântărim care sunt măsurile de reinserţie pentru deţinuţii care vor fi eliberaţi, să fim siguri că aceste măsuri nun se dau cu dedicaţie. Să gândim un program de reinserţie socială, astfel încât să nu genereze delicventă şi insecuritate pentru populaţia României. Consider că două săptămâni, de pe 1 pe 14 este un timp foarte scpurt. Solicit colegilor să ia un termen de 60 de zile pentru această dezbatere”, a transmis senatorul USR Vlad Alexandrescu.
Acelaşi lucru a fost susţinut în plenul Senatului şi de reprezentanţii PNL.
-
Boris Johnson susţine vizita lui Trump la Londra, facând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu
Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a insistat,în cadrul unei sesiuni din Camera Comunelor, că este de părere că majoritatea membrilor vor recunoaşte că trebuie să se facă pregătirile pentru ca Trump să fie primit în ţară,făcând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu în Marea Britanie.
“Din câte ştiu, atât Nicolae Ceauşescu cât şi Robert Mugabe (n.r. preşedintele Republicii Zimbabwe) au fost primiţi în vizită de Majestatea Sa, şi cred că majoritatea membrilor Camerei vor recunoaşte că este datoria noastră (…) să facem acum pregătirile pentru a-l primi pe prietenul nostru, pe partenerul nostru şi liderul celei mai vechi şi importante democraţii şi cel mai important aliat pe care-l avem”, a spus Johnson, citat de the Independent.
Ministrul britanic de Externe a respins însă unele comparaţii ale parlamentarilor dintre Donald Trump şi Hiltler.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Liviu Dragnea, după ce preşedintele a respins desemnarea lui Sevil Shhaideh ca premier: “Preşedintele vrea să declanşeze criza politică/ Până mâine seară, poimâine vom lua o decizie, ne gândim la suspendare”
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că respingerea ca premier a lui Sevil Shhaideh este un semnal că preşedintele vrea să declanşeze criza politică şi că sunt voci care iau în considerare suspendarea şefului statului. “Urmează să vedem dacă este oportun pentru ţară”, a declarat Liviu Dragnea legat de o posibilă suspendare.
”Ca şi dumneavoastră, ca şi toată ţara am urmărit şi noi cu stupefacţie, pot spune, anunţul preşedintelui Iohannis, răspunsul la propunerea noastră privind desemnarea primului ministru al României. Împreună cu colegii mei am analizat în ultimele ore, am încercat să găsim care sunt resorturile cinstite sau eventualele resorturi cinstite sau constituţionale care ar fi putut sta în spatele acestei decizii. N-am reuşit să găsim niciun motiv constituţional, nici alt motiv care să ţină de alte elemente, riscuri eventual şi părerea noastră este că acest om de fapt vrea să declanşeze o criză politică în România”, a afirmat social-democratul.
„Am încercat să găsim resorturile care stau în baza acestei decizii. Preşedintele a sunat-o pe doamna Sevil Shhaideh în cursul zilei de joi. După alegeri, am sperat că şi domnul Iohannis şi instituţiile cu care se consultă au înţeles că românii nu mai vor jocuri politice pe spinarea lor. M-am înşelat. Aceşti oameni nu înţeleg”, a afirmat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, într-o declaraţie susţinută la Palatul Parlamentului, alături de liderii ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin.
El l-a acuzat pe şeful statului că nu vrea ”sub nicio formă” să respecte votul din 11 decembrie.
-
Criza politică din Italia face ravagii în zona euro: ”Acum este posibil ca euro să atingă paritatea cu dolarul”
Euro a scăzut la minimul ultimelor 20 de luni (martie 2015), în condiţiile în care premierul italian Matteo Renzi a anunţat că va demisiona după respingerea amendamentelor constituţionale pe care le-a propus prin referendum, scrie Bloomberg.
Euro a scăzut în raport cu principalele 16 valute în condiţiile în care italienii au votat pentru respingerea reformelor în proporţie de 60%.
Euro a coninuat să scadă şi după discursul premierului, în timp ce yenul a şters avansul câştigat la începutul sesiunii de tranzacţionare în raport cu dolarul.
Euro a scăzut cu 1,1%, la 1,0548 dolari, cel mai scăzut nivel de pe 16 martie.
”Pieţele tind să reacţioneze mult mai rapid la schimbări acum”, a spus Yannick Naud, Banque Audi din Geneva. ”Este acum posibilitatea ca euro să atingă paritatea cu dolarul. Poate nu imediat, dar cu siguranţă se poate dacă vor fi din nou alegeri în Italia”, a spus el.
La Bucureşti, cursul de schimb înaintea cursului oficial anunţat de BNR era de 4,5085/4,5135 lei/euro şi de 4,2510/4,2581 lei/dolar.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
-
Criza politică din Italia face ravagii în zona euro: ”Acum este posibil ca euro să atingă paritatea cu dolarul”
Euro a scăzut la minimul ultimelor 20 de luni (martie 2015), în condiţiile în care premierul italian Matteo Renzi a anunţat că va demisiona după respingerea amendamentelor constituţionale pe care le-a propus prin referendum, scrie Bloomberg.
Euro a scăzut în raport cu principalele 16 valute în condiţiile în care italienii au votat pentru respingerea reformelor în proporţie de 60%.
Euro a coninuat să scadă şi după discursul premierului, în timp ce yenul a şters avansul câştigat la începutul sesiunii de tranzacţionare în raport cu dolarul.
Euro a scăzut cu 1,1%, la 1,0548 dolari, cel mai scăzut nivel de pe 16 martie.
”Pieţele tind să reacţioneze mult mai rapid la schimbări acum”, a spus Yannick Naud, Banque Audi din Geneva. ”Este acum posibilitatea ca euro să atingă paritatea cu dolarul. Poate nu imediat, dar cu siguranţă se poate dacă vor fi din nou alegeri în Italia”, a spus el.
La Bucureşti, cursul de schimb înaintea cursului oficial anunţat de BNR era de 4,5085/4,5135 lei/euro şi de 4,2510/4,2581 lei/dolar.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
-
Ministru italian: Brexit a iniţiat dezintegrarea Europei
Votul Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană a demarat procesul de „dezintegrare” al Blocului comunitar, a declarat Sandro Gozi, ministrul italian al Afacerilor Europene, citat de site-ul ziarului The Independent.
Sandro Gozi, unul dintre aliaţii politici ai premierului Matteo Renzi, a afirmat că statul italian întâmpină ”o perioadă de nesiguranţă” în urma respingerii amendamentelor constituţionale în referendum.
Ministrul, care face parte din Partidul Democrat, de centru-stânga, susţine că respingerea referendumului reprezintă o oportunitate pierdută de a reforma instituţiile europene şi de a salva UE de la dezbinare.
“Cred că începutul dezintegăririi UE a început o dată cu Brexitul”, a spus Gozi.
”Depinde de celelalte 27 de Guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul Guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a adăugat acesta.
Aceste afirmaţii au loc după ce premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
-
Legea dării în plată: 1.000 de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, instanţele suspendă procesele
Pe rolul Curţii Constituţionale se află circa 1.000 de dosare care vizează excepţiile de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. Între timp instanţele suspendă procesele în loc să le amâne, explică avocatul Gheorghe Piperea pentru MEDIAFAX.
„Procesele se suspendă în continuare pentru a fi trimise la Curtea Constituţională, deşi s-au respins excepţiile, s-au fixat nişte linii directoare cum să se soluţioneze aceste procese. Mai mult decât atât, s-au adunat la circa 1.000 astfel de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, care probabil că o să fie iritată de atâtea excepţii. Instanţele, în genere, susţin că nu le este clar cum să soluţioneze problema impreviziunii şi, de aceea, aşteaptă să obţină motivarea Curţii Constituţionale. Personal, cred că din partea celor care ridică în continuare excepţii de neconstituţionalitate ştim că acestea vor fi respinse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestei legi.
Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.
În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.