BusinessMagazin

Tag: Raiffeisen

  • Raiffeisen Bank intrerupe sistemul informatic in noaptea de 25/26 august

    De asemenea, sistemul de carduri si retelele bancii de ATM-uri si POS-uri vor fi afectate in dimineata de duminica, 26 august, pentru aproximativ o ora in intervalul 1.00-2.00 AM.

    Pentru asistenta, detinatorii de card pot suna la 021.323.95.42, utilizatorii serviciilor Smart Mobile si Raiffeisen Online la 021.306.5555 si 021.306.5556 sau pot trimite mesaje pe adresele de mail: centrala@raiffeisen.ro si online@raiffeisen.ro.

    Raiffeisen Bank are o retea de 539 agentii in toata tara care deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, IMM-uri si corporatii mari si medii. Banca are peste 1100 de ATM-uri si aproximativ 10.500 de terminale E-POS.

  • Soarta economiei în 2012, dependentă de secetă şi de zona euro

    Luând în considerare că e prima creştere după două trimestre de scădere, e o veste bună, iar dacă ne uităm la evoluţia aproape stagnantă a exporturilor şi a industriei, înseamnă că această creştere a fost alimentată de cererea internă – consum şi investiţii, după cum remarcă analiştii Raiffeisen, ceea ce e o veste şi mai bună, având în vedere că nici exporturile, nici industria nu mai au resursele de creştere din anii trecuţi, din cauza crizei din zona euro.

    Tot analiştii băncii remarcă însă că datele cele mai recente (iunie-iulie) sugerează că “majoritatea sectoarelor (industrie, servicii) vor avea performanţe slabe şi în trimestrul al treilea, astfel încât un declin pronunţat al producţiei agricole din cauza secetei prelungite ar putea genera o scădere a PIB real în perioada iulie-septembrie”.

    La rândul lor, analiştii BCR arată că, pe de o parte, comparată cu restul Europei, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere, însă pe de altă parte, cele mai mari riscuri vin din partea evoluţiilor din zona euro, principalul partener de export al României. “Conform modelului nostru, încetinirea creşterii în zona euro se va reflecta asupra economiei româneşti în următoarele 3-4 trimestre”, anticipează analiştii BCR.

    “În acelaşi timp, turbulenţele politice interne, dezvoltarea slabă din industrie, reducerea investiţiilor în infrastructură şi un an agricol slab reprezintă câteva dintre riscurile adiţionale pentru creşterea economică în România.” BCR estimează pentru 2012 o creştere de până în 1%, revizuită în scădere de la estimarea anterioară de 1,2%.

  • Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”

    Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.

    Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.

    In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.

    In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.

    Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.

    Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.

    Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.

  • Şeful trezoreriei Raiffeisen va fi numit secretar de stat în Finanţe responsabil cu Trezoreria

    “Au fost mai multe propuneri din mediul bancar, iar în final a rămas şeful trezoreriei de la Raiffeisen Bank, care are o vastă experienţă în sistem şi este apreciat ca unul dintre cei mai buni oameni din piaţă, având o relaţie foarte bună cu ceilalţi trezorieri”, au spus sursele citate.

    În vârstă de 36 de ani, Sporiş a abosolvit Facultatea de Finanţe – Bănci a Academiei de Studii Economice şi a lucrat prima dată în trezorerie la sucursala din România a Băncii Naţionale a Greciei.

    Sporiş lucrează la trezoreria Raiffeisen din 2001, imediat după preluarea Băncii Agricole de către grupul austriac. În ianuarie 2003 a fost promovat director executiv al băncii pe trezorerie, iar din martie 2005 ocupă poziţia de director executiv al băncii pe aria trezorerie şi arbitraj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România

    “Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.

    În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.

    Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.

    Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.

  • Dezacordul de la Viena: mai puţini bani pentru Europa de Est

    Argumentul iniţial al băncii centrale austriece a fost că o raţionalizare a expunerilor pe piaţa din Est ar ajuta Austria să-şi păstreze ratingul AAA, însă între timp Standard & Poor’s a redus ratingurile a nouă ţări din zona euro, inclusiv al Austriei (AA+), aşadar termenii discuţiei s-au schimbat.

    Economistul-şef al BERD, Erik Berglof, a anunţat că Austria a acceptat o interpretare mai flexibilă a reglementării care cere băncilor să limiteze la 110% raportul dintre noile credite acordate de subsidiarele din Est şi finanţarea locală, însă austriecii au insistat că regula, deşi neobligatorie, va rămâne o formă de a “convinge cu argumente morale” băncile.

    In noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.

  • Nu cade leul

    De la începutul anului, leul a pierdut circa 0,8% faţă de euro, erodând aproape complet aprecierea începută în a doua parte a lui decembrie, iar influxurile nete de capital străin se menţin scăzute, ceea ce exclude posibilitatea unei aprecieri pe termen scurt, constată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

    În acelaşi timp, Dumitru consideră că deprecierea se va menţine limitată, “având în vedere dimensiunea redusă a pieţei valutare şi poziţia puternică a băncii centrale”. Analistul conchide deci că, în scenariul de bază, leul va rămâne relativ stabil, nefiind exclus însă ca la finele lui martie cursul să ajungă în jur de 4,40 lei/euro.

    O astfel de valoare este luată în calcul şi de analiştii de la Danske Bank, pesimişti cunoscuţi când vine vorba de România şi care anticipează pentru finele lui martie un curs de 4,35 lei/euro, 4,40 până în iunie şi 4,45 până în decembrie.

  • Raiffeisen: Inflaţia ar putea coborî sub 2,5% în prima parte a anului viitor

    “Anticipăm că banca centrală va calibra poziţia politicii monetare, în baza dinamicii presiunilor inflaţioniste de bază, inflaţiei proiectate peste un an şi riscurilor privind proiecţia de inflaţie. Ne aşteptăm ca banca centrală să reducă dobânda de politică monetară cu 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale) în primul semestru din 2012. Nu poate fi exclusă o reducere cu 25 puncte de bază în ianuarie, dacă nu se vor manifesta turbulenţe puternice pe pieţele externe la acel moment”, se arată într-o analiză Raiffeisen. Preţurile de consum au crescut în noiembrie cu 0,42% faţă de octombrie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,44%, de la 3,6% în octombrie. Inflaţia a stabilit în septembrie şi noiembrie două noi minime după 1990, de 3,45%, respectiv 3,44%, datorită dispariţiei efectului anualizat al majorării TVA de la 19% la 24% în iulie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rămâne Estul fără băncile austriece?

    “Nu poţi crede pentru totdeauna în Moş Crăciun”, spunea în decembrie 2008 Herbert Stepic, preşedintele Raiffeisen Bank International (RBI), pentru că în plină criză financiară, “băncile nu pot pompa la nesfârşit bani în economie”. El cerea guvernelor est-europene să întoarcă susţinerea de care s-au bucurat din partea băncilor străine în anii de creştere economică şi să ia măsuri care să le sprijine, cum ar fi injecţiile de capital, după exemplul Austriei, sau credite de la UE pentru recapitalizarea băncilor şi garantarea împrumuturilor interbancare. În lunile următoare, BERD şi FMI perfectau acordul de la Viena privind susţinerea băncilor şi menţinerea expunerilor în Est ale celor 17 grupuri bancare occidentale prezente în regiune. Pentru România, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Bank International, Eurobank EFG, NBG, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care controlează în total circa 70% din piaţă.

    Acum însă, după toate asigurările date de Jose Barroso sau de Angela Merkel că vor limita dezangajarea băncilor din Europa de Est ca efect al crizei datoriilor suverane, s-a văzut că nu există niciun nou acord: Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat în rezoluţia din octombrie doar că măsurile de menţinere a expunerii rămân la latitudinea autorităţilor naţionale de supraveghere. Iar condiţiile în care operează băncile sunt mult schimbate faţă de 2008. Conform noilor cerinţe impuse de EBA, băncile trebuie ca până la 30 iunie 2012 să atingă o rată a capitalului de bază de 9% şi să-şi constituie rezerve temporare, ceea ce înseamnă un necesar de capital suplimentar estimat la 106 mld. euro. EBA va stabili în următoarea perioadă cifrele exacte, pe baza raportărilor la nouă luni ale băncilor, şi va aproba până la sfârşitul anului în curs planurile de recapitalizare.

    Europa de Est este, aşadar, doar un caz particular al luptei pentru resurse care se duce în aceste luni în interiorul UE: în declaraţia summitului UE din octombrie se spune că băncile pot beneficia de bani pentru recapitalizare din partea Fondului European pentru Stabilitate Financiară, devenit creditor de ultimă instanţă, doar dacă restul opţiunilor eşuează (aport de la acţionari, emisiuni de obligaţiuni, sprijin de la guvernele naţionale, vânzări de active). Alex Griffiths, analist al Fitch Ratings, apreciază că “o majorare de capital, din fonduri private sau publice, va avea un impact neutru, dacă nu chiar uşor pozitiv pentru creditare; pe de altă parte, dacă băncile recurg la reducerea activelor, atunci se va reduce creditarea”.

    Acesta e contextul în care Banca Naţională a Austriei şi Autoritatea Austriacă pentru Pieţe Financiare au lansat propunerea ca proporţia dintre creditele nou acordate, pe de o parte, şi depozitele nou create şi alte resurse de finanţare locale sau supranaţionale să nu depăşească 110%. Propunerea are ca scop menţinerea ratingului suveran AAA, după ce agenţiile de rating au pus la îndoială capacitatea ţării de a susţine subsidiarele din Est ale băncilor austriece în condiţiile unei eventuale înrăutăţiri a economiei mondiale. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform băncii centrale.

    Simon Kennedy, analist al agenţiei de rating Fitch, apreciază că propunerea nu va însemna “constrângeri noi semnificative” asupra creditării, fiindcă băncile austriece “oricum nu mai au intenţia să-şi majoreze creditarea mult mai rapid decât finanţarea pe plan local”. Ba mai mult, propunerea are efecte pozitive, fiindcă “va asigura reducerea progresivă a proporţiei dintre credite şi depozite în Europa Centrală şi de Est şi va preveni o creştere excesivă a expunerilor atunci când percepţia faţă de această regiune se va îmbunătăţi” (un punct de vedere atins şi de Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a spus că ar fi fost “foarte mulţumit dacă o astfel de restricţie ar fi funcţionat în perioada de boom al creditului” şi că “interesele sunt comune, nu divergente” între bănci şi state).

    În schimb, spune Kennedy, dacă ar avea loc o intensificare a crizei în zona euro, atunci presiunile pe finanţare “ar putea sili unele bănci din zona euro să taie finanţarea pentru subsidiarele din Europa Emergentă sub nivelurile la care le-ar îndreptăţi condiţiile locale”, caz în care ar putea fi luată în calcul o nouă iniţiativă de genul acordului de la Viena. În ceea ce priveşte teama de o repatriere a capitalurilor, oficialii BNR au explicat că băncile nu pot repatria decât cu acordul BNR capitalul social, care reprezintă cea mai mare parte din capitalul lor. Împrumuturile subordonate, în schimb, au o pondere mult mai mică în capital decât în alte ţări din regiune, dar nici ele nu pot fi retrase înainte de scadenţă, a afirmat săptămâna trecută Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care nu vede atât un risc ca expunerile băncilor să scadă, ci mai curând riscul de încetinire a creşterii liniilor de finanţare.

  • Raiffeisen Bank lanseaza aplicatia de Smart Mobile banking

    Noua aplicatie de mobile banking a Raiffeisen Bank ofera si acces gratuit la informatii financiare cum ar fi cursurile de schimb BNR si cele ale bancii, precum si detalii despre fluctuatiile cursurilor principalelor valute in ultimele 3 luni. Utilizatorii de Smart Mobile pot efectua gratuit si schimburi valutare direct de pe telefonul mobil. O alta functionalitate a aplicatiei este plata facturilor de utilitati direct de pe telefonul mobil. Cu ajutorul aplicatiei, clientii Raiffeisen Bank pot localiza rapid cele mai apropiate bancomate si agentii ale bancii si pot afla in acelasi timp programul lor de functionare.

    Serviciul de Smart Mobile este disponibil non-stop si se adreseaza persoanelor fizice care au conturi curente deschise la Raiffeisen Bank si care detin deja un cont de internet banking. Pentru a accesa Raiffeisen Smart Mobile, trebuie mai intai descarcata gratuit aplicatia din App Store si respectiv Android Market, iar serviciul trebuie activat din Internet Banking.

    Abonamentul costa 4 lei pe luna, iar comisioanele sunt zero pentru transferurile intre conturile proprii si pentru platile intrabancare in valuta, in timp ce pentru platile intrabancare si interbancare in lei, comisionul este de 1 leu, respectiv 3,1 lei, indiferent de suma transferata.

    Serviciul permite efectuarea de viramente in strainatate doar atunci cand conturile beneficiarilor sunt deschise in lei la o banca din Romania. Raiffeisen Smart Mobile poate fi accesat non-stop pentru informatiile private despre conturile personale; pentru tranzactii, cele ordonate in weekend vor fi inregistrate in prima zi lucratoare, iar cele ordonate pe timpul noptii vor fi procesate fie imediat, fie a doua zi dimineata, in functie de specificul acestora.

    Clientii Raiffeisen care utilizeaza deja serviciul de internet banking isi pot seta direct acolo parola si astfel au disponibil noul serviciu, fara sa se deplaseze la sediul bancii. Raiffeisen Smart Mobile poate fi accesat si direct din browserul de internet al telefonului, acest lucru fiind valabil si pentru telefoanele care nu detin unul din softurile mentionate mai sus.

    “Noua aplicatie Raiffeisen Smart Mobile este usor de utilizat, rapida si sigura si permite efectuarea operatiunilor cu costuri reduse pana la 50%. Ea ofera o experienta similara cu utilizarea oricarei aplicatii disponibile pe Smart Phone-uri (Apple, Android)”, a declarat Radu Topliceanu, director executiv Aria Clienti Persoane Fizice, Raiffeisen Bank.

    Demo-uri interactive de prezentare sunt disponibile direct in sectiunea publica a aplicatiei, accesibila dupa ce aceasta a fost descarcata din App Store si Android Market sau de pe pagina dedicata a site-ului bancii.

    Raiffeisen Smart Mobile completeaza lista canalelor electronice de acces la serviciile si produsele bancii: Internet banking (Raiffeisen Online), phone banking (Raiffeisen Direct) sau bancomatele multifunctionale.