BusinessMagazin

Tag: protectie

  • Cum să te păzeşti de pericole când începi o afacere

    Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală

    Printre altele, proprietatea intelectuală include produse, acţiuni sau procese pe care o persoană (fizică sau juridică) le dezvoltă şi care oferă un avantaj competitiv – avantaj care, în anumite situaţii, poate dicta successul unei afaceri la început de drum. Natura, valoarea şi importanţa elementelor de proprietate intelectuală se raportează în principal la specificul afacerii desfăşurate. 

    Spre exemplu, o societate care activează în domeniul publicităţii va trebui să aibă în vedere cu precădere regimul drepturilor de autor, o societate care oferă un produs care trebuie să se distingă printr-o identitate proprie de produsele competitorilor va trebui să acorde atenţie înregistrării mărcii, în timp ce o societate care oferă consultanţă în domenii precum resurse umane se va concentra pe protecţia elementelor de know-how care stau la baza activităţii sale.

    Obligaţia de înregistrare

    Anumite categorii de creaţii intelectuale sunt protejate prin simplul fapt al realizării lor. Alte tipuri de drepturi de proprietate intelectuală (spre exemplu, mărcile, invenţiile şi modelele şi desenele industriale) se bucură de protecţie juridică doar în măsura în care sunt înregistrate în registre publice. 

    Principalele drepturi de proprietate intelectuală care nu au nevoie de înregistrare pentru a fi protejate sunt drepturile de autor şi secretele comerciale (know-how). Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală, indiferent de modalitatea de creaţie, modul sau formă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor. Spre exemplu, sunt protejate de dreptul de autor scrierile literare, operele ştiinţifice, studiile, operele fotografice, cinematografice, operele de arhitectură, dar şi programele pentru calculator, programele de aplicaţie şi sistemele de operare exprimate în limbaj specific. 

    Anumite dificultăţi practice pot interveni în momentul în care autorul unei opere de creaţie intelectuală neînregistrată trebuie să probeze faptul că respectiva operă îi aparţine sau că este primul care a creat respectiva operă. Pentru a înlesni acesta probă, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) oferă posibilitatea înregistrării operelor în scopul folosirii acestei înregistrări ca probă. 

    Protecţia mărcilor

    În particular, în cazul mărcilor, înregistrarea poate fi realizată atât la nivel naţional, prin depunerea unei cereri la Oficiul de State pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), cât şi la nivel european prin depunerea cererii la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Înregistrarea la nivel european oferă protecţie în toate cele 28 de state membre. Această procedură poate fi realizată on-line şi presupune un cost începând cu 850 de euro pentru o înregistrare cu o durată de 10 ani. Avantajul principal al înregistrării unei mărci constă în posibilitatea titularului de a împiedica un terţ să folosească, în anumite condiţii, marca înregistrată. Practic, prin înregistrare, titularul mărcii se asigură că este beneficiarul exclusiv al încrederii consumatorilor în respectiva marcă şi al notorietăţii respectivei mărci, putând controla (prin licenţiere) sfera persoanelor care pot folosi respectiva marcă. 

    În principal, pot fi înregistrate ca mărci elemente verbale, figurative sau o combinaţie între acestea. Se pot înregistra şi reprezentările 3D  (caz în care înregistrarea are ca efect protecţia formei exterioare a produsului) precum şi, mai rar, sunete. 

    Protejarea unei mărci prin înregistrare încă de la debutul unei afaceri se poate constitui nu doar într-o unealtă efectivă de marketing pentru societatea care obţine protecţie (prin securizarea unui element de identitate care poate face uşor recognoscibil pentru consumatori şi potenţiali colaboratori sau parteneri de afaceri respectivul produs sau serviciu), dar şi într-un element de activ, cu o valoare intrinsecă, dincolo de valoarea creată de activitatea principală a business-ului şi care poate fi valorificat separat de această din urmă. Nu în ultimul rând, o marca cu impact puternic şi care se bucură de protecţia necesară poate constitui premisa unei dezvoltări în alte linii de activitate, prin capitalizarea încrederii de care se bucură deja respectiva marcă în vederea explorării unor noi pieţe sau segmente de activitate.

    Protejarea şi creşterea valorii unei mărci poate solicita însă resurse importante (nu doar în legătură cu înregistrarea, dar şi în vederea protejării respectivei mărci împotriva pretenţiilor terţilor şi/sau a folosirii neautorizate). De altfel, decizia de a proteja o marca prin înregistrare trebuie să aibă în vedere şi la bază o investigaţie (due diligence) anterioară întregului proces, prin care titularul să dobândească certitudinea că respectiva marca nu se bucură deja de protecţie şi că nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altor titluari.

    Protecţia secretului comercial

    Secretul comercial (know-how) nu se bucură de un cadru de reglementare la fel de precis precum marca, invenţiile, desenele industriale sau drepturile de autor. Conform reglementărilor în vigoare, conceptul de secret comercial cuprinde informaţii care nu sunt cunoscute sau uşor accesibile în mod obişnuit şi au o anumită valoare prin faptul că sunt secrete, pentru care deţinătorul a luat măsuri rezonabile pentru a fi menţinute secrete. 

    Pentru a îndeplini condiţiile protecţiei secretului comercial, societatea trebuie să se asigure că (1) cei care au acces la informaţii au cunoştiinţă despre caracterul secret al acestora şi că (2) au fost implementate măsuri suficiente pentru proteja respectivele informaţii comerciale. Cu titlu de exemplu, măsurile care pot fi luate pentru a proteja informaţiile comerciale se referă la securizarea accesului la informaţiile secrete astfel încât să fie disponibile numai persoanelor care au nevoie de datele respective pentru îndeplinirea atribuţiilor din cadrul societăţii, menţionarea caracterului secret al documentelor pe fiecare pagină, restricţionarea posibilităţii de a le imprima, precum şi organizarea unor sesiuni de training pentru angajaţi în care să li se prezinte elementele de securitate.

    În plus, societatea poate (şi este recomandabil) să dubleze protecţia legală a secretului comercial prin obligaţii contractuale specifice incluse în contractele cu angajaţii şi colaboratorii săi. Respectivele clauze pot institui anumite interdicţii pentru angajaţi şi, respectiv, pentru colaboratori de a folosi informaţiile confidenţiale, sub sancţiunile contractuale agreate de părţi. Intenţiile părţilor trebuie însă să fie traduse în limbaj contractual adecvat şi echilibrat faţă de interesele titularului secretului comercial şi de natură contraprestaţiei persoanei care se obligă să respecte drepturile de proprietate intelectuală. 

    Este de aşteptat că legislaţia cu privire la secretul comercial să fie modificată şi consolidată prin transpunerea Directivei 2016/943 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale care trebuie să fie transpusă de statele membre ale Uniunii Europene până la data de 9 iunie 2018. Printre altele, Directiva conţine dispoziţii cu privire la folosirea informaţiilor confidenţiale în scopuri jurnalistice sau pentru raportarea unor aspecte ilegale (whistle blowing) – aspecte până acum nereglementate expres de legislaţia română. 

  • Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru

    “În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Digital Citizen: ESET Smart Security Premium a fost desemnat “Cel mai bun produs de securitate al anului”

    „Premiile Digital Citizen au fost concepute pentru a ajuta consumatorii să identifice cele mai bune produse antivirus conform nevoilor lor“, a declarat Ciprian Adrian Rusen, Digital Citizen. „ESET Smart Security Premium s-a evidenţiat în faţa concurenţilor săi datorită motorului său antivirus extrem de eficient, datorită impactului său redus asupra sistemului şi protecţiei de top oferite reţelei. Noi credem că asigură cea mai bună experienţă pentru utilizatorii Windows.”

    Motivele pentru care ESET Smart Security Premium a primit premiul Digital Citizen „Cel mai bun produs de securitate al anului“:

    Motor antivirus rapid şi eficient ce oferă protecţie împotriva tuturor tipurilor de malware; lipsesc, aproape în totalitate, efectele negative asupra vitezei şi performanţei computerului; include un modul firewall puternic, care protejează computerul şi dispozitivele împotriva tuturor tipurilor de ameninţări de reţea; interfaţă uşor de utilizat atât de începători, cât şi de către utilizatorii experimentaţi; include instrumente suplimentare utile: control parental, un utilitar pentru criptarea fişierelor şi a unităţilor de stocare externe, un manager de parole care utilizează criptarea AES-256, scut ransomware, protecţie pentru camera web, precum şi protecţie pentru internet banking şi plăţi online.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Protest al angajaţilor Agenţiei de Protecţie a Mediului: În două săptămâni declanşăm greva generală

    “Angajaţii Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM) îşi exprimă nemulţumirea cu privire la neluarea în seamă a acestui domeniu foarte important – protecţia mediului. Oamenii sunt nemulţumiţi fiindcă se consideră discriminaţi având în vedere că alte categorii profesionale din administraţia publică, deci funcţionari publici, care au primit în cursul ultimilor 3-4 ani creşteri salariale semnificative, noi nebeneficiind de nicio culoare de o astfel de creştere. Solicităm alinierea salariilor funcţionarilor publici din cadrul ANPM şi APM la familia ocupaţională <<Administraţie>>. Totodată, solicităm un dialog social cu ministrul Mediului şi sprijin pe toate planurile pentru realizarea acestor planuri. Suntem decişi să epuizăm toate căile legale astfel încât domeniul protecţiei mediului să fie recunoscut la justa lui valoare. Iniţiem toate demersurile privind declanşarea conflictului de muncă, asta înseamă grevă de avertisment, grevă de solidaritate, grevă generală. În maximum două săptămâni declanşăm greva generală”, a declarat pentru MEDIAFAX Ciprian Şoavă, liderul Federaţiei Sindicatelor Unite din Mediu (FSUM).

    Angajaţii ANPM sunt nemulţumiţi de faptul că, în prezent, sunt remuneraţi conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bijuterii care te fac să te simţi bine

    Elementul definitoriu al creaţiilor sale, scrie The Telegraph, îl reprezintă mesajul spiritual, menit să le facă pe persoanele care le poartă să se simtă mai bine. Creatoarea realizează bijuterii smălţuite, cu pietre mici – diamante, smaralde şi opale – şi aur, cu un design care să transmită cele cinci principii ale brandului său: putere, karmă, vis, protecţie şi deplinătate.

    Printre modele se numără, de exemplu un cărăbuş pe smalţ verde, care să ofere protecţie la gânduri rele, ori un cap de leu de aur pe smalţ roşu, care să transmită ideea de putere, clienţii putând însă personaliza bijuteriile după propriile idei.

  • Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?

    Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.

    „Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

    Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

    Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

    Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

    Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.

    O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

  • De ce New York cheltuie un milion de dolari în fiecare zi protejându-l pe Donald Trump?

    Protejarea preşedintelui ales, Donald Trump, şi a familiei acestuia costă oraşul New York peste un milion de dolari pe zi, potrivit unor oficiali citaţi de CNN.

    Costurile pentru protecţia preşedintelui ales nu se vor reduce semnificativ odată cu mutarea acestuia la Casa Albă, din cauza faptului că Melania Trump şi fiul de zece ani, Barron, sunt aşteptaţi să rămână acasă la Trump Tower, aflat în centrul Manhattanului, cel puţin până la sfârşitul anului şcolar. Mai mult, Trump a sugerat că se va întoarce constant acasă, mai ales cât timp familia lui continuă să locuiască acolo.

    La cheltuieli se adaugă costul pe care îl implică echipajele şi ofiţerii de poliţie destinaţi copiilor şi nepoţilor lui Donald Trump, care primesc, de asemenea, protecţie din partea Serviciilor Secrete, a spus, luni, John Miller, reprezentant al Departamendului de Poliţie al oraşului New York. Toţi membrii familiei locuiesc în oraş şi pot primi protecţie din partea Serviciilor Secrete.

    „Prioritatea principală este siguranţa şi securitatea. Le datorăm acest lucru preşedintelui ales, familiei acestuia şi echipei lui”, a spus primarul New York-ului, Bill de Blasio, vineri, la o conferinţă de presă, menţionând că oraşul va avea nevoie de ajutor cu costurile, în special în ceea ce priveşte orele din afara programului pe care poliţiştii le vor face.

    În timp ce Serviciile Secrete au grijă de protecţia preşedintelui sau a preşedintelui ales, serviciile locale de poliţie trebuie să asiste la operaţiuni, în special la acţiunile care implică publicul.

    Fiecare preşedinte trebuie să aibă protecţie asigurată de ofiţerii de poliţie când se întoarce acasă în timpul mandatului, iar protejarea preşedintelui Trump în New York este costisitoare, deoarece acesta locuieşte în cel mai populat cartier al celui mai mare oraş.

  • Protejarea lui Donald Trump costă oraşul New York un milion de dolari pe zi

    Protejarea preşedintelui ales, Donald Trump, şi a familiei acestuia costă oraşul New York peste un milion de dolari pe zi, potrivit unor oficiali citaţi de CNN.

    Costurile pentru protecţia preşedintelui ales nu se vor reduce semnificativ odată cu mutarea acestuia la Casa Albă, din cauza faptului că Melania Trump şi fiul de zece ani, Barron, sunt aşteptaţi să rămână acasă la Trump Tower, aflat în centrul Manhattanului, cel puţin până la sfârşitul anului şcolar. Mai mult, Trump a sugerat că se va întoarce constant acasă, mai ales cât timp familia lui continuă să locuiască acolo.

    La cheltuieli se adaugă costul pe care îl implică echipajele şi ofiţerii de poliţie destinaţi copiilor şi nepoţilor lui Donald Trump, care primesc, de asemenea, protecţie din partea Serviciilor Secrete, a spus, luni, John Miller, reprezentant al Departamendului de Poliţie al oraşului New York. Toţi membrii familiei locuiesc în oraş şi pot primi protecţie din partea Serviciilor Secrete.

    „Prioritatea principală este siguranţa şi securitatea. Le datorăm acest lucru preşedintelui ales, familiei acestuia şi echipei lui”, a spus primarul New York-ului, Bill de Blasio, vineri, la o conferinţă de presă, menţionând că oraşul va avea nevoie de ajutor cu costurile, în special în ceea ce priveşte orele din afara programului pe care poliţiştii le vor face.

    În timp ce Serviciile Secrete au grijă de protecţia preşedintelui sau a preşedintelui ales, serviciile locale de poliţie trebuie să asiste la operaţiuni, în special la acţiunile care implică publicul.

    Fiecare preşedinte trebuie să aibă protecţie asigurată de ofiţerii de poliţie când se întoarce acasă în timpul mandatului, iar protejarea preşedintelui Trump în New York este costisitoare, deoarece acesta locuieşte în cel mai populat cartier al celui mai mare oraş.