BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Avertisment de răsunet al analiştilor înainte de Summitul G7: Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc

     Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc, au avertizat economiştii înainte de summitul G7 care începe în acest weekend în Bavaria.

    Economiştii de pe ambele maluri ale Atlanticului au declarat pentru Financial Times că au devenit din ce în ce mai pesimişti în urma deciziei Rezervei Federale de a creşte puternic dobânzile pentru a contracara inflaţia în creştere, precum şi din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în perspectiva iernii.

    Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank, a declarat că balanţa a “înclinat” acum în favoarea unei contracţii economice anul viitor în SUA şi Europa. “Ceea ce înainte era un risc în creştere s-a transformat acum în scenariul de bază”.

    Goldman Sachs a dublat riscul ca SUA să intre în recesiune în acest an, de la 15% la 30%, cu o probabilitate de 48% de recesiune pe un orizont de doi ani, în urma primei creşteri de 75 de puncte de bază a Fed din 1994 încoace.

    “Riscurile de recesiune din SUA sunt inconfortabil de ridicate şi în creştere. Le-aş plasa la 40% în următoarele 12 luni şi mai mult sau mai puţin egale în următoarele 24 de luni”, a declarat Mark Zandi, economist-şef al Moody’s Analytics. El a adăugat că Europa este şi mai vulnerabilă.

    “Pentru a evita recesiunea, economia globală are nevoie de puţin noroc şi ca efectele economice ale pandemiei de coronavirus şi ale agresiunii ruseşti să se diminueze rapid, alături de o politică abilă din partea Fed şi a altor bănci centrale”, a spus Zandi.

    Liderii G7 vor discuta despre starea economiei mondiale în cadrul dejunului de lucru de duminică, iar inflaţia va domina dezbaterile. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, va participa de la distanţă, prin legătură video, la discuţiile de luni, care se vor concentra pe criza provocată de războiul din Rusia.

    Perspectivele economice mondiale s-au întunecat de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, care a dus la creşterea în spirală a preţurilor la energie şi alimente. În cursul lunii iunie, băncile centrale, de la Washington la Zurich, au majorat ratele dobânzilor cu o marjă mai mare decât se aşteptau pieţele, semnalând că vor face tot ceea ce este necesar pentru a ţine în frâu inflaţia în creştere, chiar dacă acest lucru înseamnă declanşarea unei recesiuni.


     

  • Elon Musk, Roubini şi Goldman Sachs au lansat un avertisment cu privire la pericolul de recesiune în SUA. Musk: Deşi nu este o certitudine, probabilitatea este foarte ridicată

    Elon Musk, Nouriel Roubini şi Goldman Sachs Group Inc au avertizat cu privire la o probabilitate tot mai mare ca economia SUA să intre în recesiune, potrivit Bloomberg.

    Perspectivele lor au stârnit temerea unei aterizari tumultoase pentru cea mai mare economie a lumii, deoarece Rezerva Federală creşte ratele dobânzilor pentru a contracara cel mai rapid ritm al inflaţiei din ultimele decenii.

    Directorul executiv al Tesla Inc, Musk, a declarat marţi că sentimentul unei viitoare recesiuni în SUA prinde un contur din ce în ce mai pronunţat.

    „O recesiune este inevitabilă la un moment dat. Este foarte posibil ca în scurt timp să ne confruntăm şi noi cu o astfel de situaţie”, a spus Musk într-un interviu cu editorul şef al Bloomberg News, John Micklethwait, la Forumul Economic Qatar de la Doha.

    „Deşi nu este o certitudine, probabilitatea este foarte ridicată”, a spus Musk.

    Cea mai bogată persoană din lume le-a spus directorilor Tesla la începutul acestei luni că a avut un „sentiment foarte prost” legat de economia SUA, potrivit unui e-mail intern văzut de Reuters.

    Economiştii Goldman Sachs şi-au redus previziunile de creştere din SUA şi au avertizat luni într-o notă de cercetare că riscul de recesiune este în creştere.

    Echipa Goldman vede o probabilitate de 30% de a intra într-o recesiune în anul următor, în creştere faţă de 15% cât s-a preconizat anterior, şi o probabilitate de 25% de a intra într-o recesiune în 2024 an dacă se evită una în 2023. Aceasta implică o probabilitate cumulată de 48% în următorii doi ani faţă de 35% cât s-a estimat anterior.

    Căutând să potolească o creştere a costurilor vieţii, Fed şi-a accelerat campania de înăsprire monetară săptămâna trecută, cu cea mai mare creştere a ratei dobânzii din 1994. Acest lucru a generat noi pierderi pe Wall Street şi a crescut şansele unei recesiuni, punând presiune asupra preşedintelui Joe Biden.

    Biden a reiterat luni, în urma unei conversaţii cu fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, că o recesiune în SUA nu este deloc „inevitabilă”. Summers vede o şansă semnificativă ca ţara să se lupte cu stagflaţia în perioada următoare.

  • Războiul din Ucraina aruncă Rusia în cea mai gravă recesiune din ultimii 30 de ani, iar nota de plată este achitată de Generaţia lui Putin. Pentru milioane de tineri drumul către educaţie de top şi o carieră de succes s-a închis definitiv

    Tinerii ruşi care speră să ajungă să studieze în cadrul instituţiilor educaţionale de top sau care încearcă să îşi consturiască cariere de succes s-au trezit într-o situaţie dificilă. De la începerea războiului, multinaţionalele au părăsit în turmă Rusia, iar universităţile din ţară fac schimbări drastice, blocând stundenţii să studieze în afara ţării la centre educaţionale de top, scrie Business Insider.

    Mulţi specialişti sunt de părere că este încă imposibil de cuantificat impactul războiului asupra tinereilor ruşi. Totodată, ei au atras atenţia asupra faptului că generaţia care a crescut sub Putin se confruntă în prezent cu un scenariu total diferit faţă de ceea ce era obişnuită.

    Tinerii care au crescut cunoscând doar conducerea lui Vladimir Putin sunt denumiţi şi „Generaţia Putin”. Ei au crescut cunoscând McDonads-ul, urmărind cele mai noi filme de la Hollywood şi postându-şi realizările pe Instagram. Acest mod de viaţă a dispărut complet după 27 februarie, treptat, pe măsură ce companiile care asigurau luxul lumii occidentale au dispărut din Rusia.

    Ca peste tot în lume, o educaţie cât mai calitativă deschide uşi importante, cum sunt cele ale multinaţionalelor, care oferă posibilităţi peste tot în Europa. Pentru tinerii ruşi, aceaestă oportunitate nu mai există.

    „O mulţime de corporaţii au promis cariere de succes, stabilitate şi un mediu în care se poate avansa pe merit. Totuşi, ele au început să plece, iar industriile care promit salarii mai mari încep să fie blocate de sancţiuni”, a declarat Andrew Lohsen, membru în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale.

    Cele mai multe plecări se întâmplă în industria petrolieră şi IT, unde tinerii care vor vrea să activeze aici se vor confrunta cu un viitor cel puţin incert. La începutul acestei luni, giganţii tehnilogici IBM şi Microsoft au lăsat pe drumuri sute de angajaţi ruşi, pe măsură ce se retrăgeau de pe această piaţă.

    Singura reacţie a angajaţilor ruşi la exodul companiilor a fost abandonarea locurilor de muncă. Unii dintre aceştia au plecat de frica recrutării în razboi, în timp ce alţii au fost împinşi de spate de sancţiunile care le afectează angajatorii.

    Ultima prognoză a Băncii Mondiale pentru Rusia este sumbră. Instituţia preconizează o contracţie de 11,2% în 2022 a economiei ruseşti, aceasta fiind cea mai gravă recesiune care ar lovi Rusia în ultimele trei decenii.

  • Citatul săptămânii. Brian Armstrong, Coinbase: Pare că intrăm în recesiune după mai bine de 10 ani de boom economic. O recesiune ar putea duce spre o altă iarnă a pieţei crypto şi ar putea dura o perioadă lungă de timp

     

    Pare că intrăm în recesiune după mai bine de 10 ani de boom economic. O recesiune ar putea duce spre o altă iarnă a pieţei crypto şi ar putea dura o perioadă lungă de timp. Chiar dacă este greu de prezis felul în care vor evolua economia şi pieţele, ne pregătim mereu pentru ce este mai rău astfel încât să operăm businessul în orice mediu.

    Brian Armstrong, CEO al Coinbase, într-un e-mail care a apărut în presa internaţională


     

     

  • Investitorii strâng din dinţi şi se pregătesc pentru croşeul recesiunii

    Nervii investitorilor care mai speră că economia SUA nu se va confrunta cu recesiunea sunt întinşi la maxim, după ce Fed a majorat dobânda la cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani. Decizia instituţiei americane amplifică puternic teama de recesiune şi alimentează un trading haotic, scrie Reuters.

    Tot mai mulţi analişti şi investitori sunt de părere că intrarea în recesiune a economiei americane a devenit un scenariut foarte posibil, odată cu majorarea dobânzii şi anunţarea unor noi măsuri pentru lupta contra inflaţiei galopante.

    Acţiunile au crescut, ca semn al încrederii în Fed privind reuşita în lupta cu cea mai gravă inflaţie din ultimii 40 de ani. Cu toate acestea indicele S&P a scăzut cu 22,2%, iar piaţa se află în zona de bear market.

    „Volatilitatea va rămâne ridicată, ceea ce îi fac pe investitori să evite asumarea unor riscuri”, a declarant Steve Bartolini, manager de fonduri în cadrul T. Rowe Price.

    Pe lângă creşterea surprinzătoare a dobânzii, analiştii au venit cu perspective economice negative pentru economie. Conform economiştilor, creşterea economică a SUA va încetini cu 1,7% în acest an.

    Oficialii băncii centrale a SUA au dat de înţeles că dobânda va fi din nou majorată, însă Jerome Powell, şeful Fed a menţionat că această măsură şi „nu va fi o hotărâre luată în circumstanţe obişnuite”.

    Powell este de părere că factorii de decizie politică vor putea să controleze situaţia economică, pentru a nu se ajunge la o recesiune severă. Cu toate aceştia, există analişti mai pesimişti. Economiştii de la Wells Fargo sunt de părere că există un risc de recesiune de peste 50%. Creditori importanţi precum Deutsche Bank sau Morgan Stanley tind să dea dreptate celor de la Fargo.

    Pentru piaţa de capital intrată deja în zona de bear market, o recesiune ar însemna şi mai multe probleme, pentru că în pieţele bear recesiunile durează mai mult şi provoacă în medie pierderi de 35%.

    „Dacă vom ajunge în recesiune la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, am putea pierde şi mai mult decât în prezent”, a declarant Sean McGould, preşedinte al firmei de investiţii Lighthouse Investment Partners.

    Fed a semnalat că creşterea dobânzii va continua în iunie şi iulie, cu o posibilă decelerare către septembrie. Cu toate acestea, este posibil ca instituţia să se abată de la acest plan, după apariţia celor mai mari preţuri de consum din ultimii 40 de ani.

    Înainte de decizia care a şocat marile pieţe financiare, Fed s-a confruntat cu critici din partea investitorilor privind lipsa de acţiune în problema inflaţiei.

    „Fed se află într-o poziţie foarte dificliă în care s-a pus singură din cauza gestionării greşite a politicii monetare şi din cauza faptului că a permis inflaţiei să atingă acest nivel”, a spus Michael Rosen, din cadrul Angeles Investment.

    În ciuda tuturor acestor probleme, unii analişti rămân optimişti privind economia, însă nimeni nu ştie cât va mai dura acest optimism.

  • „Se apropie recesiunea”: profeţia lui Larry Summers este pe cale să împlinească

    Economistul apropiat democraţilor americani prezisese sosirea unei recesiuni cu un an şi jumătate în urmă.

    Iar scenariul este pe cale să devină realitate: pentru a îmblânzi creşterea preţurilor, băncile centrale cresc ratele. Consecinţele sunt grele pentru consumatori, mai ales în ţările cu datorii mari.
    „O recesiune este probabil într-un an sau doi”. Această predicţie trebuie luată în serios. Vine de la cel mai autoritar expert care a anticipat inflaţia actuală, cel care a avertizat America când banca sa centrală încă subestima şi minimiza creşterea preţurilor.
    El este Larry Summers, economist la Harvard, fost secretar al Trezoreriei al lui Bill Clinton, fost consilier economic al lui Barack Obama.
    Summers se referă la America, dar există o veche zicală: când economia americană răceşte, pneumonia este în drum spre Europa.
    Summers îşi bazează predicţia pe o mulţime de date şi experienţă istorică: „Când inflaţia este peste 4% şi şomajul sub 4%, din punct de vedere istoric am avut întotdeauna o recesiune”.
    Indicele preţurilor din SUA a crescut cu 8,6%, iar rata şomajului este de 3,6%, ceea ce este aproape de ocuparea completă înainte de pandemie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şocul inflaţiei se amplifică în SUA. Şeful Fed va fi probabil nevoit să împingă economia în recesiune pentru stăvilirea scumpirilor

    Preşedintele băncii centrale americane (Fed) Jerome Powell are în faţă o provocare din ce în ce mai sumbră după ce inflaţia a atins un nou maxim în mai, acesta urmând pro­babil să fie nevoit să împingă cea mai mare economie a lumii în recesiune pentru a putea readuce preţurile sub control, relatează Bloomberg.

    Preţurile de consum au urcat la un nou maxim pe 40 de ani, de 8,6%, în mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Deşi a admis recent că readu­cerea presiunilor inflaţioniste sub control necesită o oarecare durere, şi poate chiar şi un şomaj mai ridicat, Powell a evitat să vorbească despre recesiune. Acest lucru este poate de înţeles în contextul alegerilor viitoare din noiembrie.

    „Preşedintele Fed nu vrea să lase cuvântul cu «r» să-i scape din gură într-un mod pozitiv, în sensul că a­vem nevoie de recesiune“, a declarat Alan Blinder, fost strateg al băncii centrale.

    Un număr în creştere de eco­nomişti spun că ar putea fi nevoie de un declin economic şi de un şomaj mai ridicat pentru ca inflaţia să fie adusă la niveluri mai tolerabile.

    „Am devenit mai pesimist cu privire la oportunitatea stabilizării inflaţiei la un nivel acceptabil în lipsa unei recesiuni“, a declarat Bruce Kasman, economist-şef la JPMorgan Chase.

    În cadrul unui studiu recent, Anna Wong, economist-şef pe America la Bloomberg Economics, plasează şansele unei recesiuni în 2022 la una din patru şi pentru anul viitor la trei din patru. „Un declin în 2022 este puţin probabil, dar recesiu­nea va fi greu de evitat în 2023“.

    Investitorii şi-au crescut pariurile că Fed va continua să majoreze dobânzile în paşi de o jumătate de punct în şedinţele din iulie şi sep­tem­brie, unii economişti argumentând că o majorare mai agresivă, de 75 de puncte de bază, este acum pe masă.

    Direcţia şi destinaţia ultimă a dobânzilor în lunile următoare vor depinde parţial de cât de rapid şi cât de mult vor strategii ca inflaţia să se tempereze şi de cât de multă durere sunt dispuşi să provoace la nivel economic pentru a ajunge acolo.

    Potrivit a aproape 70% din economiştii chestionaţi recent de Financial Times se aşteaptă ca economia americană să alunece în recesiune anul viitor.

    Sondajul sugerează dificultăţi în creştere pentru cea mai mare economie a lumii după una dintre cele mai rapide reveniri din istorie, în condiţiile în care Fed-ul îşi va accelera eforturile de a aduce inflaţia sub control. 

    Banca centrală americană a pornit deja ceea ce va fi unul dintre cele mai rapide cicluri de înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii. Din martie, aceasta şi-a majorat dobânda de referinţă cu 0,75% de la niveluri appropriate de zero.

     

  • Pieţele globale reîncep să coboare, „alimentate” de temerile privind o potenţială recesiune în T4 anul acesta sau în T1 din 2023. Săptămâna actuală, extrem de importantă pentru marile bănci centrale

    Pieţele internaţionale de capital au început săptămâna actuală cu o serie semnificativă de pierderi, după ce datele privind inflaţia americană din luna mai au reaprins temerile potrivit cărora băncile centrale vor fi forţate să efectueze o înăsprire tot mai agresivă a ratelor dobânzilor, notează CNBC.

    Mult anticipatul indice privind preţurile de consum din Statele Unite, publicat vinerea trecută, a ajuns la 8,6% în mai 2022 faţă de aceeaşi lună de anul trecut, cel mai ridicat nivel din 1981, realimentând estimările investitorilor cu privire la faptul că deciziile Rezervei Federale (Fed) şi altor bănci centrale riscă să genereze o recesiune.

    În Europa, la jumătatea şedinţei de tranzacţionare de luni, marii indici bursieri din vestul continentului scădeau cu 1,6% până la 2,2%, în timp ce Stoxx 600, indicare care acoperă 600 de companii din economii precum Regatul Unit, Austria, Belgia şi Norvegia, pierdea 2%, arată datele MarketWatch.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq 100 pierdeau 2%, 2,4%, respectiv 3%. În regiunea Asia-Pacific, indicele Hang Seng din Hong Kong se deprecia cu 3,4%, Nikkei 225 din Japonia era pe minus cu 3%, la fel şi indicele sud-coreean Kospi.

    Totodată, rata titlurilor de trezorerie pe doi ani din Statele Unite a atins cel mai ridicat nivel din 2007 şi se apropie tot mai mult de o inversiune cu rata benchmark-ului pe zece ani, fenomen văzut de mulţi analişti drept un semn ce prevesteşte o recesiune.

    „Cred că probabilitatea de a ne confrunta cu o piaţă bear şi o recesiune a crescut fără îndoială ca urmare a loviturii pe care am primit-o vineri”, spune Fahad Kamal, director de investiţii în cadrul băncii Kleinwort Hambros.

    În aceeaşi notă, Richard Kelly, head of global strategy, TD Securities, susţine că pieţele de acţiuni şi obligaţiuni conturează o recesiune în al patrulea trimestru din 2022 sau în primul trimestru din 2023.

    Aşadar, săptămâna actuală va fi esenţială în ceea ce priveşte lupta dintre pieţe şi băncile centrale, pe de o parte, şi inflaţie, de cealaltă parte. Oficialii Fed se vor întâlni marţi şi miercuri pentru a discuta următoare decizie de politică monetară, estimările privind o creştere de 75 de puncte de bază căpătând tot mai multă tracţiune după datele de vinerea trecută.

    Joi, Comitetul de Politică Monetară al Băncii Angliei va anunţa următoarea decizie de majorare a ratelor dobânzilor. De asemenea, băncile centrale din Japonia, Elveţia şi Brazilia vor oferi indicii cu privire la viitoarele decizii monetare.

    Produsul intern brut al Regatului Unit a scăzut în aprilie cu 0,3% faţă de luna precedentă, arată datele oficiale publicate astăzi, nereuşind să se încadreze în media estimărilor analiştilor de plus 0,1%.

     

  • Ţările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune din cauza războiului din Ucraina

    ♦ Banca Mondială: Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte insecuritatea alimentară, sărăcia, creşterea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare şi accentuează vulnerabilitatea financiară.

     Ţările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune adus de războiul din Ucraina, spune Banca Mondială. Războiul purtat de Rusia în Ucraina nu numai că a cauzat o catastrofă umanitară, cu mii de civili ucişi şi alte milioane de persoane strămutate, ci a dus şi la o încetinire profundă a economiei din regiune şi la o serie de efecte negative care s-au răspândit la nivel mondial, conform raportului „Perspective econo­mice globale“, publicat de Banca Mondială.

    Aceste efecte negative care se răspândesc în economiile de la nivel mondial amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei, cum ar fi blocajele în lanţurile internaţionale de aprovizionare şi creşterile semnificative ale preţului multor mărfuri.

    „La puţin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflaţie ridicată şi o creştere lentă în acelaşi timp. Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflaţia mare ar putea persista timp de câţiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflaţiei în creştere şi al ratelor dobânzilor în creştere, creşterea economică mondială este de aşteptat să scadă în 2022. Acum este posibil să avem câţiva ani de inflaţie peste medie şi de creştere econo­mică sub medie, cu consecinţe potenţial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici şi medii“, afirmă David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

    După mai bine de doi ani de pandemie, efectele invadării Ucrainei de către Rusia vor duce la încetinirea creşterii economice de la nivel mondial. Astfel, economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans de 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform Băncii Mondiale. „Creşterea preţurilor la energie şi alimente, împreună cu perturbările lanţurilor de aprovizionare şi comerciale declanşate de războiul din Ucraina şi adaptarea necesară ratelor dobânzilor care este în curs de desfăşurare reprezintă cele mai importante motive ale scăderii prognozei de creştere economică“, explică preşedintele Băncii Mondiale.

    Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, contribuie la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte inse­curitatea alimentară, sărăcia, exacerbarea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare, accentuează vulnerabilitatea financiară şi sporeşte incertitudinea politicilor publice, conform raportului citat.

    „Prosperitatea pe termen lung va depinde de revenirea la o creştere mai rapidă şi de un mediu politic mai stabil. Există motive întemeiate să ne aşteptăm că, odată cu încetarea războiului din Ucraina, vor fi eforturi care vor veni inclusiv din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a reconstrui economia ucraineană şi a relansa creşterea economică mondială. Între timp, factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii, schimbările climatice şi surplusul de datorii în creştere“, a spus David Malpass.

    David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale: Factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii.

    În acest timp, Ucraina se confruntă cu o provocare cu consecinţe grave în toată lumea: 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile sale.

    Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, orz şi ulei de floarea-soarelui din lume, produse alimentare care sunt esenţiale pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

    Înainte ca războiul să izbucnească, Ucraina putea exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună, dintre care majoritatea erau expediate din portul din Odesa.

    Dar accesul la Marea Neagră este acum complet restricţionat de prezenţa marinei ruse, blocând efectiv principala rută comercială a Ucrainei.

    Exporturile din ţară au scăzut dramatic, în timp ce capacităţile sale de stocare sunt la limită. Pierderea bruscă a produselor din Ucraina a dus preţurile alimentelor la niveluri record, punând o presiune financiară enormă pe ţările cu venituri mici.

    „Războiul ameninţă să arunce zeci de mili­oane de oameni în insecuritate alimen­tară, urmată de malnutriţie şi foamete în masă , într-o criză care ar putea dura ani de zile“, a spus secretarul general al Naţiunilor Unite António Guterres, citat de Euronews.

    Armata Rusiei a pus mâna pe o mare parte a coastei de sud a Ucrainei, iar navele sa­le de război controlează accesul în por­turile ţării la Marea Neagră. Moscova a dat vina pe Ucraina şi pe Occident pentru per­tur­­barea exporturilor de cereale ucrainene.

    „Dacă cineva vrea să rezolve problema exportului de cereale ucrainene, cea mai uşoară cale este prin Belarus. Nimeni nu vă opreşte. Dar pentru acest lucru trebuie să ridicaţi sancţiunile din Belarus“, a spus preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Reuters.

    Indicele preţurilor la alimente al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), un instrument de măsurare a preţurilor celor mai comercializate produse alimentare de bază, a scăzut în mai pentru a doua lună consecutivă după ce a atins un record în martie, a anunţat vineri agenţia ONU.

    Luca Russo, analistul principal al FAO pentru crizele alimentare, a declarat pentru Al Jazeera că riscul unei crize alimentare severe este resimţit în special în ţările în curs de dezvoltare.

     

  • Antidotul pentru otrava inflaţiei se află în mâinile europenilor înarmaţi cu saci de cash după doi ani de pandemie. Cu sute de miliarde în conturi ei rămân printre ultimele linii de apărare în faţa recesiunii

    Salvarea din faţa tăvălugului inflaţiei şi al coşmarului presupus de un posibil episod de stagflaţie stă în buzunarele europenilor care au acumulat economii importante în doi ani de pandemie şi care sunt gata să arunce în aer consumul, scrie Bloomberg.

    Datele recente arată că după ridicarea restricţiilor cererea pentru ieşit în oraş şi vacanţe a sărit în aer şi a atins un nivel suficient de înalt pentru a compensa handicapul sectorului manufacturier. Totuşi războiul continuă să se desfăşoare, iar pandemia care mătură China pune şi mai multă presiune pe lanţurile de aprovizionare.

    Renaşterea consumului dă speranţe continentului că va putea evita nu numai o recesiune ci şi un episod de stagflaţie similar cu cel din anii ’70. Acest optimism dă totodată un semnal către Banca Centrală Europeană că este cazul să recurgă la prima creştere a dobânzii din ultimii 10 ani.

    „Înainte de război ne gândeam că consumatorul va fi principalul motor pentru rederesarea economiei europene. Am crede că din cauza războiului datele problemei s-au schimbat, dar există surpriza să descoperim că nu ne confruntăm cu schimbări atât de drastice”, a declarat Sylvain Broyer, economist în cadrul firmei S&P Global Ratings din Frankfurt.

    Conform datelor furnizate de Morgan Stanley veştile bune nu se opresc pentru că şomajul se află la un minim record iar economiile oamenilor totalizează 753 de miliarde euro, sumă acumulat în timpul perioadelor de lockdown.

    Companiile sunt de asemenea optimiste. TUI AG, un gigant jucător din industria turismului, se aşteaptă la profit după doi ani de criză şi pandemie iar cei de la Booking Holdings. Inc se aşteaptă la doborârea unor recorduri în vara lui 2022.

    „N-am mai fost în vacanţă de trei ani din cauza pandemiei. N-o să ratez această ocazie”, a declarat Dagmar Giessen, care şi-a rezervat recent bilete de tren pentru o călătorie de o săptămână în staţiunea bavareză Murnau.

    Cei mai pesimişti dintre economişti susţin că cererea nu va putea triumfa în faţa celei mai agresive inflaţii de la apariţia zonei europ  şi pînă în prezent. Inflaţia atins pragul de 8,1% şi a pus şi mai multă presiune pe costul vieţii. Războiul din Ucraina ar putea înrăutăţi această problemă, pentru că la finalul verii facturile la încalzire revin în primul plan.

    Jens Eisenschmidt, economist în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, avertizează totuşi că distribuţia în mod inegal al economiilor acumulate de oameni ar putea avea un impact economic diminuat în ciuda dimensiunilor importante ale acesteia.

    Consumul, ridicarea restricţiilor şi actuala piaţă a muncii rămân pilonii de salvare economiei europene de la recesiune, conform economistului.