BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Ryanair, noi modificări semnificative ale politicii de bagaje

    Îmbarcarea prioritară, care costa anterior între 20 şi 38 de euro, va ajunge acum la un nivel maxim de 60 de euro. Pentru cei care rezervă în avans, costul va varia între 6 euro şi 36 de euro, în funcţie de cursă şi dată.

    Bagajele de mână mici, cu dimensiuni de 40x20x25 cm, vor rămâne gratuite.

    Pentru bagajele mai mari, Ryanair a introdus o structură de preţuri diferenţiată. Un bagaj de 10 kg va costa între 11,99 şi 29,99 euro dacă este indicat în momentul rezervării şi între 23,99 şi 40 euro dacă este adăugat ulterior.

    Situaţia este şi mai costisitoare pentru bagajele de 20 kg: între 18,99 şi 59,99 euro la rezervare şi între 44 şi 59,99 euro dacă sunt adăugate după achiziţionarea biletului.

    Compania a introdus şi taxe suplimentare pentru situaţii speciale. Pentru fiecare kilogram în plus faţă de limita de greutate, pasagerii vor plăti 12 euro. Bagajele speciale, cum ar fi echipamentul sportiv sau muzical, vor fi taxate cu 50 de euro suplimentar, indiferent dacă sunt adăugate în avans sau ulterior.

    Ryanair justifică aceste modificări, potrivit Il Messaggero, ca fiind necesare pentru a se adapta la costurile tradiţionale de îmbarcare a bagajelor la poartă.

    Cu toate acestea, decizia a stârnit nemulţumiri în rândul pasagerilor, care se plâng de diferenţa tot mai mare între preţul iniţial afişat şi costul final al călătoriei.

  • Analiză: Preţurile medii ale apartamentelor au crescut cu 15% în septembrie

    În acelaşi timp, în luna septembrie au fost cu 52% mai multe interacţiuni între vânzători şi cumpărători comparativ cu luna septembrie a anului trecut.

    „Luna septembrie a adus noi modificări în evoluţia preţurilor apartamentelor de vânzare, evidenţiindu-se creşteri mai pronunţate în anumite zone. De exemplu, în Sibiu preţurile au crescut cu 21%, reflectând o cerere tot mai mare pe această piaţă. În alte regiuni, cum ar fi Constanţa, evoluţiile au fost mai temperate. Un aspect interesant este că, deşi vizualizările paginilor au crescut într-un ritm mai lent, contactările directe dintre vânzători şi cumpărători au avansat cu 52%, sugerând o determinare mai mare din partea celor interesaţi de achiziţie. Această dinamică indică o audienţă mai decisă şi implicată activ în procesul de cumpărare”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.

    În Bucureşti, preţul mediu pentru vânzarea apartamentelor noi şi vechi a fost de 1.899 euro/metru pătrat, cu 16% mai ridicat faţă de septembrie 2023. Apartamentele vechi sunt, în medie, mai scumpe cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, având un preţ de 1.942 euro/metru pătrat. Apartamentele noi se găsesc la un preţ mediu de cerere de 1.833 euro şi sunt cu 18% mai scumpe faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Astfel, preţul mediu al unei garsoniere (40mp) în Bucureşti a fost de 74.187 euro, preţul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) este de 102.008 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) este de 139.102 euro.

    În Cluj Napoca, preţurile medii pentru apartamente au fost de 2.824 euro/metru pătrat (în creştere cu 13% în septembrie 2024 vs. 2023). Pentru un apartament nou media a fost de 2.835 euro/metru pătrat, iaar pentru unul vechi de 2.811 euro/metru pătrat, cu 15% mai ridicat comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior.

    Preţul mediu al unei garsoniere (40mp) din Cluj-Napoca a fost de 109.621 euro în luna septembrie, preţul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) a fost de 150.729 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) a fost de 205.540 euro.

    La Iaşi, preţul mediu de cerere a fost de 1.661 euro/metru pătrat. Apartamentele noi au înregistrat o creştere medie de preţ de 13%, ajungând la 1.623 euro/metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 21%, la 1.702 euro/metru pătrat.

    O garsonieră de 40 mp a avut un preţ mediu la Iaşi de 64.852 euro. Apartamentele cu două camere de 55 mp au costat 89.172 euro, iar apartamentele de 75 mp cu trei camere au ajuns la 121.598 euro.

    În Timişoara, preţul mediu de cerere a fost de 1.684 euro/metru pătrat. Preţul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.666 euro, cu 11% mai ridicat faţă de aceeaşi lună a anului 2023. La apartamentele vechi se observă o creştere de 17%, acestea ajungând la un preţ mediu de cerere de 1.693 euro/metru pătrat.

    Astfel, în luna septembrie 2024, preţurile medii ale apartamentelor din Timişoara au fost următoarele: 65.173 euro pentru o garsonieră de 40 mp; 89.613 euro pentru un apartament cu două camere de 55 mp; 122.200 euro a costat un apartament cu trei camere de 75 mp.

    Preţul mediu al unei garsoniere de 40 mp din Braşov a fost de 79.343 euro. Un apartament de 55 mp cu două camere a costat în medie 109.097 euro, iar un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 148.768 euro.

    La Sibiu, preţul mediu de cerere a fost de 1.677 euro/metru pătrat. Preţul mediu de cerere pentru apartamentele noi a crescut cu 21% în luna septembrie a.c. faţă de luna septembrie din 2023, ajungând la 1.554 euro/metru pătrat. În acelaşi timp, preţurile pentru locuinţele vechi au avut creşteri de 21%, ajungând la 1.742 euro/metru pătrat.

    În Sibiu, o garsonieră de 40 mp a avut un preţ mediu de 65.228 euro. Un apartament de 55 mp cu două camere a costat, în medie, 89.689 euro, în timp ce un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 122.303 euro.

    Preţurile medii ale apartamentelor din Constanţa au fost de 70.600 euro pentru o garsonieră de 40 mp, un apartament cu două camere de 55 mp a avut un preţ mediu de 97.075 euro, iar un apartament cu trei camere de 75 mp a ajuns la 132.375 euro.

  • Semnal negativ pe piaţa imobiliară: Odată cu scăderea randamentelor au început să dispară şi investitorii, însă preţurile au rămas la maxime istorice. Ce se întâmplă VIDEO

    Piaţa imobiliară a intrat într-un teritoriu dificil, vânzările au început să încetinească, iar preţurile au rămas mari. Cea mai mare parte a celor care cumpără astăzi locuinţe sunt oameni care aleg să locuiască chiar ei în casele şi apartamentele achiziţionate, segmentul investitorilor fiind în scădere faţă de anii trecuţi, din cauza randamentelor investiţiilor imobilare care se află într-un declin, este de părere Gabriel blăniţă associate director valuation & advisory services la Colliers România.

    „Clienţii sunt fie cei care cumpără pentru nevoia de locuire, fie cei care cumpără pentru investiţie. Dacă până acum vedeam un număr destul de mare de investitori individuali în piaţă, acum numărul lor a început să mai scadă, pentru că randamentul a scăzut şi nu mai rentează. Majoritatea celor care cumpără o fac pentru nevoia personală. Cei care iau pentru investiţii o fac doar în zone unde potenţialul e mai mare, unde există oportunităţi turistice, pentru a închiria pe termen scurt în regim Airbnb“, a spus Gabriel Blăniţă la emisiunea online de business ZF Live.

    În 2024, potrivit sondajelor, peste 50% dintre români se pregătesc să abordeze piaţa imobiliară, strict din nevoia de a avea propria casă, şi nu ca investiţie. Potrivit lui Gabriel Blăniţă, procentul de proprietari la nivel naţional a început să se schimbe. În marile oraşe, doar 70% dintre români deţin propriul apartament, în timp ce 30% locuiesc în chirie, cu părinţii sau cu partenerul de viaţă.

     „Potrivit sondajelor, intenia de cumpărare s-a aflat aproape de maximul istoric, în zona de 50%. În 2024, o vedem la peste 50%, oamenii spun că cea mai mare investiţie pe care urmează să o facă este într-o locuinţă. Dacă ne uităm la raportul între chiriaşi şi proprietari, el s-a schimbat. Vorbim despre acea medie de 95% de proprietari, dar în oraşele mari din România lucrurile stau puţin altfel, 15% stau în chirie, alţi 15% locuiesc cu familia sau partenerul, şi doar două treimi sunt proprietari” a mai declarat Gabriel Blăniţă la ZF Live.

  • Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division One: Cultura de a fi proprietar nu va mai dura foarte multă vreme dacă vom continua să construim într-un ritm atât de scăzut, lucru care va determina majorarea preţurilor şi o creştere substanţială a pieţei de închirieri

    Cu o ofertă de locuinţe insuficientă şi cererea în continuă creştere la nivelul Bucureştiului, preţurile vor escalada inevitabil, împingând tot mai mulţi oameni către piaţa de închirieri. În acest context, accesul la proprietate va deveni din ce în ce mai dificil, iar piaţa de închirieri de locuinţe va creşte considerabil, este de părere Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division One United Properties.

    “În toate cartierele există un stoc învechit de locuinţe, există foarte mulţi oameni care migrează în Bucureşti. Pe de altă parte, cultura socială de a fi proprietar nu va mai dura foarte multă vreme dacă vom continua să construim într-un ritm atât de scăzut, lucru care va determina creşterea preţurilor, şi vom asista la o creştere a pieţei de închirieri, pentru că oamenii nu-şi vor mai permite să cumpere”, a spus Beatrice Dumitraşcu la ZF Rezidential & Office Summit’24.

    Alte declaraţii:

    ♦ Suntem foarte atenţi la ceea ce construim pentru că ne-am obişnuit să construim comunităţi. Şi atunci când faci dezvoltări mixte care includ rezidenţi şi angajaţi ai unor clădiri de birouri, plus zonă comercială, atunci este foarte important să existe şi o infrastructură optimă pentru aceste hub-uri.  

    ♦ În zona proiectului One Floreasca City înainte era o zonă abandonată, iar astăzi sunt 240 de unităţi locative, o clădire de birouri complet funcţională şi 100% ocupată, şi urmează să construim o galerie comercială, care face parte dintr-un patrimoniu al oraşului. Este o investiţie de peste 100 de milioane de euro, cea mai mare investiţie privată pentru o astfel de clădire istorică din România. Va cuprinde un teatru de peste 500 de locuri, un hub culinar şi multe activităţi şi evenimente care se adresează cu predilecţie comunităţii din zona de nord a Capitalei, şi pentru comunitatea Floreasca.

    ♦ One este un brand high end, dar lucrul acesta nu înseamnă că trebuie să construieşti doar în zona de nord a Capitalei. Te poţi duce în orice zonă din Bucureşti, şi să construieşti locuinţe accesibile pentru comunitatea de acolo. Este şi cazul proiectului care se va desfăşura pe fosta platformă Rocar, de 21 hectare, din sudul Capitalei, unde vrem să construim 5.000 de a­par­tamente pentru segmentul de piaţă premium accesibil. Este clar că acest lucru implică si o infrastructură extrem de bine pusă la punct.

    ♦ Noi avem proiecte în toate zonele din Bucureşti şi piaţa este destul de mare pentru cei care vor să dezvolte proiecte de calitate.

    ♦ Replică la mesajul Primăriei Generale în legătură cu proiectul One Lake Dristict – dezvoltarea beneficiază de autorizaţie de construcţie, perfect legală, emisă de Primăria Sectorului 2, pe amplasamentul fostei Fabrici de cărămidă Fundeni, dezafectată de peste 20 de ani. Impactul asupra mediului – priectul are 2 căi de acces prevăzute în PUZ-ul Sectorului 2, construite din bugetul dezvoltatorului. Proiectul beneficiază de 20.500 metri de spaţii verzi, adică 30% din teren.  Avem şi o autorizaţie depusă pentru construirea unei grădiniţe şi a unei şcoli, tot din bugetul companiei.

    ♦ Întotdeauna trebuie să existe un parteneriat între public şi privat.

    ♦ La iunie 2024, One avea 4.041 de unităţi locative în 12 dezvoltări, şi 45.000 mp de birouri în dezvoltare. Toate aceste unităţi locative vor fi finalizate anul acesta,  în 2025 şi 2026. Mai avem disponibile în jur de 1.600 de unităţi, un număr scăzut raportat la nevoia din piaţă.

    ♦ Avem un portofoliu de 260 milioane de euro dacă ne referim la cădirile pe care le readucem în circuit (monumentele istorice şi clădirile din zona de centru a Capitalei).

    ♦ Pe o piaţă care în 2023 era cu 16% mai mică faţă de 2022, noi reuşim să vindem foarte bine pentru că avem produse pe toate segmentele de piaţă şi pentru că se construieşte puţin.

     

     

     


     

     

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Ce a început să vândă producătorul de ceasuri de lux Rolex, care acum nu mai are la expuse produsele care l-au consacrat

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Pentru că Rolex nu mai are de vânzare ceasuri de lux originale, a început să vândă modele deja purtate, doar că la preţuri aproape duble faţă de cele la prima mână

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Cursa cipurilor: Cum reuşeşte China să ocolească restricţiile de export ale SUA şi să obţină cipurile Nvidia la preţuri foarte mici

    Costul închirierii serviciilor cloud care utilizează cele mai avansate cipuri Nvidia pentru inteligenţa artificială este mai mic în China decât în SUA, ceea ce sugerează că aceste procesoare avansate ajung cu uşurinţă pe piaţa chineză, în pofida restricţiilor de export impuse de Washington, raportează Financial Times.

    Potrivit companiilor şi clienţilor care au vorbit cu Financial Times, patru mici furnizori chinezi de servicii cloud percep aproximativ 6 dolari pe oră pentru utilizarea unui server echipat cu opt procesoare Nvidia A100 într-o configuraţie de bază. Prin comparaţie, furnizorii mici de servicii cloud din SUA cer aproximativ 10 dolari pe oră pentru aceeaşi configuraţie.

    Conform experţilor din industria inteligenţei artificiale şi a serviciilor cloud, preţurile mai mici din China sugerează că există o ofertă abundentă de cipuri Nvidia în această ţară şi că măsurile luate de SUA pentru a limita accesul la tehnologii de vârf sunt ocolite, raportează Financial Times.

    Cipurile Nvidia A100 şi H100, care sunt uşor disponibile în China, se numără printre cele mai puternice acceleratoare de inteligenţă artificială şi sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de limbaj mari, necesare aplicaţiilor de inteligenţă artificială. Compania Nvidia, cu sediul în Silicon Valley, a primit interdicţia de a livra cipurile A100 în China începând din toamna anului 2022 şi nu a avut niciodată permisiunea de a vinde cipurile H100 în această ţară.

    Cu toate acestea, vânzătorii de cipuri şi start-up-urile tehnologice afirmă că aceste produse au fost relativ uşor de procurat. Cipurile A100 şi H100 sunt oferite deschis spre vânzare pe reţelele de socializare chineze şi pe site-uri de comerţ electronic precum Xiaohongshu şi Taobao (deţinut de Alibaba), dar şi pe pieţele de electronice, la preţuri puţin mai mari decât cele din alte ţări.

    Marii furnizori de cloud din China, cum ar fi Alibaba şi ByteDance, care sunt cunoscuţi pentru fiabilitatea şi securitatea serviciilor lor, practică preţuri de două până la patru ori mai mari decât furnizorii locali mai mici pentru serverele echipate cu cipuri Nvidia A100, conform tarifelor prezentate de aceşti operatori şi de clienţi. După aplicarea reducerilor, cele două companii oferă pachete la preţuri comparabile cu cele ale Amazon Web Services, care percepe între 15 şi 32 de dolari pe oră. Alibaba şi ByteDance nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

    „Companiile mari trebuie să respecte regulile, aşa că sunt dezavantajate. Ele nu vor să folosească cipuri obţinute prin contrabandă”, a declarat fondatorul unui start-up chinez. „Furnizorii mai mici sunt mai puţin preocupaţi de aceste aspecte.”

    Acesta a estimat că există mai mult de 100.000 de procesoare Nvidia H100 în China, pe baza disponibilităţii lor pe scară largă pe piaţă. Fiecare cip Nvidia are aproximativ dimensiunea unei cărţi, ceea ce le face relativ uşor de transportat peste graniţe de către contrabandişti, subminând eforturile SUA de a limita progresele Chinei în domeniul inteligenţei artificiale.

    „Noi ne-am cumpărat cipurile H100 de la o companie care le-a introdus ilegal din Japonia”, a declarat fondatorul unui start-up din domeniul automatizării, care a plătit aproximativ 500.000 Rmb (70.000 de dolari) pentru două plăci în acest an.

    Nvidia a afirmat că îşi vinde procesoarele „în principal unor parteneri bine cunoscuţi… care lucrează cu firma pentru a se asigura că toate vânzările respectă normele de control al exporturilor din SUA”.

  • În august, chiria medie lunară pentru un apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la 2.873 de lei, iar a unei garsoniere la 1.804 de lei. Răzvan Ceapă, Storia & OLX Imobiliare: Preţurile chiriilor continuă să crească de la un an la altul, deşi variaţiile lunare sunt relativ mici

    Preţurile medii pentru chiriile din Bucureşti au înregistrat o creştere de 16% în luna august comparativ cu perioada similară din 2023. Astfel, o garsonieră a avut un preţ mediu de 363 euro/lună (1.804 lei/lună), un apartament cu două camere s-a închiriat cu 578 euro/lună (2.873 lei/lună), iar un apartament cu trei camere a ajuns la un preţ mediu de 768 euro/lună (3.817 lei/lună), potrivit unei analize realizată de Storia, platforma imobiliară lansată de OLX.

    Cele mai mari creşteri de preţuri din Bucureşti au fost în Sectorul 1 pentru apartamentele cu trei camere (plus 29% în august 2024 faţă de august 2023), în timp ce cele mai mici creşteri au fost în Sectorul 3 pentru garsoniere (plus 8%). Faţă de luna trecută, în luna august, singurele sectoare în care s-au înregistrat scăderi au fost Sectorul 5 şi Sectorul 1, cu o scădere de 3% în Sectorul 5 pentru garsoniere şi în Sectorul 1 pentru apartamentele cu două camere.

    În august, preţurile medii ale chiriilor din Bucureşti au variat semnificativ între sectoare. În Sectorul 1, cel mai scump sector, chiria pentru o garsonieră a fost în medie de 441 euro/lună, un apartament cu două camere a ajuns la 658 euro/lună, iar unul cu trei camere la 996 euro/lună. În contrast, cele mai accesibile preţuri s-au înregistrat în Sectorul 5, unde o garsonieră s-a închiriat cu 340 euro/lună, un apartament cu două camere cu 543 euro/lună, iar unul cu trei camere cu 676 euro/lună.

    Astfel, chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 340 euro (în Sectorul 5) şi 441 euro (Sectorul 1). Preţurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 486 de euro (Sectorul 4) şi 658 de euro (Sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 550 euro (Sectorul 6) şi 996 de euro (sectorul 1).

    Raportat la principalele zece oraşe din ţară, în august, preţurile chiriilor s-au majorat cu 14% an/an , dar au rămas aproape la acelaşi nivel faţă de luna iulie 2024, cu o creştere minoră de doar 1%.

    De asemenea, interacţiunile între chiriaşi şi proprietari sau agenţi au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 23% comparativ cu luna precedentă.

    „Preţurile chiriilor continuă să crească de la un an la altul, deşi variaţiile lunare sunt relativ mici. În acelaşi timp, observăm o creştere a interacţiunilor între chiriaşi şi proprietari, influenţată şi de perioada de vârf pentru închirieri, care are loc în lunile august şi septembrie, când cererea atinge un nivel ridicat, peste 50% fiind generată de studenţi în căutare de locuinţe”, explică Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară în luna august, conform datelor Storia

    Cea mai mare creştere de la un an la altul, la categoria preţurilor medii de închiriere, s-a înregistrat în Oradea, unde preţurile garsonierelor au înregistrat o creştere de 39%. Cea mai mare creştere de la o lună la alta (august 2024 vs. iulie 2024) a fost de 9% la garsonierele din Timişoara.

    CLUJ-NAPOCA

    Comparativ cu anul anterior, preţurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor au crescut cu 15% şi cele ale apartamentelor cu două camere cu 9%, în timp ce preţurile medii pentru apartamentele cu trei camere au rămas constante. Astfel, în luna august 2024, preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 400 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere s-au închiriat, în medie, cu 600 de euro, iar apartamentele cu trei camere s-au închiriat cu un preţ mediu de 700 de euro.

    IAŞI

    În Iaşi, chiriile au înregistrat creşteri semnificative în august 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari fiind pentru garsoniere (Ă21%) şi apartamente cu două camere (Ă13%). Preţurile pentru apartamentele cu trei camere au crescut, în medie, cu 4%. Astfel, preţul mediu pentru o garsonieră a fost de 342 euro/lună, pentru un apartament cu două camere – 450 euro/lună, iar pentru un apartament cu trei camere – 522 euro/lună.

    BRAŞOV

    În Braşov, preţurile medii ale chiriilor au crescut semnificativ în august 2024 comparativ cu august 2023. Cele mai mari creşteri au fost pentru garsoniere (Ă17%), urmate de apartamentele cu două camere, care au înregistrat o creştere de 11%. În luna august, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 350 euro/lună, pentru un apartament cu două camere de 500 euro/lună, iar pentru un apartament cu trei camere de 618 euro/lună.

    CONSTANŢA

    În august 2024, preţurile medii ale chiriilor au crescut cu 16% pentru garsoniere, cu 23% pentru apartamentele cu două camere şi cu 2% pentru cele cu trei camere, comparativ cu luna august a anului precedent. Preţurile medii de închiriere au fost de 324 de euro pentru garsoniere, 500 de euro pentru apartamentele cu două camere şi 665 de euro pentru apartamentele cu trei camere.

    TIMIŞOARA

    În Timişoara, în luna august a acestui an, chiriile au înregistrat creşteri de 12% pentru garsoniere şi 11% pentru apartamentele cu trei camere, în timp ce preţurile pentru apartamentele cu două camere au rămas constante faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, preţurile medii de cerere au ajuns la 280 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pentru apartamentele cu două camere şi 500 de euro pentru apartamentele cu trei camere.

    SIBIU

    În Sibiu, în luna august 2024, preţurile medii de închiriere au crescut cu 20% pentru garsoniere, cu 14% pentru apartamentele cu două camere şi cu 4% pentru cele cu trei camere, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În august 2024, chiriaşii au plătit, în medie, 300 de euro pentru închirierea unei garsoniere, 400 de euro pentru un apartament cu două camere şi 500 de euro pentru un apartament cu trei camere.

    ORADEA

    În Oradea, preţurile de închiriere pentru luna august 2024 au înregistrat creşteri semnificative faţă de aceeaşi lună a anului trecut: Ă39% pentru garsoniere, Ă14% pentru apartamentele cu două camere şi Ă25% pentru cele cu trei camere. Astfel, chiriaşii au plătit în medie 250 de euro pentru o garsonieră, 400 de euro pentru un apartament cu două camere şi 500 de euro pentru unul cu trei camere.

    CRAIOVA

    În luna august, preţurile medii de închiriere au ajuns la 297 de euro pentru garsoniere, 400 de euro pentru apartamentele cu două camere şi 500 de euro pentru apartamentele cu trei camere, înregistrând creşteri de 19%, 14% şi, respectiv, 18% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    ARAD

    În august 2024, preţurile medii ale chiriilor au crescut cu 18% pentru garsoniere, cu 6% pentru apartamentele cu două camere şi cu 23% pentru apartamentele cu trei camere. Astfel, în Arad, chiriaşii au plătit un preţ mediu de 218 euro pentru închirierea unei garsoniere, 350 de euro pentru un apartament cu două camere şi 490 de euro pentru unul cu trei camere.

     

     

     

     

     


     

     

  • Ciolacu: producătorii trebuie să semnaleze vizibil că au redus gramajul, iar preţul este neschimbat

    Producătorii trebuie să semnaleze vizibil că au redus gramajul, iar preţul este neschimbat, a explicat Marcel Ciolacu.

    „Este gata şi ordinul preşedintelui ANPC de stopare a fenomenului prin care comercianţii scad gramajul produselor, dar lasă preţurile la fel. Aceasta formă de înşelăciune împotriva consumatorilor se încheie! Finalizăm azi procedura de consultare la nivel european şi cel târziu luni putem avea actul publicat în Monitorul Oficial: producătorii trebuie să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, iar preţul produsului este neschimbat”, a explicat Marcel Ciolacu.

    Anunţul a fost făcut înainte de şedinţa de miercuri a Guvernului. Premierul a mai spus că firmele care nu vor respecta noile prevederi vor fi sanţionate dur.

  • ZF Index Imobiliar. Preţurile apartamentelor de 3 camere decolează în Capitală. Cartierul din Bucureşti unde preţurile au crescut cu peste 15.000 de euro în numai câteva luni

    După a­van­sul de 4,4% din iulie 2024 versus iulie 2023, au­gust creşte cu 4,9%. Astfel, media preţu­rilor în august 2024 a ajuns la 111.300 euro, potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imo­bilia­ră SVN România.

    Începând cu luna ianuarie 2024 ZF Index Imobiliar vine cu 13 zone în loc de 20, concentrându-se pe cartierele cu mai multe anunţuri, astfel încât acurateţea informaţii­lor să fie cât mai mare. Din acest motiv au fost eliminate zone precum 1 Mai, 13 Sep­tembrie şi Vitan Mall, iar Brâncoveanu acum este calculat ca parte din Olteniţei, Mihai Bravu din Iancului, Ştefan cel Mare din Moşilor, iar Victoriei alături de Unirii, ca parte a zonei centrale a Capitalei. În plus, sunt luate în calcul acum apartamentele construite între 1978 şi 1990, nu doar între 1980 şi 1990.

    Din cele 13 zone ale Capitalei luate în calcul, doar trei au scăzut în august faţă de iulie, iar două au accelerat. An la an, nouă zone au crescut iar trei au scăzut. Mai mult, patru zone au crescut cu două cifre an la an.

    „Cu o majorare de aproximativ 5% pe segmentul analizat şi una aproximativ du­blă pe segmentul nou, preţurile locuin­ţelor au în continuare o evoluţie anuală mai re­du­să comparativ cu creşterea salariului me­diu net (12,5% în ultimele 12 luni anteri­oa­re august), rezultând astfel cea mai bună ac­ce­sibilitate din istoria recentă. Toate aces­tea au dus la creşteri generalizate pe piaţa rezidenţială, evidenţiate de toate statisticile, de la numărul de tranzacţii la volumul de credite ipotecare. În acest context, este de aşteptat ca şi preţurile să îşi accentueze e­vo­luţia“, spune Andrei Sârbu, CEO SVN Româia.

    Andrei Sârbu nota în martie faptul că piaţa rezidenţială a înregistrat o creştere în primul trimestru din 2024, cu mai multe tranzacţii nu doar comparativ cu anul anterior, ci şi faţă de 2022, anul de referinţă pentru vânzările de locuinţe din România. Gradul de absorbţie al proiectelor nou fi­nalizate este mai ridicat şi inclusiv vânză­to­rii de locuinţe din piaţa secundară îşi găsesc cumpărători mai facil. Implicit, preţurile înre­gistrează o creştere mai accentuată, într-un context în care majorările salariale depăşesc net, în continuare, creşterile de preţuri din piaţa rezidenţială, existând toate premisele pentru o evoluţie mai semnifica­tivă a preţurilor în acest an. Valoarea rate­lor lunare şi dobânzile cre­ditelor ipotecare au ajuns în prezent la nivelul înregistrat în 2019, potrivit unui ra­port realizat de com­pania de consultanţă fi­nanciară şi brokeraj ipotecar SVN Romania Credit & Financial Solutions, în timp ce ponderea ratei a cobo­rât la circa 36% din salariul mediu net, mult sub nivelul de 59% din urmă cu cinci ani.

    Astfel, media dobânzilor pentru credi­te­le ipotecare acordate în Bucureşti în pri­me­le şase luni din 2024 a fost de aproxi­mativ 6% pe an, potrivit calculelor compa­niei realizate pe baza datelor din piaţa bancară, peste 90% din finanţările ipote­care aprobate fiind reprezentate de credite cu dobândă fixă.

    Rata unui credit ipotecar în valoare de aproximativ 61.500 de euro (echivalentul a 292.000 de lei) contractat în 2019 a ajuns la mijlocul acestui an la o valoare de 1.881 de lei, similară cu cea înregistrată în 2019, de 1.868 de lei, când nivelul dobânzilor practi­cate pe piaţa ipotecară bucureşteană era de asemenea similar cu cel din prezent, şi anume 5,93% pe an.

    În total, media ratelor achitate din 2019 până în prezent pentru împrumutul analizat a fost de 1.890 de lei lunar, cu 1,1% mai ma­re faţă de nivelul iniţial asumat prin scadenţar, în ciuda dobânzilor ridicate din ultimii doi ani.

    Analiza SVN Credit mai arată că rata actuală a unui credit ipotecar contractat în trecut poate fi redusă cu aproximativ 22,5% faţă de nivelul înregistrat în 2023 prin trecerea la dobândă fixă.

    Valoarea ratelor lunare şi dobânzile creditelor ipotecare au ajuns în prezent la nivelul înregistrat în 2019, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă financiară şi brokeraj ipotecar SVN Romania Credit&Financial Solutions, în timp ponderea ratei a coborât la circa 36% din salariul mediu net, mult sub nivelul de 59% din urmă cu cinci ani.

    Astfel, media dobânzilor pentru creditele ipotecare acordate în Bucureşti în primele şase luni din 2024 a fost de aproximativ 6% pe an, potrivit calculelor companiei realizate pe baza datelor din piaţa bancară, peste 90% din finanţările ipotecare aprobate fiind reprezentate de credite cu dobândă fixă.

    Rata unui credit ipotecar în valoare de aproximativ 61.500 de euro (echivalentul a 292.000 de lei) contractat în 2019 a ajuns la mijlocul acestui an la o valoare de 1.881 de lei, similară cu cea înregistrată în 2019, de 1.868 de lei, când nivelul dobânzilor practicate pe piaţa ipotecară bucureşteană era de asemenea similar cu cel din prezent, şi anume 5,93% pe an.

    În total, media ratelor achitate din 2019 până în prezent pentru împrumutul analizat a fost de 1.890 de lei lunar, cu 1,1% mai mare faţă de nivelul iniţial asumat prin scadenţar, în ciuda dobânzilor ridicate din ultimii doi ani.

    Consultanţii SVN Credit Romania estimează că şi dobânzile variabile vor înregistra reduceri, cel mai probabil în ultimul trimestru din acest an, fără a se înregistra însă un nivel semnificativ de scădere, dobânzile fixe urmând să rămână şi în următoarele 12 luni cele mai avantajoase.

    Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel naţional în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce preţul mediu la nivel naţional al unui imobil tranzacţionat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creştere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.