BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Un tânăr român de 28 de ani şi-a construit o firmă de 50 de milioane de lire sterline. Nu are maşină şi stă cu chirie

    Emi Gal are 28 de ani şi este CEO al Brainient, o afacere online prezentă pe mai multe continente. Televiziuni din ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma produsă de Brainient pentru a face publicitate pe tablete şi telefoane, scriu cei de la stirileprotv.ro.

    Concret, Brainient este o soluţie de integrare a anunţurilor publicitare în cadrul conţinutului vizionat pe dispozitive mobile.

    “Avem clienţi care rulează campanii pe mai multe pieţe, precum Brazilia sau Singapore”, a declarat Emi Gal în cadrul unui interviu acordat celor de la The Guardian. “Coordonăm toate aceste campanii de la sediul din Londra, având de asemenea oameni de vânzări în multe alte locaţii.”

    Deşi are o situaţie financiară foarte bună, tânărul nu are maşină şi locuieşte cu chirie într-unul dintre cele mai active cartiere din Londra, Soho. Emi Gal împarte apartamentul cu un amic, şi el antreprenor de succes.

    Emi Gal a fost pasionat de informatică de când era copil. La 10 ani s-a apucat să creeze cărţi de vizită pentru profesorii din şcoala sa; ulterior a învăţat să programeze şi a făcut site-uri. La 19 ani a pornit prima sa firmă, iar câteva luni mai târziu a închiriat un birou pe Calea Dorobanţi, notează sursa citată.

    Compania lui Emi Gal, Brainient, este în prezent evaluată la 50 de milioane de lire sterline.

  • Conferinţă despre viitorul publicităţii TV, organizată de Mediafax, Gandul şi Discovery Networks

    Televiziunea şi advertisingul merg mână în mână de peste 70 de ani. Primul spot tv a fost difuzat în data de 1 iulie 1941, în timpul unui meci de baseball la o televiziune locală din New York şi a revoluţionat industria advertisingului. A fost o reclamă de 9 secunde şi a costat doar câţiva dolari.

    De-a lungul timpului, atât agenţiile de publicitate, cât şi posturile de televiziune au ridicat standardele din ce în ce mai sus, încercând să creeze reclame cât mai relevante şi mai atractive pentru public. De exemplu, astăzi reclamele TV pot fi la fel de antrenante precum conţinutul TV în sine, în unele cazuri chiar mai mult.

    În cadrul conferinţei specialişti în televiziune şi în publicitate, consultanţi şi mari companii care investesc în publicitate, agenţii de media buying şi reprezentanţi ai presei vot discuta despre viitorul publicităţii TV în lume şi în România, pornind de la principalele concluzii ale celui mai recent studiu regional, realizat de Discovery Networks.

    Vom putea alege singuri ce reclame să vedem şi peste care să trecem dacă nu ne interesează? Vom putea avea publicitate targetată dacă vom da informaţii despre noi? Vom putea cumpăra direct de la TV printr-un buton de pe telecomandă?, sunt întrebări la care participanţii vor răspunde în timpul evenimentului.

    La conferinţă vor fi prezenţi cei mai importanţi specialişti din domeniu, precum Dorota ZURKOWSKA-BYTNER – Vicepresident, Advertising Sales Development, Discovery Networks CEEMEA; Liviu BOIŢAN – Preşedintele Comitetului Tehnic în cadrul Asociaţiei Române de Măsurare a Audienţelor şi Strategic Planning Director, MediaCom; Radu FLORESCU – Preşedinte, Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România; Şerban ALEXANDRESCU – Managing Partner, Headvertising; Dana BULAT – Director General, United Media şi Alexandra IAVORSCHI – Associate Managing Director, Starcom.

    Conferinţa va fi moderată de Claudiu PÂNDARU, Director editorial Mediafax Group.

    Temele principale abordate în cadrul evenimentului îşi propun să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    De asemenea, vor fi supuse dezbaterii teme precum eficienţa reclamelor TV atât în rândul telespectatorilor din România, cât şi în rândul celor din alte ţări din regiunea Europa Centrală Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, durata optimă a pauzelor publicitare, impactul pe care brandurile TV de încredere îl au asupra publicităţii, eficienţa campaniilor integrate.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Future of TV Advertising” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising

  • RTL îşi mută televiziunile din Ungaria la Luxemburg, ca urmare a controversatei taxe pe publicitate

    “Reevaluând situaţia economică nefavorabilă din Ungaria, am decis să facem portofoliul nostru de televiziuni prin cablu mai eficient din punct de vedere financiar şi să mutăm operaţiunile noastre TV la Luxemburg, unde avem o infrastructură şi o echipă potrivite”, a anunţat compania, într-o declaraţie acordată presei maghiare, citată de broadbandtvnews.com.

    Astfel, managementul, producţia de televiziune şi emisia pentru televiziunile operate în Ungaria de RTL vor fi mutate la Luxemburg. Însă, grupul german va continua să opereze direct în Ungaria principala sa televiziune de pe această piaţă, respectiv RTL Klub.

    “Această măsură nu este ceva nou şi nici măcar neobişnuită pentru RTL Group, o companie paneuropeană, şi este în acord cu fiecare lege şi autoritate de reglementare de la nivel european”, a mai spus compania în declaraţia sa de presă.

    Potrivit broadbandtvnews.com, câteva din televiziunile grupului, inclusiv cele operate prin intermediul unor radiodifuzori olandezi şi belgieni, funcţionează de mai mult timp pe licenţe luxemburgheze.

    Televiziunile prin cablu maghiare ale RTL, care vor fi afectate de această decizie de la începutul lui 2015, sunt Cool TV, Film+, Film+2, RTL+, Sorozat+ (Series+) şi Muzsika TV.

    Intrate în portofoliul RTL în 2011, toate aceste televiziuni cu excepţia Muzsika TV funcţionează în prezent pe licenţe audiovizuale din România şi sub jurisdicţia autorităţii de reglementare în domeniul audiovizualului din România, respectiv a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Licenţele televiziunilor Cool TV, Film+, Film+2, RTL+, Sorozat+ (Series+) sunt deţinute de societatea Cable Channels SA din România, ai cărei asociaţi sunt: RTL Group Central & Eastern Europe GMBH (Germania) – 99,991% şi RTL Group Deutschland GMBH (Germania) – 0,009%, potrivit site-ului CNA.

    Din ianuarie, toate aceste televiziuni ar urma să funcţioneze sub umbrela CLT-UFA, subsidiara din Luxemburg a RTL Group.

    Deşi prin această decizie RTL Group îşi va reduce costurile în Ungaria, compania nu va putea să evite şi plata controversatei taxe pe publicitate, care a fost adoptată în această vară de guvernul maghiar, conform broadbandtvnews.com.

    Guvernul maghiar va creşte, din ianuarie 2015, super-taxa pe publicitate, adoptată în această vară, de la 40% la 50% în cazul companiilor de media ale căror venituri anuale din publicitate sunt mai mari de 65 de milioane de euro, în acest caz fiind vizat doar grupul german RTL, după cum a informat AFP în prima parte a lunii noiembrie.

    “Taxa pentru societăţile care realizează venituri de peste 20 de miliarde de forinţi (65 de milioane de euro) din publicitate va creşte de la 40% la 50%, începând din ianuarie 2015”, a anunţat, pe 12 noiembrie, Ministerul ungar al Economiei.

    Creşterea acestei taxe de către Guvernul condus de premierul conservator Viktor Orban vizează doar RTL Group, cel mai important grup european de media, care este prezent şi pe piaţa din Ungaria.

    RTL Group este singura companie de media din Ungaria care atinge acest prag financiar, de 65 de milioane de euro.

    RTL Group a anunţat, în luna octombrie, că a depus o plângere oficială la Comisia Europeană împotriva controversatei taxe pe veniturile anuale din publicitate ale companiilor de media care a fost adoptată în această vară de guvernul maghiar, după cum relata broadbandtvnews.com.

  • STUDIU: 80% dintre români înţeleg legătura dintre prezenţa reclamelor TV şi calitatea programelor – FOTO, VIDEO

    Acest efect de halou se extinde de la programe spre materialele publicitare, iar consumatorii admit că reclamele TV difuzate pe canalele în care au încredere au un impact mai puternic. Acelaşi chestionar a relevat faptul că, în pofida tendinţei în creştere de vizionare a conţinutului pe mai multe ecrane în acelaşi timp, cei mai mulţi dintre telespectatorii români continuă să petreacă în faţa televizorului între 3 şi 5 ore pe zi.

    Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu regional realizat de Discovery Networks în parteneriat cu The Future Foundation, care îşi propune să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    Intitulat “The Future of TV Advertising”, studiul are la bază o componentă cantitativă, constând într-un eşantion de 3000 de repondenţi din zece ţări din regiunea Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite – şi o componentă calitativă, prin intermediul unor interviuri în profunzime cu experţi din industrie din această regiune.

    Pentru România, expertul participant la panel a fost Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer Orange.

    “Într-o lume dominată de ecrane multiple, televiziunea rămâne elementul central al mixului de media. Progresele tehnologice au avut un impact important asupra modului în care telespectatorii consumă media şi, în acest context, alegerea unui anumit brand TV a devenit esenţială în gestionarea aşteptărilor legate de calitatea conţinutului pe care îl vor urmări. Telespectatorii înţeleg clar relaţia dintre publicitate şi furnizarea unui conţinut TV de calitate şi, în plus, sunt deschişi să testeze noi formate de reclame. Acest studiu ne face să fim încrezători în viitorul publicităţii TV, dat fiind faptul că publicul este din ce mai bine informat şi dispus să recompenseze materialele publicitare interesante şi relevante, extinzând discuţiile despre brandurile respective şi pe alte dispozitive pe care le are la îndemână”, a spus Dorota Zurkowska-Bytner, VP Advertising Sales Development Discovery Networks CEEMEA.

    Potrivit rezultatelor studiului, vizionarea de conţinut video pe ecrane multiple, disponibilitatea serviciilor on-demand şi capacitatea din ce în ce mai mare a telespectatorilor de a controla ceea ce vizionează sunt câteva dintre dintre cele mai importante tendinţe care influenţează configurarea pieţei media în prezent. În acelaşi timp, participanţii la studiu au demonstrat că înţeleg foarte clar relaţia dintre conţinutul de calitate, accesibil în orice moment şi publicitate ca sursă de finanţare a acestuia. De altfel, 80% dintre români consideră că absenţa publicităţii ar putea conduce la scăderea calităţii programelor TV.

    În ceea ce priveşte inovaţiile tehnologice ce ar putea fi disponibile în viitor, participanţii la studiu s-au arătat optimişti în privinţa progreselor tehnologice ce le vor permite să acceseze programele TV şi reclamele relevante pentru fiecare consumator în parte. Potrivit rezultatelor, consumatorii sunt mai receptivi dacă urmăresc o reclamă adaptată profilului fiecăruia, ceea ce sugerează un viitor în care comunicarea personalizată va fi din ce în ce mai relevantă. De asemenea, în contextul în care vizionează conţinut pe mai multe ecrane, mai bine de 50% dintre repondenţii din regiunea CEEMEA continuă discuţiile despre branduri pe un al doilea dispozitiv, după încheierea reclamei TV, demonstrând o amplificare a gradului de implicare.

    Iată principalele concluzii ale studiului:

    – Reclamele TV sunt eficiente

    • 80% dintre telespectatorii din România consideră că absenţa reclamelor ar conduce la scăderea calităţii programelor TV, în contextul în care 40% dintre aceştia petrec zilnic între trei şi cinci ore în faţa televizorului.

    • 3 telespectatori din 10 la nivelul regiunii sunt de acord că plasarea de produse în timpul unui program îi convinge mai uşor să achiziţioneze acel produs.

    – Încă nu a fost găsită durata optimă a pauzelor publicitare

    • În general, consumatorii din regiunea CEEMEA ar prefera ca pauzele publicitare să fie mai lungi şi mai puţin frecvente.

    • Furnizorii de conţinut TV trebuie să găsească un echilibru între ce îşşi doresc consumatorii şi ce e util pentru branduri. Acest aspect este cu atât mai important cu cât raportul arată că 70% din consumatori îşi amintesc cel mult 5 reclame într-o zi. Cel mai scăzut procent la nivelul regiunii s-a înregistrat în Cehia şi Polonia, unde 40% dintre repondenţi îşi pot aminti o singură reclamă la finalul unei zile.

    – Brandurile TV de încredere sporesc gradul de implicare a publicului

    • Aproape 60% din consumatorii din regiunea CEEMEA sunt de acord că brandul canalului TV este un bun indicator al calităţii conţinutului oferit. Cifra creşte la 70% în rândul publicului din Africa de Sud.

    • 1 telespectator din 3 este de acord că materialele publicitare difuzate pe canalele în care publicul are încredere au un impact mai puternic.

    – Publicitatea TV este mai eficientă dacă este difuzată pe mai multe ecrane

    • 70% dintre români consideră că difuzarea spoturilor publicitare pe mai multe canale în acelaşi timp are un impact mai mare. Aproximativ acelaşi procent a fost înregistrat în Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bulgaria, telespectatorii fiind de acord asupra impactului sporit al campaniilor integrate.

    • Rezultatele studiului arată că 50% dintre telespectatorii chestionaţi au intrat online să caute un anumit produs sau serviciu imediat după ce văzuseră reclama respectivă la televizor. Cifra creşte la 70% dintre telespectatori în Bulgaria.

    – Viitorul este personalizat

    • 80% dintre participanţii la studiu şi-ar dori să poată sări peste anumite reclame, pentru a alege să le vizioneze pe cele pe care le consideră relevante.

    • 60% dintre români sunt interesaţi să urmărească reclame adaptate profilului lor personal, tendinţă confirmată la nivelul întregii regiuni.

    • Jumătate dintre repondenţi şi-ar dori să poată acţiona imediat după ce au văzut o reclamă TV, prin intermediul unui buton de pe telecomandă care să le permită să achiziţioneze direct produsul sau serviciul promovat.

    • Peste 50% dintre consumatorii din Polonia, Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud consideră că reclamele cele mai memorabile sunt cele care li se adresează direct, demonstrând beneficiile conţinutului personalizat – atât pentru telespectatori, cât şi pentru branduri.

    Studiul integral poate fi descărcat de pe www.discoveryinsights.com, iar un video care sumarizează toate concluziile sale este disponibil aici:

    De asemenea, o dezbatere mai amplă în jurul studiului, la care vor participa experţi din industrie, va avea loc în cadrul evenimentului “Mediafax Talks about The Future of TV Advertising”: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising în data de 4 decembrie 2014.

    Grupul de experţi a fost alcătuit din:
    • Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer, Orange România
    • David Brennan, fondatorul Media Native şi fost Director de Cercetare şi Strategie Thinkbox
    • Dominic Grainger, CEO Group M EMEA, o companie de management al investiţiilor în media, care lucrează în parteneriat cu agenţii precum MAXUS, MEC, MediaCom, Mindshare, Catalyst şi Xaxis
    • Neil Hardwick, CEO Group M (Rusia)
    • Krisztian Kova, President MEME (Hungarian Electronic TV broadcasters Association)
    • Stephen Loerke, Managing Director, World Federation of Advertisers
    • Tomasz Sieniutycz, Pentagon Research, companie specializată în studii în zona de new media (Polonia)
    • Rory Sutherland, Executive Creative Director & Vice-Chairman, Ogilvy One Londra şi Vice-Chairman, Ogilvy & Mather (Marea Britanie)
    • Piotr Tyborowicz, Media DirectorTVN (Polonia)
    • Dorota Zurkowska-Bytner, VP Ad Sales Development, Discovery Networks CEEMEA

    Discovery Networks Europa Centrală & de Est, Orientul Mijlociu & Africa (CEEMEA) este o divizie a Discovery Communications (NASDAQ: DISCA, DISCB, DISCK), compania Pay-TV nr. 1 în lume, care ajunge la peste 2,7 miliarde de abonaţi în peste 220 de ţări şi teritorii. Discovery Networks CEEMEA le oferă oamenilor posibilitatea de a-şi explora universul şi de a-şi satisface curiozitatea, prin intermediul celor 12 branduri de televiziune, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science şi Discovery HD Showcase, dar şi prin intermediul produselor şi serviciilor comerciale şi educaţionale de top. Programele noastre sunt difuzate în 19 limbi, ajungând la peste 261 de milioane de abonaţi din 105 ţări, de pe trei continente. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.discovery.ro.

    Future Foundation este o cea mai mare companie de cercetare îndomeniul identificării trendurilor de consum. De la lansarea sa în 1996, The Future Foundation răspunde solicitărilor companiilor utilizând informaţii direct de la consumatori, prin identificarea, măsurarea şi examinarea tendinţelor, atitudinilor şi comportamentelor pe baza studiilor cantitative şi calitative. Studiile realizate indică potenţialul impact pe care consumatorii îl au asupra pieţelor şi economiei. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa www.futurefoundation.net.

  • Povestea arhitectului ajuns patron de restaurant după ce criza l-a forţat să renunţe la meserie

    Matei Ionescu este de profesie arhitect şi primul business pe care l-a construit a fost în domeniu. Apoi, s-a extins în publicitate, iar în 2009, când criza începea să îşi arate colţii, a pariat pe HoReCa, pentru că, spune el, românii beau şi mănâncă şi de tristeţe, şi de fericire.

    Astăzi, antreprenorul deţine două restaurante şi o sală de evenimente sub brandul Gargantua, dar şi businessul de livrare la domiciliu Pizzicato. Pe lista de planuri viitoare se numără un restaurant fusion, sub un nou brand. „Am descoperit la Londra mai multe restaurante fusion cu influenţe asiatice şi ne-am gândit (împreună cu soţia sa, n.red.) că am putea testa conceptul pe piaţa locală. Este un plan pentru 2015, în prezent căutăm spaţii.“

    Antreprenorul vizează deja 3-4 spaţii în zona centrală şi de nord a Bucureştiului, unde locuiesc românii cu venituri peste medie care ar urma să devină şi clienţii restaurantului.

    Pentru acest nou local Matei Ionescu vrea să testeze un nou brand – pe care nu vrea să îl facă deocamdată public. Pentru brandurile Gargantua şi Pizzicato, dezvoltarea se va face intensiv, nu extensiv: nu vor fi deschise localuri noi, ci vor fi îmbunătăţite rezultatele celor deja existente.

    După ce a absolvit Facultatea de Arhitectură antreprenorul a lucrat în consultanţă în arhitectură, având pe lista de clienţi atât companii private mari, cât şi instituţii guvernamentale. Apoi, a început să dezvolte şi proiecte individuale, printre care, aminteşte el, un proiect rezidenţial pe malul lacului Floreasca. Compania de arhitectură o mai are şi astăzi, însă aceasta a trecut în plan secundar, la fel ca şi businessul de producţie publicitară dezvoltat începând cu 1994.

    „În 2008, când am simţit că piaţa de publicitate începe să scadă, am decis să ne orientăm spre zona de food pentru că, indiferent de vremuri, restaurantele şi afacerile din această industrie au fost cele care au suferit cel mai puţin.“ Iniţial, s-a orientat către zona de automate (vending machines), însă a găsit acolo o piaţă puternic competitivă. Mai mult, pentru businessul pe care voia să îl dezvolte, avea nevoie şi de o bucătărie proprie.

    Astfel, în 2009 a apărut Gargantua în inima Bucureştiului, la intrarea în parcul Grădina Icoanei. „Am avut avantajul spaţiului, aici funcţiona anterior o gelaterie. De fapt, locul acesta este cel care m-a convins să intru în acest business”, recunoaşte Matei Ionescu. Restaurantul este deschis pe un teren concesionat pe termen lung şi are circa 150 de locuri vara şi 98 iarna. Povestea spaţiului din Grădina Icoanei este controversată: în 2007, consilierul local de la sectorul 2 şi prim-vicepreşedinte al UNPR sector 5, Silviu Măndescu, a concesionat 180 de metri pătraţi din parcul Grădina Icoanei pe 350 de euro pe lună cu aprobarea primarului Neculai Onţanu, lucru contestat de alţi consilieri din primărie, conform cotidianul.ro. Ulterior, spaţiul concesionat a fost preluat de Gargantua.

    Matei Ionescu a decis să folosească terenul boem, dezvoltând un restaurant cu inspiraţie franceză: „De la început am vrut un bistro de inspiraţie franceză, şi de aici ne-a venit ideea cu numele Gargantua.“ Încă de la început localul a fost gândit pentru a fi divizat în două zone, una de cafenea şi una de restaurant, cele două fiind separate de bar. Un alt aspect pe care l-a luat în considerare Matei Ionescu a fost stilul restaurantului: „În domeniul acesta există două abordări, cea franceză în care angajaţii vorbesc clienţilor cu dumneavoastră, mesele au faţă de masă, iar ospătarii au ţinută oficială, şi cea americană. Aceasta din urmă pariază pe o abordare prietenoasă, dar impersonală“. În cazul Gargantua, antreprenorul a optat pentru prima abordare, deoarece „românii sunt formali şi preferă ca masa să fie luată într-un cadru elegant“.

    Meniul Gargantua a fost construit pentru a se adresa tuturor clienţilor, indiferent de vârstă şi de venituri, însă, în medie, pentru o masă completă un client plăteşte circa 100 de lei. Zilnic, restaurantul are între 100 şi 200 de clienţi care se împart în mod egal între prânz şi cină. „Avem şi clienţi care vin dimineaţa, pentru micul dejun, însă aceştia sunt mai puţini şi de regulă vin să îşi bea cafeaua şi să citească ziarul. Românii iau mai degrabă două cine decât un mic dejun la ora opt.“ Matei Ionescu spune că aceasta este mentalitatea tipică sud-europenilor, respectiv a spaniolilor, italienilor şi grecilor, care preferă să petreacă până noaptea târziu.

  • Firmele vor putea plasa reclame pe Facebook. Cum va funcţiona serviciul “local awareness ads”

    Anunţul a fost făcut pe blogul companiei americane.

    Astfel, acest nou serviciu al Facebook permite unei firme să identifice persoanele care s-au aflat în apropierea sediului său, la o distanţă, de pildă, de 1 milă (1,6 km), pentru a le trimite anunţuri publicitare.

    De asemenea, oamenii din publicitate pot alege ca Facebook să limiteze căutarea potenţialilor clienţi pe baza unor criterii ca vârsta sau sexul. În aceste condiţii, serviciul va permite companiilor să ştie exact câţi utilizatori vor primi o anumită reclamă.

    Inclusiv utilizatorii care nu îşi fac publice locurile vizitate vor fi luaţi în calcul de către acest serviciu, în cazul în care au menţionat pe pagina personală localitatea unde s-au născut sau unde locuiesc.

    Facebook a ţinut, de asemenea, să precizeze că noua opţiune nu va afecta confidenţialitatea datelor utilizatorilor săi.

    “Cei care folosesc serviciul selectează locuri, nu persoane. Facebook nu spune oamenilor din publicitate care utilizatori se încadrează într-o anumită audienţă”, se arată în anunţul publicat de companie.

    Serviciul “de reclame de conştientizare la nivel local” (“local awareness ads”), aşa cum a fost denumită această nouă opţiune de către Facebook, reprezintă o soluţie ieftină pentru răspândirea unei reclame de către companii, prin comparaţie cu alte mijloace, precum ziarele. De asemenea, acest mod de publicitate oferă posibilitatea de a atinge o audienţă mai mare şi utilizatori mai apropiaţi de profilul consumatorului căutat de o anumită companie.

    Serviciul va fi disponibil pentru cumpărătorii de publicitate din SUA în cîteva săptămâni. La nivel global, serviciul va putea fi accesat peste câteva luni, compania neprecizând, însă, o dată fixă.

    În ultima perioadă, Facebook a încercat să se impună pe piaţa publicităţii online, al cărei lider este Google. De exemplu, în septembrie, compania a lansat o nouă platformă de publicitate, Atlas, menită să îi ajute pe oamenii din domeniul publicităţii să identifice mai uşor comportamentul consumatorilor la interacţiunea cu reclamele din mediul online.

    Google a raportat un venit de 14,36 de miliarde de dolari din publicitate în al doilea trimestru din acest an, în comparaţie cu Facebook, care a obţinut 2,68 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

  • Proiect: Publicitatea care atentează la convingeri religioase şi politice, interzisă în audiovizual

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă de la Guvern despre un proiect de modificare a Legii numărul 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea.

    CNA nu are drept de iniţiativă legislativă, însă poate da un aviz negativ sau pozitiv pe un proiect de lege. În cazul acestui proiect de modificare a Legii privind publicitatea, membrii CNA au dat marţi un aviz negativ, urmând ca Guvernul să se pronunţe ulterior cu privire la susţinerea sau nu a acestei iniţiative legislative.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect de modificare a Legii publicităţii a fost depus deja la Biroul permanent al Senatului şi urmează să intre în procedură parlamentară.

    Proiectul a fost iniţiat de senatorul PNL Dragoş Luchian şi îi are drept coiniţiatori pe parlamentarii Liviu-Ştefan Tomoioagă, Nicolae Nasta, Marius Nicoară şi Ion Popa, toţi membri ai PNL la momentul depunerii proiectului la Biroul Permanent al Senatului.

    Potrivit proiectului, se interzice publicitatea care: este subliminală, în mass-media scrisă şi audio-video; prejudiciază respectul pentru demnitatea umană, etică şi morala publică; include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, orientare culturală, identitate etnică şi naţionalitate; atentează la convingerile religioase şi politice, inclusiv în mass-media audio-video; aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii private a persoanelor; exploatează superstiţiile, tradiţiile, credulitatea şi frica persoanelor, inclusiv prin emisiuni audio-video cu caracter publicitar; prejudiciază securitatea persoanelor şi incită la atitudini violente.

    Proiectul prevede şi faptul că “Se interzice publicitatea pentru băuturile alcoolice şi pentru produsele din tutun în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de asistenţă medicală sau la o distanţă mai mică de 500 metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public”. În actuala Lege privind publicitatea această distanţă era stabilită la 200 de metri.

    De asemenea, proiectul prevede că “publicitatea pentru băuturi alcoolice şi pentru produsele din tutun nu este permisă în publicaţii destinate în principal minorilor, în sălile de spectacole înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor, precum şi în cluburi sau locuri de divertisment destinate minorilor până în 18 ani”.

    Totodată, proiectul menţionează că “pentru produsele şi serviciile destinate minorilor este interzisă publicitatea care: este subliminală şi încurajează în mod direct sau indirect copiii să cumpere produse sau servicii, profitând de lipsa de experienţă sau de credulitatea lor”.

    Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, propunerea legislativă are în vedere “analiza unor realităţi sociale din perspectiva utilizării publicităţii pe canalele radio şi TV”.

    “Datele actuale ale diferitelor institute de sondare a opiniei publice (IRES, IMAS, CCSB etc.) evidenţiază faptul că publicitatea subliminală la nivelul neperceptiv al conştiinţei copiilor reprezintă un mijloc de influenţare negativă a comportamentelor minorilor. În contextul în care publicitatea folosită pe diverse medii sociale are influenţe asupra mentalităţii şi psihicul diverselor categorii sociale cu un nivel redus de educaţie, este necesară introducerea unor completări la reglementările în vigoare”, spun iniţiatorii acestui proiect.

    Aceştia mai spun că au în vedere “interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor”. “De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare. Avem în vedere interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor. De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare”, mai spun iniţiatorii proiectului de modificare a Legii privind publicitatea.

    Conform iniţiatorilor, aceste reglementări “reprezintă un semnal de alarmă la ceea ce este «vândut» în consumul media de către diverse televiziuni generaliste, care pentru bugetarea diverselor emisiuni cu audienţă, introduc o serie de clipuri publicitare cu mesaje care prejudiciază o serie de valori şi moduri de convieţuire socială”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    566,6 mil. lei
    valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale în august, reprezentând 46% din valoarea lunii iulie, majoritatea sumelor refuzate provenind din plăţile cu bilete la ordin, în scădere cu 47% faţă de iulie

    2,8%
    cu atât ar putea creşte piaţa internă de publicitate până la sfârşitul anului 2014, ajungând la 394 mil. dolari, ca urmare a creşterii publicităţii în mediul digital cu 12%, conform Zenith România

    29%
    ponderea respondenţilor unui sondaj ING Pensii care nu ştiu că au o pensie administrată privat, deşi au deja un astfel de produs, ponderea fiind mai mare în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (38%)

    215,24 mld. lei
    economiile populaţiei şi ale firmelor în luna august, în creştere cu 0,4% faţă de iulie, în condiţiile în care depozitele firmelor au crescut cu 1,4% (lei), respectiv 1,3% (valută), iar cele ale populaţiei au scăzut cu 0,3% (lei), respectiv au crescut cu 0,2% (valută)

    25 mil. dolari
    averea estimată a lui Jack Ma, fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, care a devenit cel mai bogat om din China în urma listării companiei la bursa din New York

    1,2%
    creşterea anuală a costului forţei de muncă în al doilea trimestru al anului, atât în zona euro, cât şi în UE, în condiţiile în care salariile au crescut cu 1,2%, iar componenta nesalarială a crescut cu 1,1%

  • Piaţa media din România va înregistra în 2014 prima creştere după cinci ani de declin – studiu

    Piaţa locală de publicitate va creşte cu 2,8% până la sfârşitul anului 2014, ajungând la 394 de milioane de dolari, evoluţia fiind în principal o consecinţă a expansiunii mediului digital (+12%), potrivit estimărilor Zenith România.

    Potrivit Zenith România, este de aşteptat ca, până la sfârşitul acestui an, totalul investiţiilor din media să ajungă la suma de 394 de milioane de dolari.

    Publicitatea pe dispozitivele mobile (incluzând display, classified, search şi in-app ads livrate pe smartphone-uri şi tablete) este de departe segmentul cu cea mai rapidă evoluţie, susţinută atât de creşterea penetrării acestor dispozitive şi dinamica lor tehnologică, cât şi de introducerea unor noi formate, ce le permit clienţilor de publicitate să angajeze utilizatorii în mod creativ.

    Pe de altă parte, cu toate că înregistrează cea mai mare creştere (+30%), segmentul mobile atinge o pondere în continuare redusă (5% din totalul investiţiilor digitale). Zenith România preconizează că la sfârşitul anului viitor acest segment va ajunge la 6 – 6,5% din publicitatea online, “pe măsură ce dispozitivele mobile vor prolifera şi se vor diversifica”.

    Televiziunea rămâne mediul care atrage cea mai mare parte a investiţiilor în publicitate (63,9%), fiind urmată de digital (13,7%), outdoor (10,1%), radio (5,8%), reviste (3,5%), ziare (2,6%) şi cinema (0,4%).

    La nivel de macro-categorii, produsele alimentare (16,1%), medicamentele & produsele pentru sănătate (14,3%), FMCG – non alimentare (produse de uz casnic, produse de igienă personală) (11,5%) şi retail – inclusiv comerţul online (10,1%) acoperă jumătate din totalul investiţiilor media. În acest clasament urmează domeniul telecomunicaţii (9,9%), media şi divertisment (4,9%), servicii financiare şi de asigurări (4,2%), băuturi alcoolice (4,1%), automobile (3,2%), cosmetice (3,2%), turism (0,5%) şi produse de lux (0,4%).

    Pe de altă parte, potrivit Zenith România, la nivel global, digitalul contribuie la creşterea cu 5 – 6% a consumului de publicitate.

    Astfel, dezvoltarea accelerată a tehnicii digitale va ridica piaţa globală de publicitate cu 5,3% în 2014, de la 3,9% în 2013. Investiţiile media la nivel global vor atinge 523 miliarde de dolari în cursul acestui an.

    Publicitatea online este mediul cu cea mai rapidă evoluţie (+ 17,1% în acest an). Noua tehnologie aduce o îmbunătăţire a mai multor arii din sfera publicităţii online. Formate de publicitate îmbunătăţite fac display-ul mult mai atrăgător şi interactiv pentru consumator. În acelaşi timp, programmatic buying-ul evoluează spre targetarea mai sofisticată şi mai eficientă a audienţei. Zenith estimează că display-ul va continua să crească şi în următorii doi ani, cu o rată anuală chiar mai mare decât cea înregistrată până în 2013 (15,8% între 2014 şi 2016 faţă de 12,3% între 2010 şi 2013).

    Zenith România, parte a reţelei internaţionale Zenith Optimedia, este una dintre cele mai importante agenţii de comunicare din România.

  • Facebook lansează o nouă platformă de publicitate săptămâna viitoare

    Produsul, care va fi prezentat sub numele “Atlas”, este o versiune modificată a Atlas Advertiser Suite, pe care Facebook l-a cumpărat în 2013 de la Microsoft, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal.

    Atlas a fost creat cu scopul de a-i ajuta pe jucătorii de pe piaţa publicităţii să identifice utilizatorii Facebook care au văzut reclamele apărute pe reţeaua de socializare sau pe alte site-uri partenere. De asemenea, produsul ar urma să îi ajute pe vânzătorii de publicitate să stabilească numărul de utilizatori care şi-au schimbat comportamentul de consum în urma interacţiunii cu reclamele.

    De exemplu, un vânzător de publicitate care foloseşte Atlas va putea să vadă că un client a cumpărat un produs de pe un laptop, dar că a văzut pentru prima dată o reclamă a respectivului produs pe telefonul mobil.

    Noua platformă va pune la dispoziţia oamenilor din publicitate şi un instrument de cumpărare de reclame, cunoscut în industrie sub numele de “demand-side platform”, care face ca un anunţ publicitar să apară pe paginile de Internet accesate de un utilizator Facebook, indiferent care sunt acestea.

    Prin lansarea acestui nou produs, Facebook încearcă să ţină pasul cu Google, liderul pieţei de publicitate online.

    Google a raportat un venit de 14,36 de miliarde de dolari din publicitate în al doilea trimestru din acest an, în comparaţie cu Facebook, care a obţinut 2,68 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.