Pe Facebook, Horatiu Varga a scris: „Eroii mei de astăzi. Doi poliţişti, fraţi gemeni, învăţau pe copilaşi cu multă răbdare reguli de circulaţie cu bicicleta.
Ambii vorbeau foarte frumos limba română şi limba maghiară. Părinţii şi copii stăteau la coadă pentru diferite ateliere organizate de către cei de la Fundaţia Comunitară Mureş.
Coada cea mai lungă era la fraţii gemeni poliţişti.Dacă îi vedeţi în trafic, merită un zâmbet in semn de respect”.
Profesorii au voie să facă meditaţii cu elevii, iar la ora actuală nu există nicio deosebire între meditaţiile cu elevii de la clasă ai profesorului respectiv şi cei de la alte clase sau şcoli.
“Legislaţia din domeniul învăţământului nu conţine până în acest prevederi pe acest subiect. În proiectul de cod etic, supus dezbaterii publice în luna decembrie, există o referire la acest subiect”, precizează reprezentanţi ai MEN.
Concret, cei de la minister indică o prevedere din proiectul de cod etic care le interzice dascălilor să ofere meditaţii contra cost, cu proprii elevi, prin constrângere. Pentru a se aplica, aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare mai întâi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta.
Aşadar, din perspectiva Legii educaţiei nr. 1/2011, profesorii sunt liberi să facă meditaţii cu elevii, neexistând prevederi legale care să pună sub semnul întrebării legalitatea, moralitatea sau etica acestor lecţii particulare. Totuşi, aspectul mai important este cel legat de fiscalizarea acestor venituri.
Potrivit informaţiilor oferite de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2015, doar 569 de cadre didactice şi-au declarat veniturile din meditaţii, iar în 2014, doar 571, în contextul în care sistemul românesc de învăţământ cuprinde aproximativ 220.000 de cadre didactice la nivel preuniversitar, potrivit unui studiu publicat în 2015 de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, scriei realitatea.net
Profesorii au voie să facă meditaţii cu elevii, iar la ora actuală nu există nicio deosebire între meditaţiile cu elevii de la clasă ai profesorului respectiv şi cei de la alte clase sau şcoli.
“Legislaţia din domeniul învăţământului nu conţine până în acest prevederi pe acest subiect. În proiectul de cod etic, supus dezbaterii publice în luna decembrie, există o referire la acest subiect”, precizează reprezentanţi ai MEN.
Concret, cei de la minister indică o prevedere din proiectul de cod etic care le interzice dascălilor să ofere meditaţii contra cost, cu proprii elevi, prin constrângere. Pentru a se aplica, aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare mai întâi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta.
Aşadar, din perspectiva Legii educaţiei nr. 1/2011, profesorii sunt liberi să facă meditaţii cu elevii, neexistând prevederi legale care să pună sub semnul întrebării legalitatea, moralitatea sau etica acestor lecţii particulare. Totuşi, aspectul mai important este cel legat de fiscalizarea acestor venituri.
Potrivit informaţiilor oferite de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2015, doar 569 de cadre didactice şi-au declarat veniturile din meditaţii, iar în 2014, doar 571, în contextul în care sistemul românesc de învăţământ cuprinde aproximativ 220.000 de cadre didactice la nivel preuniversitar, potrivit unui studiu publicat în 2015 de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, scriei realitatea.net
Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de fructe de pădure şi care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul reţelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care îşi promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărţi de business.
Ne-a povestit şi că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinaţională, dar a renunţat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, şi simte că poate muta munţii de birocraţie când vine vorba de accesarea finanţărilor pentru dezvoltarea businessului.
Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai uşor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generaţia Z şi este acel tânăr din cinci al acestei generaţii care şi-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017. Potrivit aceluiaşi studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinaţională. O parte dintre ei lucrează deja:
„ANGAJĂM LICEENI”
Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecţia Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerţ sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.
„În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.
În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.
Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.
Trebuie să îţi verifici CV-ul de mai multe ori, te îmbraci adecvat pentru locul de muncă dorit, te asiguri că ai pantofii şi unghiile sunt curate, menţii un contact vizual în timp ce discuţi cu intervievatorul, cauţi informaţii despre companie înainte şi, dacă eşti femeie, indiferent de situaţie, nu porţi o bluză decoltată. Însă cercetări noi realizate de cei de la Universitatea Sorbona din Paris demonstrează chiar contrariul.
Pe o perioadă de trei ani, cercetătorii au răspuns la sute de anunţuri de locuri de muncă folosind două candidate ficţionale: ambele aveau CV-uri şi experienţe aproape identice, dar una purta un top uşor decoltat în fotografia din CV, iar cealaltă o bluză cu gâtul acoperit. Astfel au constatat că recrutorii au arătat mai mult interes pentru prima candidată.
Dintre cele 200 de oferte de job pe diverse posturi de vânzări, femeia ce purta un top mai decoltat a atras cu 62 mai multe oferte decât contracandidata sa mai conservatoare.
Şi dacă te gândeşti că situaţia se poate explica prin prisma faptului că slujbele propuse erau în vânzări, află că situaţia s-a repetat şi în cazul locurilor de muncă în domeniul financiar-contabil, în care femeia fictivă mai non-conformistă a primit cu 68 mai multe oferte.
Aceeaşi sancţiune se aplică şi pentru autoturismele care nu corespund tehnic.
“Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor neasigurate obligatoriu de răspundere civilă auto pentru pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, a celor pentru care a intervenit suspendarea înmatriculării, precum şi a vehiculelor înregistrate al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expiratori este anulată. Constatarea deficienţelor vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate de lege”, se precizează în proiectul de act normativ.
Noii proprietari de vehicule au la dispoziţie, conform textului legii, 90 de zile pentru a înscrie documentele în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a dezbătut şi a aprobat, în şedinţa din 26 iulie, normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.
Consiliul ASF a adoptat normele în forma rezultată din consultările avute cu principalii participanţi la piaţa asigurărilor auto obligatorii – asociaţii de protecţie a consumatorilor, societăţi de asigurare, transportatori, brokeri şi service-uri auto, precum şi alte asociaţii -, considerându-se că amendamentele aduse proiectului iniţial au conturat un cadru coerent şi echilibrat în sprijinul aplicării legii, care a întrunit totodată şi un consens larg pe parcursul celor două dezbateri publice pe această temă.
Noul cadru legal care reglementează piaţa RCA presupune o strânsă colaborare între mai multe instituţii ale statului. În acest sens, ASF a iniţiat şi a dezvoltat deja parteneriate instituţionale cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi cu Registrul Auto Român, al căror rol este determinant în aplicarea Legii nr. 132/2017.
Normele detaliază mecanismele de implementare a noii legi RCA şi aduc clarificări în ceea ce priveşte o serie de prevederi, printre care se numără:
– reglementarea modalităţii de constatare, evaluare, stabilire şi plată a despăgubirilor;
– modalitatea de decontare directă;
– asigurările RCA aplicabile asiguraţilor cu risc ridicat;
– reglementarea criteriilor de aplicare a sistemului bonus-malus.
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a dezbătut şi a aprobat, în şedinţa din 26 iulie, normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.
Consiliul ASF a adoptat normele în forma rezultată din consultările avute cu principalii participanţi la piaţa asigurărilor auto obligatorii – asociaţii de protecţie a consumatorilor, societăţi de asigurare, transportatori, brokeri şi service-uri auto, precum şi alte asociaţii -, considerându-se că amendamentele aduse proiectului iniţial au conturat un cadru coerent şi echilibrat în sprijinul aplicării legii, care a întrunit totodată şi un consens larg pe parcursul celor două dezbateri publice pe această temă.
Noul cadru legal care reglementează piaţa RCA presupune o strânsă colaborare între mai multe instituţii ale statului. În acest sens, ASF a iniţiat şi a dezvoltat deja parteneriate instituţionale cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi cu Registrul Auto Român, al căror rol este determinant în aplicarea Legii nr. 132/2017.
Normele detaliază mecanismele de implementare a noii legi RCA şi aduc clarificări în ceea ce priveşte o serie de prevederi, printre care se numără:
– reglementarea modalităţii de constatare, evaluare, stabilire şi plată a despăgubirilor;
– modalitatea de decontare directă;
– asigurările RCA aplicabile asiguraţilor cu risc ridicat;
– reglementarea criteriilor de aplicare a sistemului bonus-malus.
Traducere după Reuters
Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipseşte: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se ştia că nu sunt doriţi acolo.
Dar adevărul era altul: angajaţi ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfăşurării conferinţei. Philip Morris urma să ţină mai multe întâlniri secrete cu delegaţi ai Vietnamului şi cu alţi membri participanţi la conferinţă.
Scopul acestor activităţi făcute pe ascuns: Convenţia OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi şi chiar bloca părţi ale tratatului.
Într-un document intern, angajaţi ai companiei spun că în primă fază au susţinut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său iniţial, fiind influenţat de ”extremişti antifumat“. Alte documente confidenţiale şi o serie de interviuri cu actuali şi foşti angajaţi ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa şi Asia, fiind una dintre cele mai mari acţiuni de lobby din istorie.
Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel naţional sau analize de piaţă; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.
Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizaţie ce activează pe o piaţă extrem de reglementată, discuţiile cu autorităţile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi şi reprezentanţi ai guvernelor nu înseamnă că acele interacţiuni au fost nepotrivite“, a fost poziţia oficială a companiei.
Într-o serie de interviuri realizate în Europa şi Asia, directorul de relaţii corporate Andrew Cave a spus că angajaţii companiei au instrucţiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei şi legile în vigoare pe pieţele unde Philip Morris activează.
UN TRATAT VITAL
Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieţi omeneşti stau în balanţă. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferinţa organizată de OMS includ, printre altele, interdicţiile de a fuma în spaţii publice – poziţie care a salvat până în prezent milioane de vieţi, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 şi 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de ţări au renunţat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiaşi studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.
Cu toate acestea, OMS susţine că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiştii organizaţiei susţin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare faţă de cea din prezent – 6 milioane anual.
A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, aşa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absenţă importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.
Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele şi accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naţionale care să interzică fumatul în spaţii publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de ţigări. Reprezentanţi ai ţărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.
Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de ţigări să folosească acelaşi timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfăşurare.
Politica de conduită extremă de la Academia Merchants, din Byywood, Bristol, include, printre altele, pedepse pentru elevii care au pantofi prea strălucitori sau care se uită la ceas. Iar elevii care nu respectă regulile sunt forţaţi să poarte insigne pe care să scrie „am 24 de ore la dispoziţie pentru a avea o uniformă corespunzătoare”. Noile reguli au fost lansate cu două săptămâni înainte de încheierea mandatului directorului Nick Short, care va pleca după doar un an de muncă, pentru a fi înlocuit de Samantha Williamson.
„Vorbim de sute de copii arătaţi cu degetul. Conducerea vrea doar să demontreze ceva, nu rezolvă nimic. E de ajuns ca o fată să poarte un accesoriu de păr de o altă culoare decât cele acceptate”, se plânge Petula Peacock, mama unui elev pedepsit.
Un document de 17 pagini a fost publicat detaliind politica de conduită a şcolii, ca parte a unui act de reducere a nivelului de „deranjamente” la oră, inclusiv examinarea unui ceas. Refuzul de izolare duce la excludere, iar sfidarea conduce automat la izolare pentru cinci lecţii, inclusiv prânz, pauză şi 15 minute după şcoală.
Un elev a fost, aşadar, pedepsit din cauza pantofilor care erau „prea strălucitori” şi forţat să poarte o pereche de pantofi de schimb, care erau prea mici, după cum a susţinut acesta. Amanda J Cawston şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politică şi a scris online spunând: „pedepsele sunt destul de dure şi nu se potrivesc cu adevărat greşelilor. Există posibilitatea ca un părinte să îşi permită să cumpere copilului doar pantofii strălucitori negri din Primark, spre deosebire de pantofii adecvaţi din Clarks, care, deşi sunt drăguţi, sunt, în general, prea scumpi pentru buzunarul majorităţii”.
„Nu asta făceau naziştii? Obligau oamenii să poarte semne? Ai fi crezut că şcoala are un profesor de istorie care să le arate asta”, a mai spus alt părinte, Geoff Brodie. Cu toate acestea, alţii i-au sărit în apărare şi au spus că regulile trebuie respectate. „S-a ajuns la o generaţie de adolescenţi autosuficienţi, care cred că regulile nu se aplică pentru ei şi sunt liberi să facă ceea ce le place, fără consecinţe”, spune Helen Sharpe. Şi Jenna Anderson a scris: “Începutul unei schimbări de mare. Acest lucru funcţionează incredibil de eficient în Bristol.