BusinessMagazin

Tag: privat

  • Absolventa de ASE care a coordonat tranzacţii de peste 3 miliarde de euro conduce acum unul dintre cei mai mari jucători din piaţa pensiilor private

    Cariera în domeniul financiar bancar şi-a început-o în urmă cu 16 ani. De atunci, a acumulat expertiză pe piaţa de capital, în consultanţa financiară pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru finanţări structurate, şi a coordonat tranzacţii totale în valoare de peste 3 miliarde de euro. În perioada 2010 – 2013 a condus departamentul corporate finance advisory din cadrul UniCredit Corporate & Investment Banking România, iar anterior a ocupat mai multe poziţii executive şi manageriale în divizia de corporate şi investment banking a ING în România şi în Marea Britanie.

    În prezent, obiectivul principal al CEO-ului NN Pensii este să contribuie la dezoltarea unei culturi de economisire pe termen lung în România şi să sprijine românii să devină mai responsabili şi mai implicaţi privind pensia lor, asigurându-şi astfel un viitor financiar mai bun. Numărul de participanţi la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) este estimat la aproximativ 6,8 milioane pentru finalul acestui an, în timp ce activele nete vor ajunge la 31 de miliarde de lei (6,9 miliarde de euro).

    Raluca Ţintoiu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi un MBA la London Business School.

  • Absolventa de ASE care a coordonat tranzacţii de peste 3 miliarde de euro conduce acum unul dintre cei mai mari jucători din piaţa pensiilor private

    Cariera în domeniul financiar bancar şi-a început-o în urmă cu 16 ani. De atunci, a acumulat expertiză pe piaţa de capital, în consultanţa financiară pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru finanţări structurate, şi a coordonat tranzacţii totale în valoare de peste 3 miliarde de euro. În perioada 2010 – 2013 a condus departamentul corporate finance advisory din cadrul UniCredit Corporate & Investment Banking România, iar anterior a ocupat mai multe poziţii executive şi manageriale în divizia de corporate şi investment banking a ING în România şi în Marea Britanie.

    În prezent, obiectivul principal al CEO-ului NN Pensii este să contribuie la dezoltarea unei culturi de economisire pe termen lung în România şi să sprijine românii să devină mai responsabili şi mai implicaţi privind pensia lor, asigurându-şi astfel un viitor financiar mai bun. Numărul de participanţi la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) este estimat la aproximativ 6,8 milioane pentru finalul acestui an, în timp ce activele nete vor ajunge la 31 de miliarde de lei (6,9 miliarde de euro).

    Raluca Ţintoiu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi un MBA la London Business School.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • PROTESTUL mamelor! „Au fost trei copii într-un pat de spital, ceea este de neconceput. Mi-am luat imediat copilul acasă şi am mers la un spital privat”

    30 de părinţi au protestat marţi după-amiază împotriva condiţiilor mizere de la spitalul Judeţean din Arad unde au stat şi câte trei copii într-un pat.

    Spre comparaţie, senatorul PSD Şerban Nicolae a spus că nu i se pare normal ca cei condamnaţi pentru corupţie să stea câte trei în pat şi trebuie eliberaţi. Bolnavii care stau câte trei în pat ce ar trebui să facă?

    Protestul mamelor poate fi şi o reacţie la protestele civice împotriva corupţiei arătând că românii s-au cam săturat de explicaţii că nu se poate.

    Acţiunea a avut loc după ce Cristina Rusu, mamă a unei fete de patru ani şi jumătate, a povestit într-o scrisoare deschisă experienţa de la această secţie unde a ajuns la finele săptămânii trecute, informează vocea.biz.

    ”Am fost opt persoane într-un spaţiu care nu se poate numi salon de spital. Pe secţie era o singură asistentă, care nici nu avea timp să se ocupe de copii. Practic, fiecare copil bolnav era pe cont propriu. Toate mamele care aveau copii pe secţie au fost revoltate. Nu primeau tratament la timp, nu le băga nimeni în seamă”, a povestit arădeanca.

    Ea a numit spitalul ”un lagăr de exterminare”, din care a fost nevoită să îşi retragă copilul bolnav de enteroviroză pe propria răspundere, alegând un tratament în regim privat.

    ”Nu pot accepta că trăiesc într-un oraş mare şi să nu beneficiez de sistemul medical de stat. Fetiţa mea a ajuns la spital ca o legumă, dar mi s-a spus că nu mi se face nicio investigaţie medicală până luni, când vine medic, şi că am noroc dacă atunci va fi văzută de vreun doctor. Nu a primit nici antitermic pe motiv că nu înghite pastile la patru ani şi jumătate”, a adăugat Cristina Rusu.

    Alţi părinţi au relatat cazuri asemănătoare, povestind despre condiţiile necorespunzătoare şi aglomeraţia din saloane. ”În weekend-ul trecut au fost trei copii într-un pat, ceea este de neconceput. Mi-am luat imediat copilul acasă şi am mers la un spital privat”, a spus un tată.

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Nu aruncaţi cu pietre: Unde este mai mare „abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia“, în sectorul de stat sau în cel privat?

    Percepţia generală este că abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia în general se desfăşoară numai în relaţia cu sectorul de stat, instituţii, regii autonome, companii de stat sau majoritar de stat, profesii de utilitate publică, cum ar fi notarii, sau servicii de utilitate publică operate privat.

    Percepţia generală este că abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea/luarea de mită, corupţia în general, nu implică firmele private între ele sau pe cei care lucrează la firmele private. 

    Nu aruncaţi cu pietre: Unde este mai mare „abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia“, în sectorul de stat sau în cel privat?

  • 2016 a adus salarii mai mari cu peste 9% şi bonusuri în creştere cu 19% în mediul privat

    Anul trecut a fost unul foarte bun pentru piaţa muncii din România, mai ales în mediul privat, unde salariile, bonusurile şi numărul de locuri de muncă a fost în creştere, potrivit Smartree Workforce Index.

    Astfel, comparativ cu anul 2015, salariile din mediul privat au crescut cu 9,35%, în timp ce bonusurile au fost mai mari cu aproape 19%.

    De asemenea, şi numărul de angajaţi din companiile private a crescut anul trecut cu peste 7%, comparativ cu 2015, iar bunăstarea totală a acestora s-a îmbunătăţit considerabil, cu aproape 6%.

    “Creşterea numărului de angajaţi din ultimul an a avut la bază, în principal, deschiderea de noi puncte de lucru în România de către companiile multinaţionale. Astfel, domenii precum IT, Retail, Outsourcing, HR, Contabilitate şi Logistică au fost cele care au luat cel mai mare avânt anul trecut. Însă, desigur, 2016 a însemnat şi o foarte mare provocare pentru companii în a găsi personalul calificat necesar şi, de asemenea, în a păstra angajaţii valoroşi”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, companiile au fost nevoite să ofere salarii mai mari care au crescut în medie cu 9,35%. Pe de altă parte, în condiţiile unei pieţe a muncii în continuă schimbare, angajaţii au avut nevoie şi de alte instrumente de motivare. Astfel, şi bonusurile oferite de companii au crescut anul trecut cu aproape 19%.