BusinessMagazin

Tag: proces

  • Lanţul de librării Cărtureşti vrea să introducă roboţi în unităţi. Ce vor face aceştia

    Druid, companie specializată în proiectarea şi dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, anunţă semnarea unui parteneriat cu lanţul de librării Cărtureşti pentru proiectarea şi dezvoltarea unui chatbot care să ofere o experienţă digitală modernă pasionaţilor de carte şi întregii comunităţi culturale reunite în jurul brandului Cărtureşti.

    Druid, companie specializată în proiectarea şi dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, anunţă semnarea unui parteneriat cu lanţul de librării Cărtureşti pentru proiectarea şi dezvoltarea unui chatbot care să ofere o experienţă digitală modernă pasionaţilor de carte şi întregii comunităţi culturale reunite în jurul brandului Cărtureşti.

    „Asistentul Cărtureşti va ghida clienţii printre cele peste 300.000 de produse pe care le oferim, va fi alături de ei în procesul de achiziţie, va face recomandări. Sunt convins că acest chatbot va avea un impact pozitiv în experienţa digitală de interacţiune cu brandul Cărtureşti şi în satisfacţia cititorilor noştri”, spune Adrian Păun, Online Marketing Manager Cărtureşti.

    După un proiect pilot realizat la finalul anului 2019, Cărtureşti a decis adopţia unui prim asistent virtual de tip FAQ care să simplifice zona de call center, preluând cele mai uzuale întrebări şi oferind răspunsuri rapide şi inteligente clienţilor.

    Asistentul Cărtureşti este găzduit în site-ul Carturesti.ro şi este integrat cu baza de date a acestuia.

    Chatbotul este conceput, antrenat şi învăţat să caute rapid informaţii în baza de date pentru a răspunde automat intereselor vizitatorilor site-ului, degrevând, astfel, agenţii de call center, care în prezent oferă răspunsuri prin căutări manuale.

    „Atracţia mea personală spre carte, artă şi cultură în general transformă proiectul DRUID din Cărtureşti într-un proiect de suflet”, spune Liviu Drăgan, CEO Druid.

    Druid este singura companie din România specializată în dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip Enterprise, şi unul dintre puţinii furnizori la nivel global care acoperă toate tipurile de implementări – cloud, hybrid sau on-premises. Sutele de şabloane conversaţionale preconfigurate pe roluri, procese şi industrii asigură lansarea în producţie în doar câteva săptămâni.

  • Ce presupune procesul de conectare a caselor de marcat la sistemul ANAF

    Procesul de conectare a caselor de marcat la sistemul ANAF început anul acesta a generat până acum conectarea a peste 31.000 de contribuabili la sistemul informatic al instituţiei. Potrivit reprezentanţilor Danubius Exim, distribuitorul autorizat pentru casele de marcat Datecs în România, marii comercianţi au prioritate în această etapă, „dat fiind aportul important pe care aceştia îl au la bugetul de stat însă procesul de conectare este deschis şi pentru celelalte categorii de contribuabili”.

    Concret, termenele limită pentru conectarea aparatelor de marcat la sistemul ANAF, conform OPANAF publicat la data de 31 martie 2021, sunt fixate astfel:

    ● Marii contribuabili trebui să se asigure că au echipamente conectate până la 30 iunie 2021
    ● Contribuabilii mici şi mijlocii până la data de 30 noiembrie 2021

    „Proiectul de conectare nu este un pilot, lucru reflectat şi în faptul că un număr considerabil de operatori economici şi-au conectat deja echipamentele. De subliniat este faptul că acei contribuabili care se conectează la sistemul informatic al ANAF nu vor mai avea obligaţia depunerii declaraţiei A4200 pentru vânzările efectuate prin intermediul casei de marcat pentru luna precedentă. De altfel, nu recomandăm contribuabililor să aştepte apropierea termenelor limită de conectare pentru a contacta unităţile de service autorizate pentru că riscă să aştepte la cozi şi să fie amendaţi în cazul în care nu se încadrează în deadline”, explică Velin Ganev, director general Danubius Exim, într-un comunicat de presă.

    Comercianţii vor suporta în întregime sancţiunile dacă vor depăşi termenele limită de conectare la serverele ANAF. Amenzile au o valoare între 8.000 şi 10.000 de lei. „Fiecare contribuabil trebuie să apeleze la o unitate de service autorizată care să îi activeze profilul necesar comunicării directe casei de marcat cu serverele ANAF”, adaugă Velin Ganev.

    Procesul de conectare poate dura peste 40 de minute, în cazul în care nu intervin impedimente. Conectarea caselor de marcat  este un pas fundamental în ceea ce priveşte digitalizarea administraţiei fiscale, creşterea gradului de colectare şi pentru uşurarea sarcinilor de contribuabililor, care nu vor mai fi nevoiţi să depună lunar declaraţia A4200, adaugă reprezentanţii companiei. Potrivit lor, tot ce au de făcut cei care deţin deja o casa de marcat cu jurnal electronic este să verifice cum poate fi conectată la internet, pentru că fiecare casă dispune de opţiuni de conectivitate diferite.

    Cei care urmează să cumpere o casă de marcat cu jurnal electronic trebuie să o treacă printr-un proces de fiscalizare, care constă în activarea memoriei şi a jurnalului electronic. Anterior fiscalizarii se depune dosar la ANAF, prin care se solicită un număr unic de identificare (numit NUI), se poate depune şi online prin intermediul “Spaţiul Virtual Privat”. „După parcurgerea acestor paşi, trebuie să iei legătura cu o firmă specializată care să asigure instruirea personalului şi fiscalizarea.”
     

  • Marian Vanghelie a fost condamnat la 11 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită de 30 mil. euro

    Marian Vanghelie a fost condamnat la 11 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită de 30 de milioane de euro. Decizia nu este definitivă. Dosarul se află în instanţă de şase ani.

    Marian Vanghelie a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită de 30 de milioane de euro.

    „Condamnă pe inculpatul Vanghelie Marian- Daniel la pedeapsa rezultantă de 11 ani si 8 luni închisoare. Interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale”, scrie în documentul Tribunalului.

    De asemenea, judecătorul a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti şi îl obligă pe inculpatul Vanghelie Marian- Daniel să plătească părţii civile suma de 15.044.700 euro, la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune materiale.

    Alte trei persoane au fost condamnate cu pedepse cuprinse între 3 şi 8 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.

  • România, din ce în ce mai bătrână. Procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei s-a accentuat

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii tinerilor, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. 

    La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12442 mii persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).

    Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 11305,5 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115,0 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2020. Vârsta mediană a fost de 42,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2020.

    La 1 ianuarie 2021, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul bărbaţilor, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la femei de 8,2%.

    Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,7%), 10-14 ani (5,2%) şi 15-19 ani (5,1%).

  • Liviu Dragnea a câştigat procesul în care a cerut recunoaşterea dreptului la muncă

    Liviu Dragnea a câştigat, vineri, procesul în care cerea recunoaşterea, de către Administraţia Penitenciarului Rahova, a zilelor pe care le-ar fi putut câştiga prin muncă dacă ar fi fost lăsat să lucreze. Decizia magistraţilor Judecătoriei Sector 5 este definitivă.

    Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au admis, vineri, în parte, contestaţia formulată de Liviu Dragnea, în contradictoriu cu Administraţia Penitenciarului Rahova.

    Magistraţii au desfiinţat, în parte, încheierea atacată şi rejudecând au obligat Administraţia Penitenciarului Rahova Bucureşti să îi recunoască fostului lider PSD zilele câştig din muncă pe care le-ar fi realizat în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 şi 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, pentru care s-a constatat în mod definitiv încălcarea dreptului la muncă.

    Pe de altă parte, a fost respinsă contestaţia formulată de Dragnea pentru recunoaşterea ca zile câştig din muncă a perioadei 12 decembrie 2020 – 6 ianuarie 2021 (perioadă în care Liviu Dragnea a fost internat la Penitenciarul Spital Jilava şi Penitenciarul Spital Rahova, ca neîntemeiată.

    Decizia de vineri a magistraţilor Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.

    Liviu Dragnea a fost sancţionat după apariţia interviului dat prin Skype fostei sale consiliere şi a rămas fără drept de muncă. Cum zilele de muncă sunt considerate zile executate câştigate, fostul lider PSD a pierdut, din cauza sancţiunii, şansa de a ieşi ceva mai repede din penitenciar.

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a transmis atunci că nu a aprobat interviul, ci doar i-a permis lui Liviu Dragnea să comunice online cu apropiaţii, pe Skype.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, în mai 2019, la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

  • New York City dă în judecată pe Exxon, BP, Shell pentru schimbările climatice

    New York City a dat în judecată trei mari companii petroliere, precum şi principalul grup comercial din industria petrolieră americană, susţinând că firmele induc în eroare vânzând combustibili ca fiind „mai curaţi” şi se prezintă ca lideri în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Reuters.

    Procesul vine după ce o curte de apel federală a respins în această lună efortul oraşului de a obliga cinci mari companii petroliere să contribuie la plata daunelor cauzate de încălzirea globală.

    Plângerea arată că Exxon Mobil Corp, BP Plc, Royal Dutch Shell şi grupul industrial American Petroleum Institute “au indus în eroare în mod sistematic şi intenţionat consumatorii” prin vânzarea de combustibil „mai curat” şi cu emisii mai reduse, fără a dezvălui impactul asupra climei.

    „Aceste procese nu au niciun merit şi nu fac nimic pentru a avansa în eforturile care abordează schimbările climatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

    Compania Shell s-a declarat „dezamăgită” de proces şi consideră că schimbările climatice necesită „acţiuni din toate sectoarele de afaceri, inclusiv de la noi”, a spus purtătorul de cuvânt Anna Arata.

    Industria oferă energie la preţuri accesibile “reducând în acelaşi timp substanţial emisiile”, a declarat Paul Afonso, directorul juridic al API, adăugând că procesul este “lipsit de merite”.

    BP a refuzat să comenteze.

    La începutul acestei luni, a doua Curte de Apel a decis într-un proces separat în favoarea BP, Chevron Corp, ConocoPhillips, Exxon şi Shell şi a respins eforturile oraşului de a acţiona în instanţă companiile pentru daunele cauzate de producţia şi vânzarea de combustibili fosili.

    Procesul respectiv, intentat în 2018, a fost un efort timpuriu în rândul statelor şi oraşelor americane de a se adresa instanţelor şi de a folosi legile pentru a aborda schimbările climatice.

  • Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii patronale, răspunde la declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare: Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri

    Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de preşedintele şi CEO Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, apreciază în sens pozitiv declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, şi menţionează că multe dintre companii şi-au exprimat nu doar disponibilitatea, ci au şi investit în crearea unor astfel de facilităţi, însă procesul de vaccinare nu poate începe fără a exista o direcţie clară de la autorităţi.

    “Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri. În cele mai multe cazuri, pregătirea logistică va lua puţin timp, dar ea nu poate începe fără direcţie clară de la autorităţi. Ce norme, ce reguli, cum, când, unde, cu cine, cum vin vaccinurile. Lăudăm deschiderea, aşteptăm instrucţiunile şi am dori să existe o consultare între autorităţi şi mediul privat, pentru a evita anumite probleme pe care noi le anticipăm”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    Companiile au susţinut eforturile autorităţilor de a gestiona pandemia COVID 19, prin donaţii care să sprijine sistemul medical pentru asigurarea unei îngrijiri cât mai bune pentru pacienţi, sprijin acordat achiziţiei de teste şi orice a fost nevoie pentru a depăşi criza, iar recent, mai multe companii cu peste 140.000 de angajaţi şi-au arătat disponibilitatea de a amenaja centre private de vaccinare, suportând costurile logistice.

    “Ştim că trebuie să facem din nou un ultim efort în încercarea de a relua viaţa normală. Revenim la normalitate, împreună, într-un parteneriat onest si transparent între toţi actorii vieţii publice”, adaugă Radu Burnete .

  • Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii patronale, răspunde la declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare: Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri

    Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de preşedintele şi CEO Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, apreciază în sens pozitiv declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, şi menţionează că multe dintre companii şi-au exprimat nu doar disponibilitatea, ci au şi investit în crearea unor astfel de facilităţi, însă procesul de vaccinare nu poate începe fără a exista o direcţie clară de la autorităţi.

    “Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri. În cele mai multe cazuri, pregătirea logistică va lua puţin timp, dar ea nu poate începe fără direcţie clară de la autorităţi. Ce norme, ce reguli, cum, când, unde, cu cine, cum vin vaccinurile. Lăudăm deschiderea, aşteptăm instrucţiunile şi am dori să existe o consultare între autorităţi şi mediul privat, pentru a evita anumite probleme pe care noi le anticipăm”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    Companiile au susţinut eforturile autorităţilor de a gestiona pandemia COVID 19, prin donaţii care să sprijine sistemul medical pentru asigurarea unei îngrijiri cât mai bune pentru pacienţi, sprijin acordat achiziţiei de teste şi orice a fost nevoie pentru a depăşi criza, iar recent, mai multe companii cu peste 140.000 de angajaţi şi-au arătat disponibilitatea de a amenaja centre private de vaccinare, suportând costurile logistice.

    “Ştim că trebuie să facem din nou un ultim efort în încercarea de a relua viaţa normală. Revenim la normalitate, împreună, într-un parteneriat onest si transparent între toţi actorii vieţii publice”, adaugă Radu Burnete .

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce planuri au cu el şi cum arată acum – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    GALERIE FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTGRAL

  • Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România: Digitalizarea accelerată poate genera o creştere de peste 16% a PIB-ului României în următorii 6 ani. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat

    Procesul de digitalizare al României, accelerat anul trecut de contextul pandemic şi măsurile de distanţare generate de acesta, ar putea contribuit la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al ţării cu aproximativ 16,48%, arată un raport realizat de firma de consultanţă Deloitte pentru Vodafone.

    „Pentru o ţară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul naţional de redresare, ajută la gestionarea provocărilor economice şi ale societăţii şi poate genera un progres economic semnificativ, cu o creştere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

    Ea a adăugat că această creştere plasează România pe locul doi ca ţară beneficiară dintre cele evidenţiate la nivelul UE – precum Italia, Cehia, Ungaria sau Olanda -. Potrivit raportului, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

    „ Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI – Indicele economiei şi societăţii digitale – este un instrument eficient prin care România şi toate ţările UE pot măsura evoluţia în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranţă o provocare imensă, dar cred că printr-o strânsă colaborare între sectorul public şi cel privat putem atinge acest obiectiv şi putem transforma în realitate potenţialele beneficii ale digitalizării”, a mai spus Murielle Lorilloux.

    Raportul a fost întocmit pe baza datelor colectate din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene şi din Marea Britanie, în perioada 2014-2019.

    În cazul României, creşterea scorului înregistrat în 2019, cu doar cinci puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%, arată informaţiile din raport.

    „Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%. Raportul menţionează că dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”