În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, marţi, la 3,42%, de la 3,43% cât fusese luni.
Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas marţi la nivelul de 3,50%, cât a fost stabilit luni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC. În plus, răspunsul României la situaţia epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.
Phil Hogan a adăugat, potrivit sursei citate, că România are posibilitatea de a apela, mai întâi, la propriile ajutoare de stat.
„În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane”, se mai arată în scrisoarea oficialului european.
Potrivit lui Hogan, regulamentele europene oferă posibilitatea unor măsuri „de natură excepţională şi temporară”, iar schema de ajutor de criză pentru fermierii români reprezintă o „măsură de ultim resort” care nu se poate activa în momentul de faţă.
Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.
Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.
Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.
Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Aproape 90% din stocul actual este concentrat ȋn Bucureşti şi alte cinci oraşe – Timişoara, Cluj, Ploieşti, Braşov şi Piteşti.
Piaţa industrială şi logistică din Romȃnia a avut un ȋnceput de an destul de precaut, avand ȋn vedere ca doar puţin peste 100,000 de metri pătraţi au fost livraţi. Pentru a doua jumătate a anului, aproximativ 450,000 de metri pătraţi sunt aşteptaţi a fi finalizaţi, mai mult de jumătate din proiectele planificate sau aflate ȋn construcţie fiind localizate ȋn Bucureşti (54%). În afara capitalei, Timişoara, Cluj şi Ploieşti vor atrage cel mai mare volum de livrări.
„Observăm o evoluţie temperată a pieţei, atȃt din perspectiva construcţiilor cȃt şi a tranzacţiilor semnate. Probabil că vom asista la nişte consolidări ale unor mari retaileri, ȋn paralel cu transferul unor chiriaşi către propriile dezvoltări, toate aceste operaţiuni fiind analizate cu atenţie, planificate din timp şi corelate cu indicatorii de consum şi estimările viitoare de creştere ale business-urilor respective. Cererea are ritmul echilibrat şi sănătos, sectorul industrial avȃnd un potenţial atrăgător şi ȋn următorii 2-3 ani”, spune Rodica Tarcavu, partner, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Cererea de spaţii logistice şi industriale ȋn Romȃnia a fost de aproximativ 120.000 de metri pătraţi ȋn prima jumătate a anului şi a fost reprezentată ȋn mare parte de tranzacţii noi. Capitala a rămas cea mai căutată destinaţie, avȃnd ȋn vedere faptul că aproximativ 53% din volumul ȋnchirierilor au fost ȋnregistrate aici.
În prima jumătate a acestui an, cererea a venit ȋn special din partea companiilor din sectoarele logistică, e-commerce şi distribuţie – reprezentȃnd aproximativ 73% din total. Rata de neocupare a spaţiilor industriale s-a menţinut la un nivel scăzut, aproximativ 4%.
În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 711 milioane de euro, după ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 261 de milioane de euro (o scădere de 6,6%, până la 3,657 miliarde de euro), balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 894 de milioane de euro (o reducere de 26,6%), iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 177 milioane euro (o scădere de 16,4%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din raportul publicat pentru investitori reiese faptul că rezultate economice din primul semestru al anului 2018 pentru Oltchim S.A., au fost în creştere.
„Cifra de afaceri realizată în primele şase luni ale acestui an de 577,2 milioane de lei, a crescut cu 20,2% faţă de perioada similară a anului trecut (când cifra de afaceri înregistra 480,2 mil lei), fiind susţinută de preţuri de vânzare mai mari la produsele clorosodice, ca urmare a creşterii cotaţiilor internaţionale, precum şi de volume mai mari ale vânzărilor de oxo-alcooli şi produse clorosodice”, precizează compania.
Compania anunţă că valoarea exporturilor realizate în perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de 98,7 milioane de euro, atingând 80% din cifra de afaceri, în creştere cu 20,3% faţă de cele înregistrate în 2017, când era de 82 de milioane de euro, reprezentând 78% din cifra de afaceri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Aceştia, care fac parte din categoria oamenilor care au cunoscut succesul şi confortul material asociat lui, consideră că a venit momentul pentru ceea ce ei numesc o „pauză de creaţie”, scrie New York Times.
Activităţile alese pentru pauzele de creaţie pot fi, de pildă, construcţia unei ambarcaţiuni personale inspirate de unele din trecut, cum ar fi canoele folosite de vânătorii de blănuri; cursuri de gastronomie care să-i permită participantului să organizeze mese pentru prieteni la fel de spectaculoase ca acelea gândite şi preparate de un maestru bucătar renumit; scrierea unei cărţi sau chiar şi deschiderea unui mic restaurant. În această ultimă situaţie, alegerea se datorează dorinţei de a retrăi nebunia şi haosul aferente unui nou proiect.
În alte cazuri, decizia de a lua o pauză de creaţie pe perioada verii şi dincolo de aceasta se datorează dorinţei de deconectare de tumultul vieţii cotidiene, de a nu mai ceda presiunilor de a fi disponibil aproape permanent pentru cunoştinţe, prieteni ori parteneri de afaceri.
Tot dorinţa de a scăpa pentru o vreme de obligaţiile sociale ori de stresul trecerii prin aeroporturi îi motivează pe alţii să se dedice unor proiecte de construcţie de locuinţe de lux pentru animalele de companie, cum ar fi una prevăzută cu piscină încălzită şi loc de stat la soare pentru varanul din dotare.
Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.
Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.
Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.
„Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.