area Britanie va declanşa “când va fi pregătită” şi ţinând cont de “interesul naţional” procedura de ieşire din Uniunea Europeană, afirmă Chris Grayling, preşedintele Camerei Comunelor şi un aliat al viitorului premier Theresa May.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va declanşa procedura de redresare financiară la City Insurance, al patrulea asigurător RCA în 2015, după ce a constatat, în urma unui control inopinat, că societatea are nevoie de peste 155 milioane de lei pentru reîncadrarea în marja de solvabilitate minimă, potrivit Digi24.ro.
De asemenea, în urma neregulilor constatate, instituţia urmează să-i amendeze pe directorul general al City Insurance, Dan Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase, directorul general adjunct şi directorul de daune al asigurătorului.
”Debitorii de bună credinţă care întâmpină dificultăţi financiare pot opta pentru instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei lor financiare prin stingerea datoriilor, conform Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. În procedura insolvenţei se suspendă executarea silită şi se stopează calculul de dobânzi/ penalităţi”, se arată într-un comunicat al ARB.
În opinia asociaţiei, avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie la creditul angajat, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului.
Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu peste 2000 de societăţi faţă de 2014, aproape 7450 societăţi fiind în această situaţie, potrivit unui studiu realizat de KeysFin.
La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015, se arată în studiul Keysfin.
Anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).
Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.
“Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii de la KeysFin.
Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate, dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.
Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. “Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.,
cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).
“Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.
Cu amenzi care totalizează 67.000 de lei, adunate de-a lungul mai multor ani, o prostituată din Deva este cel mai mare datornic la bugetul local, potrivit datelor centralizate de funcţionarii de la Serviciul Taxe şi Impozite, scrie Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, care citează Agerpres.
“Cea mai mare sumă pe care o avem de recuperat este de 67.000 de lei şi reprezintă amenzi pentru practicarea prostituţiei. În acest caz a fost demarată procedura de transformare a amenzii în munca în folosul comunităţii. Este o procedura destul de greoaie şi, de aceea, durează relativ mult. Decizia (de transformare a amenzii în ore de muncă, n.r.) poate fi luată doar de catre instanţa de judecată”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei Deva, Mona Voinescu.
Un referent din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) are o avere nejustificată de peste 83.000 de euro în 2009, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 352.074 de lei (aproximativ 83.089 de euro), între averea dobândită si veniturile realizate în cursul anului 2009 de George Turtureanu, referent în PMB.
Turtureanu a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare
Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.
Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.
Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate – dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.
Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.
Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.
Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.
Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.
Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.
A trecut un an şi jumătate de administrare specială a Astra, în care acţionarii nu au putut susţine majorarea capitalului social cu necesarul de 425 de milioane de lei şi nici nu au putut să atragă vreun investitor strategic care să aducă banii necesari supravieţuirii companiei, până când consiliul ASF a decis, la data de 26 august, închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizaţiei de funcţionare şi solicitarea intrării în procedură de faliment a societăţii Astra Asigurări. Autoritatea de Supra-ve-ghere Financiară (ASF) a pus astfel capăt unei istorii de 25 de ani, prin decizia de dizolvare a Astra Asigurări şi de deschidere a procedurii de faliment.
Compania omului de afaceri Dan Adames-cu, controlată prin intermediul firmelor The Nova Group Investments Romania şi Epsilon Estate Provider, era până acum doi ani cel mai mare asigurător din piaţă, iar falimentul ei a lăsat 1.400 de angajaţi fără un loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor.
Managementul defectuos al activităţii companiei, servirea anumitor interese personale sau de grup prin utilizarea activelor, precum şi raportarea distorsionată atât a performanţei financiare, cât şi a indicatorilor de pruden-ţia-litate, având ca efect crearea aparenţei de conformitate cu regulile în vigoare, sunt principalele cauze ce au condus la falimentul Astra Asigurări, potrivit raportului administratorului special al companiei, KPMG, analizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Tribunalul Bucureşti a amânat de mai multe ori luarea unei decizii privind falimentul Astra Asigurări, dar a aprobat la începutul lunii decembrie cererea de faliment a companiei printr-o decizie care nu este însă definitivă. Pe 16 decembrie, KPMG Restructuring, lichidatorul judiciar provizoriu al Astra Asigurări, a anunţat că a iniţiat elaborarea strategiei de lichidare a patrimoniului societăţii de asigurare. Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora, va începe însă plăţile numai după o decizie definitivă a instanţei. Astra Asigurări avea, la finalul lunii iunie 2,5 milioane de poliţe valabile, potrivit ASF.
Decizia fermă a ASF a reprezentat o lovitură puternică de imagine asupra pieţei locale de asigurări şi a zguduit şi mai mult încrederea asiguraţilor, şi aşa redusă, în companiile locale de asigurări; dar a avut şi efecte concrete, precum creşterea preţului pentru poliţele auto RCA. După falimentul Astra, prima medie pentru poliţele de răspundere civilă auto a crescut cu peste 15%, o creştere semnificativă înregistrându-se pe segmentul transporturilor, unde o poliţă a ajuns să fie în prezent de două-trei ori mai scumpă.
Ca urmare a falimentului Astra, dar şi a noilor standarde din domeniu, care obligă la majorarea capitalului firmelor de asigurări, tarifele RCA vor creşte anul viitor, creşterea fiind estimată de reprezentanţii companiilor de asigurări la 15%. Astra se afla pe poziţia a treia în clasamentul asigurătorilor locali, loc ocupat în prezent de Groupama, cu prime brute subscrise în valoare de 579 de milioane de lei pentru perioada ianuarie-septembrie. Allianz-Ţiriac este în considerare liderul pieţei, cu subscrieri de aproximativ 770 de milioane de lei în primele nouă luni ale acestui an şi în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania este urmată de Omniasig, cu afaceri de 694 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Falimentul Astra a adus în clasamentul primilor 10 asigurători de pe piaţa locală compania Uniqa, cu afaceri de 265 de milioane de lei în intervalul ianuarie septembrie. Cele 35 de societăţi de asigurare care activează pe piaţa locală (20 axate pe asigurări generale, opt – asigurări de viaţă şi 7 – activitate compozită) au raportat afaceri de 6,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu aproximtiv 7,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, motorul pieţei fiind în vânzările mai mari de poliţe auto obligatorii (RCA) şi unit-linked.
Până acum gradul de intermediere a brokerilor de asigurări a ajuns la 59,33%, cu o valoare totală a primelor brute intermediate de 3,75 de miliarde de lei; în creştere cu 13,59% faţă de anul trecut. Clasamentul brokerilor de asigurare este condus de Safety Broker (270 de milioane de lei), Marsh (242 de milioane de lei) şi Transilvania Broker (200 de milioane de lei), potrivit ASF.
Piaţa de asigurări va trece prin schimbări şi anul viitor, în contextul în care din 2016 intră în vigoare noile standarde de solvabilitate Solvency II, care urmăresc creşterea protecţiei asiguraţilor prin armonizarea reglementării şi supravegherii sectorului. Totodată, setul european de directive este conceput pentru a preveni acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar şi pentru a anticipa evoluţii nefavorabile din acest sistem.