BusinessMagazin

Tag: productie

  • Îngheţată. O piaţă dezgheţată

    Deşi este o piaţă puternic dependentă de vreme, iar consumul este puternic sezonier, majoritatea jucătorilor din producţia de îngheţată au consemnat creşteri de cifră de afaceri.

    ”Datorită faptului că 2023 a fost un an călduros iar sezonul de îngheţată s-a prelungit şi în lunile de toamna, cu precădere septembrie şi octombrie, consumul de îngheţată a depăşit prognoza estimată de noi cu aproape 30%. În 2023, preferinţele consumatorilor pentru îngheţată au crescut”, spun reprezentanţii Cicom, unul dintre cei mai mari producători de îngheţată. Ei explică faptul că acest avans reflectă tendinţele actuale legate de menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi sustenabil, cu ingrediente provenite din surse etice şi ambalaje reciclabile. Din datele ZF, cel mai mare producător de îngheţată este Betty Ice din Suceava, însă compania nu are datele financiare disponibile. Betty Ice este deţinută de gigantul Unilever. Reprezentanţii grupului spuneau că în România, consumul de îngheţată per capita a crescut cu aproximativ 30% faţă de 2020. Dacă atunci era de 2,7 litri/cap de locuitor, datele de consum furnizate de biroul european de statistică Euromonitor arată că în 2022 ajungea la 3 litri/capita. Iar estimarea pentru 2024 se situează la 3,2 litri/capita, pentru ca anul viitor să mai urce puţin, până la 3,3 litri per persoană. Cel mai mare consum este înregistrat în ţările nordice, unde însă oamenii cumpără şi mănâncă astfel de produse tot timpul anului, nu doar vara. Obiceiurile se schimbă şi în România, dar treptat.

    „Anul trecut, cifrele arătau un consum de îngheţată per capita, în România, de circa 3 litri pe an (per capita), la o treime faţă de media europeană. Estimăm că faţă de 2023, consumul per capita va continua să crească, urmare a deschiderii din ce în ce mai mari a consumatorilor de a consuma îngheţată acasă şi a vremii foarte bune, surprinzătoare, chiar şi în lunile de toamnă”, spunea recent Oana Boia, marketing manager Ice Cream în cadrul Unilever. Cea mai vândută este îngheţata Betty Blue, cu fructe de pădure. Alte branduri ale companiei sunt Ben & Jerry’s şi Magnum. Îngheţată mai are în portofoliu şi Nestle şi Macromex, însă aceştia nu au fabrici de producţie.

    În 2022  cosumul ajungea la 3 litri/ capita, conform Euromonitor. Iar estimarea pentru 2024 se situează la 3,2 litri/ capita.

     

  • Farmec: Cea mai importantă investiţie din următoarea perioadă este demararea construcţiei unei noi fabrici, care ar permite dublarea capacităţii de producţie

    ♦ În urmă cu mai bine de un an, producătorul de cosmetice din Cluj-Napoca a anunţat relocarea producţiei Farmec într-o nouă fabrică, un proiect de 40 de milioane de euro ♦ Oficialii companiei nu înaintează acum un termen concret pentru începerea operaţiunilor.

    Producătorul de cosmetice Far­mec din Cluj şi-a bugetat pentru acest an o creştere a cifrei de afaceri de peste 10%, ce ar apro­pia businessul companiei de pragul de 400 de milioane de lei, nivel ce i-ar consoli­da poziţia de cel mai puter­nic actor din producţia locală de profil.

    În 2023, ultimul an pentru care există date publice, Farmec a raportat la Ministerul de Finanţe o cifră de afaceri de 358 mil. lei, cu aproape 20% mai mare decât în anul anterior, avan­sul fiind susţinut de intrarea pe noi segmente de piaţă, de extinderea reţelei de magazine proprii şi de investiţiile în producţie. Din punctul de vedere al businessului, este cel mai bun an pentru compania autohtonă.

    „Creşterea anuală a cifrei de afaceri cu cel puţin 10% este obiectivul principal al com­paniei Farmec, pe care încercăm să îl urmărim indiferent de context. Cât priveşte principa­le­le provocări, ele sunt legate de menţinerea brandului Gerovital drept «brandul ro­mânesc numărul 1». De asemenea, o­biectivul nostru este acela de a ră­mâne lider de piaţă şi în 2024, atât ca şi companie, cât şi pe categoriile de produse din portofoliul nostru. O altă provocare importantă va fi să intrăm pe pieţe externe noi, iar concomitent ne dorim să dezvoltăm parteneriatele deja existente, astfel încât să avem o creştere susţinută a cifrei de afaceri“, spun reprezentanţii Farmec.

    Compania din Cluj este de departe cel mai mare producător de cosmetice de pe plan local, având în portofoliu şi o serie de bunuri de curăţenie, sub brandurile Nufăr şi Triumf. Pe piaţa de cosmetice, mărcile grupului sunt Farmec, Gerovital, Aslamed sau Doina.

    Pe acest segment din urmă, al bunurilor de îngrijire personală, Farmec se luptă atât cu producători locali mici şi medii, cât şi cu grupuri internaţionale care însă nu au fabrici pe plan local, ci doar import şi distribuţie.

    Pe de altă parte, Farmec are o fabrică în inima oraşului Cluj Napoca, unde lucrează cea mai mare parte a celor aproape 700 de salariaţi. Anul acesta, compania vrea să angajeze alţi 50 de oameni, care vor lucra nu doar în producţie, ci şi în distribuţie şi vânzări, compania având şi retail propriu.

    Cel mai important proiect pentru firma românească îl reprezintă însă relocarea producţiei în comuna Apahida, la 18 km de actuala fabrică. „Cea mai importantă inves­tiţie pe care o avem în vedere pentru urmă­toarea perioadă este demararea proiectului de construcţie a unei noi fabrici. Prin inte­grarea unor tehnologii noi, moderne, vom putea să creştem ori chiar să dublăm capaci­tăţile de producţie actuale.“

    În urmă cu mai bine de un an, producătorul de cosmetice din Cluj Napoca a anunţat relocarea producţiei Farmec într-o nouă fabrică, un proiect de 40 de milioane de euro. Oficialii companiei nu înaintează acum un termen concret pentru începerea operaţiunilor.

    Acesta este un proiect de investiţii major, dat fiind că, spre comparaţie, în fiecare din anii 2022 şi 2023 compania a avut un buget de investiţii de 1-1,5 mil. euro (5,6-7,7 mil. lei), potrivit datelor transmise de oficialii firmei.

    Produsele companiei clujene sunt vândute prin mai multe canale, de la comerţul modern şi tradiţional la online şi export. Acest din urmă canal aduce sub 10% la cifra de afaceri, potrivit celor mai recente date ZF, însă oficialii companiei au spus în repetate rânduri că doresc dezvoltarea pieţelor externe.

    Cel mai important canal este reprezentat de reţeaua proprie de magazine care numără circa 30 de unităţi sub brandurile Farmec şi Gerovital. Acestora li se adaugă şi două francize.

    În 2023 au fost deschise două unităţi, iar pentru acest an sunt bugetate cinci. Dincolo de expansiune, compania investeşte şi în lansarea de noi produse.

     

     

  • Gigantul Novo Nordisk construieşte o nouă mega-fabrică de 4,1 mld. de dolari în SUA, pe o suprafaţă de 130.000 mp, pentru a produce Ozempic, medicamentul pentru diabet, dar care a ajuns celebru pentru slăbit. În România, Novo a anunţat că va retrage de pe piaţă Ozempic din cauza unor probleme de preţ

    Novo Nordisk intenţionează să investească 4,1 miliarde de dolari într-o altă fabrică din SUA, investind mai mulţi bani în cea mai mare piaţă a sa, pe fondul nemulţumirii în creştere cu privire la costul medicamentelor sale pentru obezitate şi diabet.

    Proiectul din Clayton, Carolina de Nord, va dubla amprenta de producţie a companiei în SUA, adăugând 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţiu pentru etapele finale de producţie în care medicamentele Novo sunt umplute în stilouri injectoare şi pregătite pentru consumatori. Facilitatea va adăuga 1 000 de locuri de muncă, a declarat luni producătorul danez de medicamente.

    Noua operaţiune – care va dubla prezenţa fizică a companiei în stat – se va ocupa de producţia aseptică şi producţia finită.

    “Ne-a luat un secol să ajungem la 40 de milioane de pacienţi, dar prin această extindere şi investiţii continue în producţia noastră globală, construim capacitatea Novo Nordisk de a servi în viitor alte milioane de oameni care trăiesc cu boli cronice grave”, a declarat CEO-ul Novo Nordisk, Lars Fruergaard Jørgensen.

    Novo Nordisk retrage de la 1 august Ozempic de pe piaţa românească, în urma neajungerii la un acord cu autorităţile de reglementare privind preţul. Ozempic, un medicament pentru diabet, a ajuns vedeta la nivel mondial, fiind folosit pentru slabit

    Ozempic, unul dintre cele mai cunoscute medicamente pentru diabet, va ieşi de pe piaţa românească după ce discuţiile între producătorul Novo Nordisk şi autorităţile locale nu s-au finaliza, subiectul fiind preţul.

    Ozempic este pe lista medicamentelor compensate, iar potrivit Agenţiei Naţionale a Medicamentului, preţul pe ambalaj pentru Ozempic 0,25 mg este de 460 lei, pentru varianta de 0,5 mg fiind de 1.241 lei.

    Deşi este folosit pentru diabet, în ultimul an s-a descoperit la nivel global că are efecte şi în reducrerea greutatii corporale, iar în aceste condiţii face furori în întreaga lume, mai ales pe piaţa americană.

     

  • Sub media UE şi la jumătate faţă de ţările din Vest

    Pe fermieri îi interesează mai mulţi indicatori de business atunci când îşi fac planurile pentru anul agricol, pentru a-şi gestiona bine afacerile, iar unul dintre cei mai importanţi este productivitatea culturilor sau randamentul la hectar, adică cantitatea obţinută pe acea suprafaţă. Cum este ea?

    În anul agricol 2023, România a realizat o producţie totală de cereale şi seminţe oleaginoase de circa 25 de milioane de tone, în uşoară creştere faţă de anul precedent, arată datele statistice naţionale. De altfel, nici productivitatea n-a fost mult schimbată faţă de anul anterior.

    La grâu, România a avut anul trecut o recoltă de 9,6 milioane de tone, mai mare cu aproximativ un milion de tone faţă de anul 2022, dar productivitatea la hectar a fost de 4,4-4,6 tone, similară. La porumb, cultura emblemă a României, care acoperă cea mai mare suprafaţă, producţia obţinută anul trecut a fost de 8,5 milioane de tone, în creştere cu jumătate de milion de tonă faţă de anul anterior, iar randamentul a rămas sub 4 tone/hectar.

    Spre comparaţie, România are o producţie medie la hectar mai mică cu 50-60% decât a Franţei sau a Germaniei, ţări care, de altfel, au şi o producţie totală mai mare decât a României, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Eurostat. La porumb, cea mai mare productivitate, în 2023, a avut-o Italia, de peste 10 tone/hectar, în timp ce România a rămas sub 5 tone/hectar, la mai puţin de jumătate, fapt ce a reflectat lipsa precipitaţiilor şi a irigaţiilor.

     

  • ”Cu ajutorul consiliilor locale, România poate deveni un stat înfloritor, nu unul care trăieşte doar din taxe şi impozite”.

    Florin Burculescu, preşedinte, Cooperativa Ţara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri, crede că autorităţile locale ar să creeze mici proiecte pentru comunităţile locale, să muncească împreună, să facă cooperative mici, cu necesităţi în urbe.
    “Orice puncte de producţie la nivel local sunt bune. Eu, dacă s-ar face asta, aş desfiinţa de tot ajutorul social”,  a punctat Florin Burculescu, care conduce o cooperativă cu peste 10.000 de membri. 
    El consideră că bugetele primăriilor au de câştigat din activităţi economice durabile, pe termen lung, cu cât mai mulţi angajaţi şi nu neapărat din taxe şi impozite. 
    “Aşteptăm sprijin pentru orice producţie românească, pentru toate fabricile româneşti care fac producţie. Fiecare buget local va avea de câştigat enorm dacă investeşte în producţia locală, în industria producătoare.
    Cu ajutorul consiliilor locale, România poate deveni un stat producător, înfloritor, nu unul care trăieşte doar din taxe şi impozite”. 
    Florin Burculescu crede că ajutoarele de stat pot fi o soluţie. 
    “Există sectoare şi segmente care sunt permanent într-un posibil impas, deoarece, deşi ele sunt capabile, nu se pot bugeta. Subvenţia înseamnă să am la vânzare un produs care generează venituri. Oferim nişte bani pentru a avea permanent roşii pe piaţă. Subvenţiile condiţionate ar trebui să stimuleze producţia din noiembrie până în martie. Statul câştigă bani pentru că nu mai importă din Turcia, iar fermierul câştigă investind în ceva palpabil – creşterea numărului de luni de producţie. 
    Prin subvenţii mă refer la: bani pentru echipamente – ajutor pe termen lung şi bani pentru solarii încălzite – ajutor pe termen lung”. 
    Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativa agricolă din România şi singura cooperativă integrată, cu activităţi de la cultivarea legumelor şi creşterea animalelor până la producţia de lactate, conserve, mezeluri şi produse de băcănie, 100% româneşti.
     

  • Povestea unei chimiste din România care vrea să schimbe una dintre cele mai puternice industrii din lume cu afacerea ei

    „Sunt chimistă, antreprenoare, mamă şi soţie.” Aşa îşi începe povestea Eszter Szocs, fondatoarea unui brand de cosmetice care a vrut să schimbe reţetele în producţia de creme şi produse de îngrijire. One Drop Cosmetics este despre teste şi încercări, dar şi despre un pic mai multă atenţie la ce impact au afacerile asupra mediului.

    Această afacere s-a născut odată cu fiul meu cel mare, mai precis în timpul sarcinii, când am realizat că aveam în gospodăria noastră prea multe chimicale inutile: coloranţi, parfumuri, detergenţi etc. Am început să elimin toate produsele care conţineau aceste ingrediente şi mi-am dat seama că am rămas fără cosmetice în baie, ceea ce mă liniştea şi mă deranja în acelaşi timp”, rememorează Eszter Szocs. Voia să aibă grijă de familia ei şi de ea însăşi într-un mod mult mai natural şi sănătos, motiv pentru care a început să caute produse de îngrijire personală, însă fără succes.

    Fie conţineau ingrediente nerecomandate în timpul sarcinii, fie nu conţineau deloc ingrediente active, fie nu erau ambalate corespunzător. A considerat că aceasta este o nişă de piaţă care are nevoie de contribuţia ei. „Am studiat cu mult entuziasm fişe de siguranţă, formulări, reţete, ingrediente şi am creat câte un produs pentru membrii familiei, prieteni şi cunoştinţe cu cereri şi probleme. Feedbackul a fost pozitiv din partea lor, aşa că, sprijinită de soţul meu, am deschis mica afacere în 2019.”

    A pus la bătaie o investiţie iniţială din resurse proprie, iar pe parcurs a tot reinvestit profitul obţinut pentru a creşte şi a dezvolta afacerea. Cel mai important proiect din 2023 a fost extinderea laboratorului, pentru care a cumpărat aparatură nouă în vederea creşterii capacităţii de producţie, ceea ce a permis producţia la o scară mai mare. Totul se întâmplă în comuna Săvădisla din judeţul Cluj, la 20 de kilometri de Cluj-Napoca. „Anul acesta, planificăm lansarea a trei produse noi. Unul dintre acestea, un ulei facial cu vitaminele C, A, E şi coenzima Q10, numit Aurora, a fost deja lansat. Acesta este un ulei anti-aging foarte potent.”

    Clienţii One Drop Cosmetics sunt majoritar femei care vor să-şi îngrijească pielea eficient şi natural, aflate în căutarea unor soluţii naturale pentru problemele tenului, cum ar fi acneea, roşeaţa, petele hiperpigmentare sau ridurile. „De asemenea, avem şi mame care caută produse cosmetice sigure pentru întreaga familie. Acestea ajung la noi căutând produse cu diverse ingrediente active, preferă produse neparfumate şi necolorate şi doresc un ambalaj reciclabil care să protejeze, în acelaşi timp, ingredientele active de razele solare.” Produsele din portofoliul One Drop Cosmetics respectă aceste criterii: conţin ingrediente active de înaltă calitate, în concentraţii mari, combinate cu uleiuri naturale, extracte şi vitamine, în ambalaje returnabile, reciclabile (sticle brune) sau compostabile (hârtie, carton).

    Preţurile variază în funcţie de produs, iar pe site-ul brandului, de pildă, un şampon solid costă 30 de lei, un balsam de buze este 20 de lei, o cremă hidratantă pentru ten uscat – 55 de lei, iar o apă micelară – 35 de lei. „Le comercializăm prin partenerii noştri, în magazine zero-waste şi cu produse handmade din oraşe precum Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc, Baraolt, Baia Mare, dar şi online şi la târguri.” Pentru Eszter, cea mai mare provocare până acum în dezvoltarea One Drop Cosmetics a fost partea administrativă. Nu avea experienţă în contabilitate, gestionarea stocurilor, facturare sau taxe şi i-a luat mult timp să înveţe totul, dar a reuşit cu ajutorul unui contabil bun şi răbdător care i-a explicat multe lucruri. „De asemenea, am participat la mai multe cursuri de antreprenoriat, programe de mentorat, unde am învăţat aspecte legate de economie şi management.” Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o este că, deşi momentan nu are niciun angajat, nu trebuie să facă totul singură. Există mulţi specialişti în domenii precum IT, marketing, social media şi administrarea afacerii, la care a ales să apeleze pentru a face afacerea să funcţioneze mai eficient şi mai fluent.   

    Clienţii One Drop Cosmetics sunt majoritar femei care vor să-şi îngrijească pielea eficient şi natural, aflate în căutarea unor soluţii naturale pentru problemele tenului, cum ar fi acneea, roşeaţa, petele hiperpigmentare sau ridurile.

     

    Pe site-ul brandului, un şampon solid costă 30 de lei, un balsam de buze este 20 de lei, o cremă hidratantă pentru ten uscat – 55 de lei, iar o apă micelară – 35 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Crama Jitar – cramă (judeţul Botoşani)

    Fondatori: Sebastian şi Ioana Jitariu

    Prezenţă: online şi în băcănii din Botoşani, Suceava, Iaşi

    Tanna –  atelier de genţi (Reghin)

    Fondatoare:
    Tania Puşcărău

    Prezenţă: online

    Rowa Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Spiritual Box – concept de business care vinde produse şi experienţe pentru dezvoltarea personală (Bucureşti)

    Fondatoare: Silvia Zaha

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    AuGustA – bere artizanală (Avrig, jud. Sibiu)

    Fondator: Costin Bădilă

    Investiţie iniţială: circa 1 mil. euro

    Prezenţă: în localuri din zona Sibiului, la terasa Reforma 9 din campusul universităţii USAMV

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Investiţie de 100 mil. euro în producţia de medicamente. Producătorul român Antibiotice Iaşi va primi finanţare din fonduri europene pentru două noi fabrici de medicamente critice

    ​Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, va primi o finanţare de 100 mil. euro din fonduri europene pentru a fabrica pe platforma de la Iaşi medicamente critice, adică produse pentru care nu există alternative terapeutice, iar o eventuală criză ar afecta grav pacienţii.

    Deja producătorul local fabrică 25 de medicamente din lista iniţială de produse critice, care cuprinde 200 de medicamente. Proiectul de 100 mil. euro al Antibiotice Iaşi pentru noi capacităţi de producţie este una dintre puţinele investiţii de asemenea anvergură în industria locală a fabricării de medicamente.

    „Din februarie am primit veşti că deja Comisia Europeană analizează posibilitatea de a investi în tehnologii şi produse strategice pentru Europa. Dezvoltându-se idei pe acest subiect, am mers, am discutat la Banca Europeană de Investiţii, ne-am consultat cu Ministerul Fondurilor Europene din România şi am lucrat, avem proiectele aproape gata. Dl Ministru Adrian Câciu mi-a spus astăzi (6 iunie 2024 – n.red) că s-a acceptat ideea şi vom avea finanţare din fonduri europene”, a spus pentru ZF Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.

    El a precizat că finanţarea este în procent de 100% din fonduri europene, prin ministerul Fondurilor Europene. Următorul pas după ce finanţarea de 100 mil. euro va ajunge la producătorul din Iaşi este pornirea licitţiilor şi a lucrărilor.

    „Vom realiza centrul de cercetare Inova aĂ, prin care vom accelera dezvoltarea licenţelor, a dosarelor de autorizare pentru produse critice şi nu numai. Realizarea lor se va face pe două situri noi de producţie. Medicamentele vor face parte atât din profilul companiei, în perspectiveă vom aduce suplimentar încă 20 de molecule în portofoliul companiei”, a mai spus Ioan Nani.

  • Producătorul turc de mobilă Adore Home vizează dublarea afacerilor în România, până la 3 mil. euro, şi ia în calcul construcţia unei unităţi de producţie

    Producătorul de mobilă Adore Home din Turcia, activ pe piaţa românească din 2022, estimează afaceri de 3 milioane de euro pe piaţa locală, de 2,3 ori mai mari faţă de nivelul de 1,3 milioane de euro înregistrat în 2023.

    Pe termen mediu, compania ia în calcul construcţia unei fabrici de mobilă în România şi extinderea în nouă state din Europa Centrală şi de Vest.

    „Vrem să investim în România într-o fabrică de mobilă care să deservească pieţele din întreaga regiune, dar nu numai. Acest plan este cu bătaie lungă, dar estimăm că în următorii cinci ani vom reuşi să ne îndeplinim acest vis, mai ales că piaţa în care activăm este în creştere”, explică Tunc Kagan Yilmaz, cofondator şi CEO al companiei.

    În România, compania are 40 de angajaţi şi operează un magazin online, care permite livrarea în toată ţara a produselor aflate în stoc. Mobila comercializată este importată de la fabrica de 248.000 de metri pătraţi deţinută de companie în Ankara, Turcia, dar şi de la furnizori din Grecia sau Danemarca.

    Cu o experienţă de peste 30 de ani în industria de mobilier, Adore Home operează în prezent mai mult de 900 de puncte de vânzare şi livrare de mobilă în peste 50 de ţări.

    Planurile companiei pentru următorii cinci ani includ extinderea producţiei şi livrărilor de mobilier în alte nouă ţări europene, respectiv Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Franţa, Italia şi Slovacia.

    La nivel mondial, Adore Home are peste trei milioane de clienţi, dintre care 120.000 în România. Aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei este asigurată de vânzările online.

     

  • Industria porcului se redresează. Premium Porc Group: 2023 a fost anul în care ne-am revenit după pesta porcină şi am reuşit să repopulăm fermele scoase din fluxul de producţie până la 85%

    ♦ România importă 80% din carnea de porc pe care o consumă, iar repopularea fermelor de către danezi este o veste bună.

    Premium Porc Group, cu capital danez, al doilea cel mai mare producător de carne de porc din România până la intrarea pestei porcine africane în ferme, începând din anul 2020, şi-a revenit şi a reuşit să repopuleze fermele închise.

    „Anul 2023 a fost anul în care Premium Porc Group şi-a revenit după imple­men­tarea unui proces ambiţios de redresare şi transformare a companiei, având în vedere episoad­ele de pestă porcină africană din anii anteriori, care au dus la închiderea mai multor ferme şi astfel la reducerea considerabilă a producţiei. La final de 2023 am reuşit să repopulăm fermele scoase din fluxul de producţie, ajungând la un grad de utilizare a capacităţii normale de producţie de 85%“, au spus repre­zentanţii grupului.

    Ei au răspuns la întrebările ZF trimise cu ocazia realizării unei noi ediţii a catalogului Cei mai mari jucători din economie. În fruntea grupului se află Lars Drescher, CEO al Premium Pork International Danemarca şi Kim Østergaard, General Manager al Premium Porc Group România.

    Pesta porcină africană a intrat în România la mijlocul anului 2017, iar Premium Porc Group a depistat un caz de pestă porcină în ianuarie 2020 în ferma Gulianca, din judeţul Brăila, şi circa 26.000 de porci au fost sacrificaţi. Apoi, la începutul anului 2022, au fost nevoiţi să închidă şase ferme şi au ajuns la jumătate din capacitate, adică circa 300.000 de capete de porci. La acel moment, grupul avea nouă ferme pe plan local, în şase judeţe, Brăila, Braşov, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea şi aproximativ 500 de angajaţi.

    „Cea mai mare provocare a companiei şi a industriei rămâne pesta porcină africană care face ravagii printre crescătorii de porci din România, atât entităţi comerciale, cât şi gospodării“, spun reprezentanţii Premium Porc Group. Cu toate acestea, la finalul anului 2023, ei sperau ca anul acesta să aibă o „producţie apropiată de ce aveam înainte de dezastru“.

    Aceştia au explicat că acum sunt condiţiia favorabile de piaţă pentru industria locală de creştere a porcinelor prin stabilizarea preţurilor la materiile prime, în special la cereale. „Evoluţia preţului la carnea de porc a reprezentat o oportunitate care ne-a ajutat să ne mărim cifra de afaceri şi să revenim pe profit după o perioadă mare de timp“, au întărit ei.

    În 2023, Premium Porc Group a realizat o cifră de afaceri de 65,6 milioane de euro, în creştere cu 42% faţă de anul precedent, şi speră să se menţină la un nivel similar în acest an. Veniturile realizate anul trecut se apropie de cele din 2019, de 70 de milioane de euro. Totodată, compania a revenit pe profit, care a fost de 6,3 milioane de euro. Cu toate acestea, ei spun că e în continuare o mare provocare să atragă şi reţină angajaţi potriviţi, la toate nivelurile.  

     

    Eficienţă energetică de 10 mil. euro

    „În 2024, compania va investi în mai multe proiecte de eficienţă energetică, inclusiv sisteme de utilizare a energiei regenerabile produse de panouri fotovoltaice, şi va continua investiţiile pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea activităţii la nivel de producţie porcine şi producţie furaj. Valoarea proiectelor pe care dorim să le implementăm se apropie de nivelul de 10 milioane de euro“, au spus reprezentanţii Premium Porc Group. 

  • Abatorul Periş, unul dintre cei mai mari jucători locali din industria cărnii, l-a recrutat în funcţia de director general pe Bogdan Magheru, executiv cu peste 20 de ani de experienţă în industria alimentară

    Abatorul Periş, cel mai mare procesator al porcilor şi cărnii de porc din sud-estul ţării, business deţinut de Jabbar Kanani, fondatorul Agricover, anunţă numirea lui Bogdan Magheru în funcţia de director general începând cu 1 iunie.

    Grupul Periş adună în portofoliu trei companii specializate în producţia de produse de carne – Abatorul Periş, Cathedral Distribution şi Policalita, şi compania Almado Total Distribution, care operează un lanţ de magazine de specialitate.

    Din noul rol, Bogdan Magheru va coordona integrarea şi optimizarea fluxurilor de producţie din portofoliul grupului şi simplificarea operaţională, astfel încât volumul producţiei şi al vânzărilor să crească la nivelul cererii. De asemena, va implementa un program de reducere a costurilor de producţie vizând o îmbunătăţire semnificativă a performanţei financiare consolidate a grupului, potrivit informaţiilor  transmise miercuri de oficialii companiei.

    “Schimbările din această primă parte a anului urmăresc atingerea unei performanţe financiare superioare.”, spune Jabbar Kanani, fondatorul Abatorului Periş.

    Bogdan Magheru deţine peste 28 de ani de experienţă managerială, care include 10 ani în cadrul Metro Cash & Carry România, timp în care a ocupat progresiv funcţii de conducere în departamentele comercial şi de operaţiuni, 2 ani ca Manager de Aprovizionare în cadrul CDE R Interex SA (membră a Grupului Intermarche, Franţa) şi 6 ani la conducerea Westfleisch România SRL.

    Absolvent al Universităţii Politehnice Timişoara, cu o diplomă de Inginer Mecanic, cu specializare în Robotica Industrialiă,  Bogdan Magheru este vorbitor nativ de germană şi română.

    Abatorul Periş este cel mai mare procesator al porcilor şi cărnii de porc din sud-estul ţării şi deţine la Niculeşti,  judeţul Dâmboviţa, o facilitate de producţie, cu o capacitate de procesare de 500.000 de capete.

    Compania înfiin­ţată în 2019 de Jabbar Kanani, fonda­torul Agricover, are peste 400 de an­ga­jaţi şi estima pentru 2023 o cifră de afaceri de 100 milioane de euro.