Tag: publicare

  • Ministerul Sănătăţii anunţă cel puţin 25 spitale noi până în 2026

    Până în 2026 cel puţin 25 spitale noi sau unităţi spitaliceşti vor fi construite şi dotate cu echipamente, cu fonduri din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anunţă Ministerul Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii a publicat în consultare publică Metodologia de prioritizare a investiţiilor în infrastructura publică de sănătate aferente Componentei 12 – Sănătate, Investiţiile 2.1 şi 2.2. Infrastructură spitalicească publică nouă, incluzând echipamentele şi aparatura medicală din cadrul PNRR.

    Prin această componentă, în urma aplicării unor criterii de prioritizare, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii ce presupun construcţia şi dotarea de spitale / unităţi spitaliceşti noi la nivel naţional, din lista de 49 de obiective inscrise de către Ministerul Sănătăţii in anul 2021 şi convenite cu Comisia Europeană, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de către Ministerul Sănătăţii.

    Investiţia totală se va ridica la peste 1.7 milarde de euro.

    Noile construcţii vor respecta cerinţele de eficienţă energetică, conform legislaţiei naţionale şi standardele de calitate şi performanţă existente la nivel internaţional.

    Includerea proiectelor în lista proiectelor finanţate prin PNRR va fi propusă de către Ministerul Sănătăţii, respectând prevederile metodologiei de prioritizare.

    Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii.

  • ANAF a scos tunurile grele: Verificări masive au început şi vor continua. Vedeţi aici primele rezultate şi dacă sunteţi pe lista fiscului

    Structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, din cadrul ANAF, au în derulare 555 de acţiuni de inspecţie fiscală şi control inopinat la Marii Contribuabili, dintre acestea, 128 sunt la contribuabilii care înregistrează pierderi fiscale recurente. Inspectorii ANAF verifică modalitatea de înregistrare a veniturilor în contabilitate şi analizează cheltuielile înregistrate cu scopul de a diminua profitul, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Totodată, sunt efectuate verificări privind rambursările de TVA, dacă e cazul.

    “ANAF îşi canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari. În acelaşi timp, dorim să le demonstrăm companiilor corecte şi responsabile fiscal, care plătesc taxele la timp, că ANAF este un partener de încredere. Este în beneficiul întregii societăţi ca mediul de afaceri să îşi desfăşoare activitatea fără sincope majore, astfel încât, în urma colectării, să fie asigurate venituri sigure la bugetul consolidat”, a declarat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

    Aceste operaţiuni au fost declanşate ca urmare a analizelor de risc, iar pentru derularea acestora conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor şi a delegat competenţe inspectorilor fiscali de la Direcţiile Generale Regionale ale Finaţelor Publice.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publica în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2022 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Ce se va întâmpla după anularea PUG-ului Capitalei. Antoanela Comşa, AREI: Prin anunţul anulării PUG-ului autorităţile lovesc în marii investitori şi lasă loc tocmai rechinilor. Nu se vor mai putea tranzacţiona terenurile şi vor fi blocate şi investiţiile publice, nu doar private

    Prin anularea Planului Urbanistic General nu vor mai putea fi tranzacţionate terenuri pentru viitoare investiţii imobiliare deoarece nu vor mai putea fi realizate calcule economice, neştiind nimeni ce se poate construi efectiv acolo, iar pe lângă investiţiile private vor fi blocate şi investiţiile publice. Şi aşa, după anularea PUZ-urilor de sector investitorii se ghidau după un PUG elaborat în anii 90 şi intrat în vigoare în anul 2000.

    “După anularea PUG-ului se poate construi elaborând o documentaţie de PUZ. Dar mai este o problemă – fără PUG se poate construi şi pe zone verzi, se poate cere autorizaţie pe orice teren. În acest moment un investitor serios nu mai poate construi pe un teren mare în Bucureşti. Dacă până acum aşteptai 3 ani pentru PUZ şi 1 an pentru autorizaţie de construire, de acum înainte va dura şi mai mult. Mai mult, fără PUG un investitor nu poate cumpăra un teren pentru că nu ştie ce poate construi acolo, nu mai pot exista calcule economice în spate”, explică Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piaţa locală şi preşedinte al AREI – Asociaţia Investitorilor în Real Estate.

    Ea explică faptul că singurii câştigători pe termen scurt sunt cei care au deja PUZ-uri pentru proiecte, însă per total toţi pierd şi pierdem din această decizie. Chiriile în Bucureşti vor creşte iar preţurile viitoarelor apartamente vor fi de 2-3 mii de euro pe metru pătrat util.

    Mai mult, prin anularea PUG-ului vor fi blocate toate investiţiile, publice sau private. Nu se va mai putea lărgi nicio stradă, nu se va mai putea construi niciun proiect de infrastructură.

    Mai mult dacă până acum Bucureştiul a intrat tot mai mult pe radarul marilor investitori instituţionali, decizia loveşte în companii care sunt publice, listate la bursă şi care realizează investiţii de sute de milioane de euro.

    “Prin aceste decizii autorităţile pun piedici marilor dezvoltatori instituţionali şi lasă cale liberă tocmai rechinilor. Legea spune că dai autorizaia în baza legilor în vigoare în momentul depunerii cererii de urbanism. Decizia de acum loveşte în proiecte precum AFI City care construieşte în Bucureştii Noi unde are un grad de ocupare al terenului sub 30% şi are şi metrou lângă, loveşte în Cordia care vrea să contruiască lângă Petrom City sau în Speedwell. Speedwell are avantajul că dezvoltă şi în Timişoara spre exemplu”, a spus Antoanela Comşa.

    Mauricio Mesa Gomez, country manager, Cordia România şi Spania şi membru al Consiliului de Administraţie al Cordia reclama faptul că nu poate autoriza proiectul din str. Coralilor, o fostă zonă industrială unde nu este nicio clădire protejată. El spunea că “la Coralilor vrem să dezvoltăm 600 de apartamente în patru faze şi aşteptăm de mai bine de un an să intrăm în Consiliul General. Avem toate avizele dar în continuare aşteptăm. termenul legal este de 45 de zile dar noi aşteptăm de un an şi jumătate. Noi avem proiecte în mai multe ţări, dar cu o astfel de situaţie nu ne-am mai confruntat.

    În trecut au mai existat tentative de anulare a PUG-ului şi nu au reuşit.

    “Efectiv acum după această decizie se produc doar efecte economice pentru că nu este o decizie finală, poate dura chiar şi doi ani anularea definitivă însă nu vom acvea un PUG nou în 2 ani. Există un contract pentru un PUG nou de pe vremea fostului primar. Pe de-o parte primarul actual spune că se construieşte haotic, dar nu face nimic să contracareze construcţiile haotice. Spre exemplu nu avem un registru pentru zone verzi, spaţiile verzi nu sunt îngrijite, cumpărăm tramvaie pe care nu le putem folosi şi tot aşa”, a subliniat Antoanela Comşa.

    Ea spune că acţionarii Gran Via au luat decizia de a vinde terenul pe care urma să dezvolte o nouă fază din Aviaţiei Apartments.

    “La Aviaţiei vindem terenul, iar la Fabrica de Gheaţă îl vom păstra, însă acolo discutăm despre un proiect mic de 77 de apartamente. La Sectorul 1 avem de-a face cu o procedură mai lungă şi mai elaborată. La Fabrica de Gheaţă în Sectorul 2 ar trebui să avem în cel mult un an autorizaţia de construire. Dl primar Mihaiu ne-a spus că până la final de iunie va lua o decizie dacă va semna autorizaţia care are la bază PUZ-ul suspendat.la Aviaţiei deja avem client pentru teren, iar acţionarul a decis să vândă pentru că vrea să investească banii în Spania. La Constanţa vom finaliza proiectul în 2024”.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Răsturnare de situaţie: Ce se întâmplă cu programul care vă putea aduce lunar 10.000 de lei gratis de la stat

    Loteria bonurilor fiscale, care consta în extragerea aleatorie de numere, în vederea acordării de premii în bani, persoanelor fizice rezidente şi nerezidente în România, deţinătoare de bonuri fiscale care atestă cumpărarea de bunuri sau servicii pe teritoriul României, a fost desfiinţată oficial.

    Loteria bonurilor fiscale a fost desfiinţată oficial ca urmare a publicării OUG 85/2022, publicată în Monitorul oficial nr. 594, care prevede, printre altele desfiinţarea acesteia având în vedere că aceasta nu mai reprezintă o metodă eficientă de combatere a evaziunii fiscale.

    “Având în vedere faptul că, faţă de condiţiile existente la data la care a fost reglementată organizarea Loteriei bonurilor fiscale, în prezent, operatorii economici din România sunt dotaţi cu aparate de marcat electronice fiscale, care au fost, în cea mai mare parte, conectate la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi transmit zilnic informaţii privind încasările realizate de comercianţi, ceea ce permite administraţiei fiscale să identifice situaţiile de neconformare şi, totodată, selectarea eficientă a contribuabililor în vederea efectuării de controale operative în scopul combaterii evaziunii fiscale”, conform documentului oficial.

    Loteria bonurilor fiscale a fost suspendate începând cu a doua jumătate a anului 2020 conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 153 din 3 septembrie 2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 4 septembrie 2020.

    În plus, documentul prevede şi “faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinţe negative în sensul că ar conduce la cheltuirea nejustificată a resurselor bugetare necesare pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, tocmai într-o conjunctură economică şi politică ce reclamă administrarea prudentă a resurselor bugetare”.

     

  • Asigurătorii nu vor mai trebui să notifice ASF privind modificarea tarifelor RCA. ASF a aprobat un proiect de normă care urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercuri, 25 mai 2022, un proiect de normă care aduce modificări Normei 20/2017 privind asigurările auto din România, printre care se elimină obligativitatea asigurătorilor de a notifica ASF modificările tarifelor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF. Actul normative a fost trimis către Monitorul Oficial şi urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publciare.

    “Principalul scop al noilor reglementări a fost, însă, abrogarea sau modificarea prevederilor din norma 20/2017 care nu sunt conforme cu prevederile legislaţiei europene şi fac obiectul discuţiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II şi Directiva MTPL a unor dispoziţii ale legislaţiei româneşti referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017. Concret, au fost eliminate obligaţiile de notificare a modificărilor de tarife sau de raportare a fundamentării acestora către A.S.F., în conformitate cu măsurile impuse de Comisia Europeană”, au explicat reprezentanţii ASF.

    Pe lângă aceste reglementări, actul normative vine şi cu modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente conseinţei lipsei de folosinţă a vehiculelor, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora şi s-a introdus posibilitatea completării formularului de constatare amiabilă şi electronic.

    Conform noilor reglementări, “în cazul completării formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, datele completate şi semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule, implicate în accident, sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul.” Baza tehnică va fi dezvoltată de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), împreună cu firmele de asigurare care emit RCA pe teritoriul României. „Asigurătorii RCA şi BAAR dezvoltă şi administrează soluţiile tehnice şi stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, cu respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea riscurilor operaţionale generate de sistemele informatice utilizate de entităţile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate şi/sau supravegheate de către A.S.F.”, prevede actul normativ.

     

  • Asigurătorii nu vor mai trebui să notifice ASF privind modificarea tarifelor RCA. ASF a aprobat un proiect de normă care urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat miercuri, 25 mai 2022, un proiect de normă care aduce modificări Normei 20/2017 privind asigurările auto din România, printre care se elimină obligativitatea asigurătorilor de a notifica ASF modificările tarifelor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF. Actul normative a fost trimis către Monitorul Oficial şi urmează să intre în vigoare după 90 de zile de la publciare.

    “Principalul scop al noilor reglementări a fost, însă, abrogarea sau modificarea prevederilor din norma 20/2017 care nu sunt conforme cu prevederile legislaţiei europene şi fac obiectul discuţiilor purtate cu serviciile Comisiei Europene (COM) în cauza de infringement 2018/4075 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru UE privind incompatibilitatea cu Directiva Solvabilitate II şi Directiva MTPL a unor dispoziţii ale legislaţiei româneşti referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto adoptate în 2017. Concret, au fost eliminate obligaţiile de notificare a modificărilor de tarife sau de raportare a fundamentării acestora către A.S.F., în conformitate cu măsurile impuse de Comisia Europeană”, au explicat reprezentanţii ASF.

    Pe lângă aceste reglementări, actul normative vine şi cu modificarea modului de acordare a despăgubirilor aferente conseinţei lipsei de folosinţă a vehiculelor, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestora şi s-a introdus posibilitatea completării formularului de constatare amiabilă şi electronic.

    Conform noilor reglementări, “în cazul completării formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, datele completate şi semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule, implicate în accident, sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul.” Baza tehnică va fi dezvoltată de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), împreună cu firmele de asigurare care emit RCA pe teritoriul României. „Asigurătorii RCA şi BAAR dezvoltă şi administrează soluţiile tehnice şi stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de Constatare amiabilă de accident în format electronic, cu respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea riscurilor operaţionale generate de sistemele informatice utilizate de entităţile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate şi/sau supravegheate de către A.S.F.”, prevede actul normativ.

     

  • Atenţie, şoferi: Se introduc noi limite de viteză pentru drumurile publice. Cu cât veţi putea circula de acum

    În această săptămână a fost promulgată, prin decret prezidenţial, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 07 februarie 2022, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 12 aprilie 2022 şi promulgată de şeful statului în această săptămânp, devenind Legea 134/2022.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare trebuie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • BREAKING ASF schimbă frecvenţa de raportare a investiţiilor Pilon II din trimestrial în lunar şi solicită administratorilor să publice şi remuneraţiile personalului, inclusiv bonusuri

    Cei mai mari investitori ai Bursei de la Bucureşti, respectiv cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate lunar în medie cu circa 850 mil. lei din contribuţiile ale câtorva milioane de salariaţii români, ar putea ca în curând să publice lunar structura detaliată a investiţiilor, şi nu trimestrial aşa cum o fac din decembrie 2020 încoace, potrivit unei norme a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) consultată de ZF.

    Totodată ASF vrea ca administratorii acestor fonduri de pensii private Pilon II, adică NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii, Aegon, Generali Pensii Private, BCR Pensii şi BRD Pensii să publice “valoarea totală a remuneraţiei, defalcată pe remuneraţii fixe şi remuneraţii variabile plătite de administrator personalului său, numărul persoanelor care au beneficiat de respectivele remuneraţii, inclusiv orice comisioane de performanţă”.

    “Pentru creşterea transparenţei în ceea ce priveşte modul de investire a activelor fondurilor de pensii private se impune modificarea frecvenţei de publicare pe pagina de internet a administratorilor a anexei nr. 12, detaliată pentru fiecare instrument financiar şi pentru fiecare emitent. De asemenea, pentru transparentizarea modului de remunerare a personalului administratorilor de fonduri de pensii private, prin proiectul de normă se instituie obligaţia publicării informaţiilor relevante din cadrul politicii de remunerare pe site-ul propriu de internet al entităţilor reglementate”, este motivarea ASF care poate fi consultată aici

    Cu alte cuvinte, pentru prima oară de la înfiinaţrea sistemului de pensii private Pilon II în România, adică din 2008 încoace, cei care au circa 90 de miliarde de lei pe mână vor publica remuneraţiile, inclusiv bonusuri, într-o mişcare de solicitare de transparenţă din partea ASF.

    Şi companiile listate la Bursa de la Bucureşti, precum Petrom, BRD, Chimcomplex, chiar şi SIF-uri, au început ca din 2022 să publice remuneraţiile conducerii ca parte a unei directive europene implementată anul acesta în legislaţia locală.

    “Informaţii referitoare la publicarea politicii de remunerare nu se regăsesc în prezent în cadrul prevederilor normei, însă administratorii au obligaţia să transmită anual către A.S.F. raportul comitetului de remunerare, obligaţie stabilită prin prevederile art. 49 alin. (2) din Regulamentul A.S.F. nr. 2/2016 Pag. 2 din 2 privind aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, în prezent, obligaţiile de transparenţă instituite prin Regulamentul (UE) 2019/2088 sunt reflectate doar în Norma nr. 35/2020 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor ocupaţionale”.

    Propunerile pentru aceaste norme au putut fi trimise din 12 mai şi până pe 21 mai. Odată ce Norma va fi publicată în Monitorul Oficial aceasta va intra în vigoare. Sunt rare cazurile când astfel de norme au modificări în Monitor faţă de ce propune Consiliul ASF.

    Pe de altă parte, ASF vrea ca prin aceste modificări de norme, care pot fi consultate aic , ca fondurile de pensii să publice lunar structura detaliată a investiţiilor. În decembrie 2020, la câteva luni de la colapsul Wirecard, ASF – sub conducerea preşedintelui Nicu Marcu, a decis ca fondurile P2 să schimbe frecvenţa de raportări detaliate din semestrial în trimestrial.

    Cele mai recente statistici ale ASF, cele de la aprilie 2022, arată active de 88,4 miliarde de lei pentru fondurile P2, în scădere cu 1 mld. lei faţă de luna precedentă. 60% din investiţii sunt în titluri de stat, 25% în acţiuni iar restul în alte instrumente financiare.

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a actualizat ghidul pentru contribuabilii care obţin venituri din închirierea imobilelor şi a camerelor în scop turistic

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea si subînchirierea bunurilor mobile si imobile si din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinte proprietate personală” actualizat în anul 2022.

    Prezentul ghid, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este o actualizare a Ghidului fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.

    Prin prezentul ghid, ANAF oferă informaţii privind declararea şi taxarea veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice din România.

    Persoanele fizice care realizează venituri din aceste activităţi sunt obligate să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), până la data de 25 mai.

    Ghidul actual reprezintă o actualizare a ghidului anterior şi a fost publicat în data de 17.05.2022

    În cuprinsul documentului se regăsesc următoarele informaţii:

    • Definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor
    • Inchirieri si subînchirieri de bunuri mobile şi/sau imobile din patrimoniul personal
    • Definirea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţa proprietate personală
    • Cine datorează contribuţia pe de asigurări sociale de sănătate (CASS)
    • Depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit si contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
    • Dreptul de a dispune asupra destinaţiei unei sume în cotă de până la 3,5% din impozit
    • Termenul de plată a impozitului pe venit si a contribuţiilor sociale
    • Modalităţi de plată a impozitului
    • TVA
    • Sancţiuni
    • Informaţii suplimentare
    • Legislaţia fiscală si materiale informative.

    Contribuabilii pot obţine informaţii detaliate şi telefonic, apelândServiciulcentral de asistenţă telefonică a contribuabililor – Call-center, lanumăruldetelefon 031.403.91.60.

    Totodată, pe canalul de Youtube ANAF – Agenţia NaţionalădeAdministrareFiscală, sunt disponibile materiale video referitoare la modalitateadecompletare a declaraţiei unice pentru persoanele fizicecarerealizeazăvenituri din chirii.

    Mai multe informaţii puteţi găsi AICI în ghidul oficial