Pentru ca acest trend de creştere să se menţină, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism prin Autoritatea Naţională pentru Turism a anunţat că va intensfica acţiunile de promovare a României ca destinaţie de vacanţă pentru turiştii moldoveni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Proiectul pe partea românească a fost finalizat, inclusiv subtraversarea Prutului. Până la 15 august va fi finalizat şi pe partea moldovenească. Apoi vor fi câteva zile de probă. În jurul datei de 25 august vor fi posibile din punct de vedere tehnic primele schimburi de gaz între cele două ţări”, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual din Federaţia Rusă alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.
Republica Moldova, fără regiunea separatistă Transnistria, importă anual din Rusia 1,1 miliarde metri cubi de gaze naturale. Importurile Transnistriei sunt de încă 1 miliard de metri cubi pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o mare zi pentru Europa (…). Uniunea Europeană se află alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului Eurpean, înainte să semneze acordul cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă, în cadrul unui summit european, la Bruxelles.
Acordul a fost semnat în mod oficial la Bruxelles de către cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă.
“Ce zi mare! Poate cea mai importantă pentru ţara mea de la independenţă”, proclamată în 1991, a declarat Poroşenko. “Evoluţiile istorice sunt inevitabile”, a adăugat el, subliniind că acordul se aplică “întregii Ucraine, inclusiv Crimeei”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acordul ar urma să fie semnat cu ocazia reuniunii Consiliului European programată pe 26-27 iunie la Bruxelles.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Abonaţii Orange care vor călători în Uniunea Europeană, Republica Moldova sau Elveţia vor avea tarife scăzute în roaming. Opţiunea Go Europe, lansată iniţial în vara anului 2013, a avut scopul de a încuraja folosirea datelor mobile în străinătate.
Go Europe devine acum Go Europe 10 şi oferă aceleaşi tarife pentru voce şi SMS ca în ţară, având incluşi şi 10 MB de date, la tariful de 1 euro pe zi. La depăşirea traficului alocat, se reactivează automat un nou pachet de 10 MB la acelaşi tarif.
Alte opţiuni de la Orange pentru cei care se află în străinătate sunt Travel Data 100 şi Travel Data 500.
“Nevoile clienţilor se diversifică în permanenţă. Dacă acum câţiva ani serviciul roaming era considerat de foarte mulţi utilizatori drept unul premium, acum este ceva firesc pentru tot mai mulţi să folosească în călătorii aceleaşi servicii ca în ţară: apeluri, mesaje scrise şi internet. Noile variante ale opţiunilor Go Europe şi Travel Data întâmpină cerinţele clienţilor şi sunt menite să-i ajute pe tot mai mulţi să comunice şi în vacanţă fără griji.” a declarat Victor Wincentovicz, Roaming Proposition Manager in cadrul Orange România.
Herman Van Rompuy se află marţi în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu premierul Iurie Leancă.
Cu puţin timp în urmă, preşedintele Nicolae Timofti a declarat că Republica Moldova îşi va exercita “dreptul suveran” de semnare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană în pofida presiunilor externe de natură politică şi economică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.
În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.
Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.
Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.
Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.
Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.
“Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.
Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.
Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.
Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.
Delegaţia din R. Moldova a ales ca primă destinaţie capitala Greciei, ţară care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.
Din delegaţia Republicii Moldova fac parte, printre alţii, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, eurodeputatul român Monica Macovei, preşedinta Comitetului de cooperare UE-Republica Moldova.
Premierul Iurie Leancă a declarat că liberalizarea regimului de vize cu UE reprezintă o zi istorică pentru R. Moldova. “Este victoria noastră a tuturor. Cuvântul cheie este demnitate (…) este o etapă importantă de revenire acasă, în UE”, a declarat premierul Iurie Leancă, citat de UNIMEDIA. Şeful Guvernului de la Chişinău a mai afirmat că 200 de cetăţeni moldoveni au beneficiat deja de ridicarea vizelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro