BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Sfârşitul experimentului DOGE: Retragerea lui Elon Musk din guvern marchează o nouă etapă în consolidarea controlului cabinetului Trump asupra reformelor federale

    Membrii cabinetului preşedintelui Donald Trump ar putea limita influenţa angajaţilor din Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) şi şi-ar putea reafirma controlul asupra bugetelor şi personalului, odată ce Elon Musk se va retrage din conducerea acestuia, au declarat două surse guvernamentale cu informaţii directe despre situaţie, raportează Reuters.

    Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală, înfiinţat printr-un ordin executiv în ziua în care Trump a preluat funcţia de preşedinte şi condus de miliardarul Elon Musk, a fost în fruntea eforturilor de reducere a aparatului guvernamental federal şi a deficitului bugetar, prin concedieri în masă, anularea contractelor şi reducerea serviciilor oferite cetăţenilor. 

    Musk a confirmat marţi că intenţionează să îşi reducă implicarea în activităţile guvernamentale la una sau două zile pe săptămână, pentru a se concentra pe compania sa auto aflată în dificultate, Tesla (TSLA.O). Acest anunţ a generat întrebări legate de viitorul activităţii departamentului. În calitate de angajat guvernamental special, mandatul lui Musk urma să expire la sfârşitul lunii mai.

    Prezenţa sa în administraţie a oferit acoperire politică Casei Albe pentru măsurile drastice de reducere a cheltuielilor aplicate de DOGE, măsuri care l-au făcut nepopular în rândul funcţionarilor de carieră. Secretarii de cabinet consideră că angajaţii DOGE le subminează autoritatea tradiţională în privinţa angajărilor şi concedierilor şi, în unele cazuri, au ezitat să urmeze directivele departamentului.

    În ultimele săptămâni, tensiunile din cadrul administraţiei Trump s-au accentuat din cauza autorităţii acordate lui Musk. Într-o şedinţă de cabinet din luna martie, secretarul de stat Marco Rubio s-a certat cu Musk, acuzându-l că subminează USAID, iar secretarul pentru transporturi, Sean Duffy, l-a confruntat în legătură cu concedierile propuse în rândul controlorilor de trafic aerian, în contextul unor îngrijorări legate de siguranţa aviaţiei, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

    Secretarii de cabinet au cerut în mod constant mai mult control asupra deciziilor bugetare. În lipsa prezenţei proeminente a lui Musk, eforturile lor de a aplica reduceri bugetare ţintite — şi nu generale — vor avea mai multe şanse să avanseze fără obstacole majore, au spus sursele, sub protecţia anonimatului.

    Cea mai importantă schimbare va fi creşterea autorităţii cabinetului. Şefii de agenţii vor avea acum ultimul cuvânt în privinţa iniţiativelor care vor fi puse în aplicare, ceea ce le va consolida rolul central în strategia de eficienţă şi cheltuieli guvernamentale.

    „Cabinetul va avea mai multă autonomie şi nu va mai fi necesară aprobarea lui Musk pentru fiecare decizie”, a declarat una dintre surse.

    Schimbarea echilibrului de putere în cadrul DOGE va duce şi la o reevaluare a rolurilor şi responsabilităţilor inginerilor tineri angajaţi de Musk în cadrul departamentului.

    Influenţa acestora ar putea scădea, a adăugat sursa, precizând că vor fi supuşi unui control mai atent. Se va pune sub semnul întrebării atât calificarea lor, cât şi autoritatea deţinută, având în vedere lipsa lor de experienţă în administraţia publică.

  • Schimbare la 180 de grade: După ce ieri Donald Trump l-a numit „ratat” pe Jerome Powel, şeful Fed, şi au apărut zvonuri că preşedintele SUA caută să îl concedieze, şeful de la Casa Albă s-a răzgândit şi spune că nu are nicio intenţie în această privinţă

    Donald Trump a declarat că nu are „nicio intenţie” de a-l concedia pe preşedintele Rezervei Federale, Jay Powell, după ce indicaţiile că l-ar putea demite au declanşat o nouă scădere pe burse, scrie Financial Times.

    Preşedintele a criticat în mod repetat refuzul preşedintelui Fed de a reduce ratele dobânzilor, iar săptămâna trecută a semnalat că crede că l-ar putea demite pe Powell înainte ca mandatul său la conducerea băncii centrale să se încheie în mai 2026.

    Trump şi-a reiterat plângerile potrivit cărora Fed trebuie să reducă costurile de împrumut cu ocazia conferinţei de presă din Biroul Oval de marţi şi a adăugat:

     costul de împrumut în comentariile din Biroul Oval de marţi după-amiază, el a adăugat:

    „Nu vreau să vorbesc despre asta pentru că nu am nicio intenţie de a-l concedia”.

    Comentariile ar părea să pună capăt speculaţiilor că preşedintele Fed va fi demis în curând.

  • Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial de la Davos, devenit un simbol al globalizării, dar şi sursă de teorii ale conspiraţiei, a demisionat din funcţia de preşedinte al organizaţiei

    Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial, eveniment anual care reuneşte lideri din afaceri şi politică în staţiunea montană elveţiană Davos, devenit un simbol al globalizării, a demisionat din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al organizaţiei, scrie Reuters.

    La începutul lunii aprilie, World Economic Forum a anunţat că Klaus Schwab, în vârstă de 87 de ani, va renunţa la funcţie, fără a oferi un termen clar.

    „În urma anunţului meu recent şi întrucât intru în al 88-lea an de viaţă, am decis să mă retrag din funcţia de Preşedinte şi ca membru al Consiliului de Administraţie, cu efect imediat,” a declarat Schwab într-un comunicat transmis de WEF.

    Forumul nu a precizat motivul demisiei sale.

    Vicepreşedintele Peter Brabeck-Letmathe va prelua temporar conducerea organizaţiei până la numirea unui nou preşedinte.

    Klaus Schwab s-a născut în Germania şi a fondat WEF în 1971 cu scopul de a crea o platformă unde factorii de decizie politică şi executivii de top din corporaţiile mondiale să discute împreună problemele globale majore. În timp, Forumul a devenit un simbol al globalizării, dar în ultimii ani evenimentul de la Davos a fost ţinta a numeroase critici, fiind perceput ca un club elitist, rupt de realităţile oamenilor obişnuiţi.

    În plus, WEF şi fondatorul lui nu au fost deloc ocoliţi de scandaluri, inclusiv acuzaţii de discriminare la adresa femeilor şi a persoanelor de culoare în rândul angajaţilor organizaţiei. 

    De-a lungul anilor, reuniunea anuală de la Davos a devenit un eveniment de neratat pentru elita mondială, adunând la aceeaşi masă şefi de stat, politicieni şi CEO de mari companii, fiecare cu agenda proprie. Dincolo de tema şi programul oficial, WEF a fost înconjurat mereu de o anumită aură de mister, având în vedere lista de participanţi, o bază ideală pentru tot felul de teorii ale conspiraţiei.

    Povestea omului din spatele Forumului Economic de la Davos o puteţi citi în Business Magazin 

  • Acţiunile americane şi dolarul scad abrupt după ce preşedintele Donald Trump şi-a intensificat criticile la adresa preşedintelui Fed Jerome Powell pentru că nu a redus ratele: S&P500 pierde 3,3%, Dow Jones 3,2%. VIX, indicele fricii, plus 20%

    Acţiunile de pe Wall Street şi dolarul au scăzut puternic luni după-amiază pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la economia SUA, în timp ce preşedintele Donald Trump şi-a reluat atacurile la adresa preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell.

    Acţiunile americane au deschis în scădere, iar vânzările s-au intensificat pe măsură ce Trump l-a luat la ţintă pe bancherul central. Indicele S&P 500 scade cu 3,3% în timpul şedinţei de tranzacţionare de la prânz din New York, în timp ce indicele Nasdaq Composite, care se bazează pe tehnologie, pierde 3,5 %.

    Într-o postare pe platforma sa Truth Social luni dimineaţă, la scurt timp după deschiderea pieţei, Trump a declarat că Powell, pe care l-a numit „domnul Prea Târziu”, ar trebui să reducă ratele dobânzilor „ACUM” pentru a stimula economia.

    Mişcările de pe piaţă au venit după ce Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional, a declarat vineri că Trump va „continua să studieze” chestiunea demiterii lui Powell, după ce preşedintele a susţinut cu o zi înainte că are dreptul să îl concedieze pe preşedintele Fed, scrie Financial Times.

    Trump l-a criticat în mod repetat pe Powell pentru că nu a redus ratele dobânzilor suficient de rapid, în timp ce preşedintele Fed a declarat că nu va fi niciodată influenţat de presiuni politice.

    “Dacă credeţi că este inacceptabil ca preşedintele Trump să fie frustrat de istoria politică a Fed, atunci cred că . . . trebuie să daţi nişte explicaţii”, a declarat Hassett reporterilor la Washington vineri, când pieţele americane au fost închise.

    Luni, dolarul a scăzut cu până la 1,5%, la minimul ultimilor trei ani, faţă de un coş al principalilor săi parteneri comerciali, în timp ce euro a câştigat 1%, la 1,151 dolari, iar yenul s-a întărit cu 1%, la 140,82 yeni faţă de dolar.

    Datoria suverană a SUA a rămas mai slabă în cursul zilei, dar şi-a redus o parte din pierderile anterioare. Randamentul obligaţiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a crescut cu 0,06 puncte procentuale, la 4,39%, după ultima postare a lui Trump pe reţelele sociale. Randamentele obligaţiunilor evoluează invers faţă de preţuri.

    Thierry Wizman, strateg global pe piaţa valutară şi a ratelor dobânzilor la Macquarie, a declarat că „fuga de dolar” de luni a fost determinată de îngrijorările tot mai mari cu privire la independenţa Fed, precum şi de lipsa de progrese a Washingtonului în privinţa acordurilor comerciale.

    Fed stabileşte politica monetară independent de celelalte ramuri ale guvernului. Orice încercare de a-l înlătura pe Powell, al cărui mandat este programat să se încheie în mai 2026, sau de a exercita presiuni asupra politicii monetare ar putea provoca noi turbulenţe pe pieţele din SUA, potrivit investitorilor şi analiştilor.

     

     

  • Citiţi integral ultima declaraţie a lui Nawaf Salameh, fondatorul Alexandrion Group, despre susţinerea relaţiilor româno-americane: Cred cu tărie că viitorul României depinde de dezvoltarea unor legături comerciale solide şi de durată cu Statele Unite

    Dr. Nawaf Salameh, Founder & Chairman of Nawaf Salameh Family Office, emphasizes the unique opportunity Romania has to deepen its strategic and commercial ties with the United States.

    Some important visitors from the United States will be arriving in Bucharest this month, which, I hope, will allow our leaders to have a better picture of America than the largely self-generated, speculative and indeed vitriolic and panic-stricken one that some prefer to have dominating the news these days.

    First, a bipartisan (majority Republican and opposition Democrat) coalition will be arriving 15 April for meetings with Romanian officials. A few weeks later, Donald J. Trump Jr., businessman and son of the President of the United States, will also make a short visit.

    For Romania, these visits are also a chance to provide our perspective on recent security-related and economic developments. In doing so, it is vitally important that we listen carefully to the Americans as well. Indeed, we need to get better at this, for the simple reason that, at a time of momentous change in the world, the United States remains by far both the world’s most powerful and important country, and our best ally. Now, more than ever, with people from Moscow, China, and yes, from Brussels and Paris giving vent to their own unrealistic and potentially dangerous ambitions, we must think clearly and cooly, and put aside our personal, individual interests for the sake of our country.

    Such opportunities for dialogue with the US have been all too rare of late, particularly since the cancellation of the Romanian presidential election in December – which, however one looks at it, revealed to the world some deep problems in our bureaucracy.  We all know the problems we face in this respect, and that in some sense we still have not completely shaken the psychological legacy of the Ceausescu era. This is understandable, even to outsiders.

    The key is what we do now, moving forward, and to recognize that progress means undertaking comprehensive and sometimes challenging reforms.

    This is not easy. We know this.

    America, too, faces serious and by now well-documented problems in this regard. But rather than retreat from the task, President Trump, as is his way, is dealing with them head-on, with the kind of courage Americans and indeed any free people have the right to expect from their elected leaders.  We can learn much by, finally, paying attention, using our own eyes, and learning “the new American grammar,” as some have noted. We should also discard the comfortable but blinkered prisms of earlier eras, which were provided by circles pursuing their own narrow agendas, not that of our people.

    Indeed, our own experiences in this regard will, I trust, be informative and, to the extent they are offered honestly and freely, can serve as the basis of a dialogue and cooperation on the civilizational issues that confront us all, and about which American Vice President JD Vance spoke so eloquently at the recent Munich Security Conference.

    I am a businessman. I understand that, as important as interstate security relations are, it is in fact in the commercial realm that the most enduring ties between peoples are forged, where common interests are given expression in the most concrete form, shorn of the illusions that are often an inescapable element of diplomacy. In the commercial realm, reality and the bottom line must, and do, prevail.

    Consequently, I strongly believe that the key to the future of Romania is to develop strong, comprehensive commercial ties with the United States, because these ties—reflected in myriads of ground-truth decisions and deep cultural relationships among peoples—are the most beneficial and stable. Moreover, they can help insulate our US-Romania bilateral relationship from the ups and downs of the current moment.

    This is why I have created the American – Romanian Business Roundtable, in cooperation with the Jones Group in the United States, to promote strategic, long-term cooperation among US and Romanian businesses in critical areas of vital interest to our country, including the energy and defense industrial sectors.  Developing our Romanian capacity in these and other industries, in tandem with the unique creative capabilities and know-how of American business, will be key to Romania’s modernization and enhancing its economic capacity.  

    Moreover, I believe that US-Romanian commercial ties, if fully developed, will have precisely the reformative effect we need to exert on our own bureaucracy. They will do this by demonstrating the need for, and benefits of, responsiveness and cooperation in public-private relations, to the benefit not only of “consumers,” but of producers and workers in our own country, providing jobs and enhancing the stability of our communities.

    To this end, we must consider how to make our country more attractive to US investment. One way to do this is, of course, to take on our full share of the defense burden. Rather than trying to short-change our security, we should increase defense spending, in tandem with our US partner, to a level commensurate with the actual threats we face. This will also encourage us and our NATO partners to make realistic appraisals of the emerging strategic situation.

    We should also adapt an idea promoted by some of our NATO Allies in their own countries regarding financing of military bases. That is, we should ensure that our own MK military base is completely financed and therefore make it easier for the United States—which has for decades shouldered the burden of the defense of Europe yet now confronts newer, emerging strategic challenges in the far East—to commit to a long-term presence there.

    We should also repeat more forcefully in this respect that the goal of our commitment to MK is the defense of actually existing NATO territory, and not to have the base serve as a means to expand it or project power into non-NATO areas—a counterproductive fantasy that too many in Western Europe continue inexplicably to promote in Ukraine. And we should unambiguously support the United States in its effort to bring the war in Ukraine to an end.

    We will soon hold our rescheduled Presidential elections. It is my fervent hope that by remembering who we are as Romanians and thinking clearly about the world, we will be in a better position to pursue closer strategic commercial and broader ties to the United States – because, at the end of the day, it is in the vital national interest of Romania to do so.

  • Ciolacu: Să nu alegem între un preşedinte care a tăiat apa şi unul care a dat prea multă

    În discursul său, liderul social-democrat a subliniat că toate partidele reprezentate la eveniment s-au unit în jurul unui scop comun – „de a ne apăra valorile, de a ne apăra ceea ce am câştigat în 1989, de a ne apăra familia tradiţională, creştinismul” şi, în acelaşi timp, „de a apăra tot ceea ce ţine de minorităţi”.

    Ciolacu a afirmat că îşi doreşte un preşedinte care „să nu aibă obligaţii, care să nu aibă înţelegeri cu liderii politici”, menţionând că „Antonescu nu va avea nicio obligaţie faţă de PSD, PNL, UDMR sau minorităţi” şi că „va avea o singură obligaţie, aceea faţă de români”.

    „Românii vor conduce politica lui Crin Antonescu şi nu partidele politice şi nu liderii politici”, a adăugat Ciolacu, descriindu-l pe Antonescu drept „un om integru şi nedator la nimeni”.

  • Săptămână roşie pe pieţele europene: Incertitudinile tarifare şi tensiunile globale lovesc în acţiuni şi aruncă pieţele într-o mare de incertitudine

    Acţiunile europene au înregistrat o scădere uşoară vineri, la finalul unei săptămâni marcate de volatilitate şi de modificări bruşte ale politicilor tarifare ale Statelor Unite, care au intensificat temerile privind impactul economic al unui posibil război comercial.

    Potrivit Reuters, indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 0,3% în cadrul unor tranzacţii volatile, în jurul orei 07:58 GMT, după ce, în cursul săptămânii, atinsese un minim al ultimului an şi jumătate. Evoluţia a venit pe fondul deciziilor contradictorii ale preşedintelui american Donald Trump, care a impus iniţial tarife dure partenerilor comerciali ai SUA, pentru ca mai apoi să le suspende temporar.

    Indicele de referinţă şi-a pierdut câştigurile iniţiale după ce China a majorat tarifele la importurile de mărfuri americane, cuprinse acum între 84% şi 125%, accentuând tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Pauza tarifară de 90 de zile anunţată de Trump nu a inclus şi China, unde nivelul tarifelor a fost majorat până la 145%.

    Performanţele indicilor bursieri regionali au fost mixte. Indicele german DAX, sensibil la evoluţiile comerciale internaţionale, a scăzut cu 0,2%, după ce în sesiunea precedentă înregistrase cel mai mare câştig procentual într-o singură zi din 2022.

    Suspendarea temporară a tarifelor de către Trump a determinat Uniunea Europeană să amâne introducerea propriilor măsuri de retorsiune. Miniştrii de finanţe din UE urmează să se întâlnească vineri pentru a decide dacă vor continua discuţiile cu Washingtonul sau vor avansa cu propriul plan tarifar împotriva SUA.

    „Trebuie să ţinem cont că pauza tarifară durează doar 90 de zile, iar multe ţări aşteaptă la rând pentru a negocia un acord comercial în această perioadă scurtă”, a declarat Nick Saunders, director executiv la Webull UK.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a descris suspendarea temporară a tarifelor decisă de Trump drept o „pauză fragilă”.

    În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de riscul ca stresul financiar din sectorul instituţiilor nebancare – precum fondurile speculative – să se extindă către băncile tradiţionale, mai ales în perioadele de instabilitate de pe pieţe, a declarat joi Sharon Donnery, reprezentant al supravegherii BCE.

    Toată atenţia se va concentra asupra reuniunii de politică monetară a BCE programate pentru joia viitoare, unde pieţele se aşteaptă aproape unanim la o reducere a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual.

  • Scandal în Arctica: Comandanta bazei spaţiale americane din Groenlanda, demisă pentru ‘subminarea agendei lui Trump’ după o vizită tensionată a vicepreşedintelui SUA

    SUA au destituit-o pe comandanta bazei militare din Groenlanda, acuzată că ar fi încercat să „submineze agenda preşedintelui Trump”, după ce l-a găzduit pe vicepreşedintele american pe insula arctică, scrie Financial Times.

    Colonelul Susannah Meyers a fost înlăturată joi seară din funcţia de comandant al bazei spaţiale Pituffik, în urma unor informaţii potrivit cărora ar fi trimis un e-mail critic referitor la vizita vicepreşedintelui JD Vance, care a avut loc luna trecută.

    „Acţiunile menite să submineze lanţul de comandă sau agenda preşedintelui Trump nu vor fi tolerate în cadrul Departamentului Apărării”, a declarat purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, într-o postare pe platforma X.

    Parnell a făcut referire la un articol dintr-o publicaţie militară, conform căruia Meyers ar fi transmis un e-mail întregului personal al bazei la câteva zile după vizita lui Vance. În mesaj, ea anunţa că va păstra arborate steagurile Statelor Unite, Danemarcei şi Groenlandei, în ciuda criticilor dure aduse de vicepreşedinte oraşului Copenhaga.

    „Nu pretind că înţeleg pe deplin politica actuală, însă ceea ce ştiu este că punctele de vedere exprimate de vicepreşedintele Vance vinerea trecută nu reflectă valorile bazei spaţiale Pituffik”, se arăta în e-mailul trimis pe 31 martie, conform military.com.

    Groenlanda a devenit un subiect de interes geopolitic major după ce preşedintele Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că doreşte ca SUA să preia insula arctică, locuită de aproximativ 57.000 de persoane, de la Danemarca, şi nu a exclus utilizarea forţei pentru a realiza acest lucru

    SUA au o prezenţă militară în Groenlanda încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, aceasta s-a redus semnificativ – de la un vârf de circa 15.000 de soldaţi distribuiţi în mai multe baze, la aproximativ 150 de militari staţionaţi în prezent într-o singură bază, la Pituffik.

    Înlăturarea colonelului Meyers de la comanda operaţiunilor spaţiale a fost motivată de „pierderea încrederii în capacitatea sa de a conduce”, conform declaraţiei Departamentului Apărării. „De la comandanţi se aşteaptă să respecte cele mai înalte standarde de conduită, mai ales în ceea ce priveşte menţinerea neutralităţii politice în exercitarea atribuţiilor.”

    Colonelul Shawn Lee a fost numit în locul său, se menţionează în aceeaşi declaraţie.

     

  • Noul inamic al lui Trump? Presiunea apei de la robinet. Preşedintele american: „Îmi place să fac duş şi să am grijă de părul meu frumos”

    Preşedintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru a ridica restricţiile legate de presiunea apei de la robinet, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    Ordinul executiv semnat de Donald Trump elimină restricţiile impuse de administraţiile Biden şi Obama ca parte a eforturilor de eficientizare a consumului de apă şi de reducere a risipei.

    Conform informaţiilor de la Casa Albă, Trump vrea să „încheie războiul dus de Obama şi Biden împotriva presiunii apei şi să facă duşurile măreţe din nou.”

    Până acum, legislaţia gândită pentru reducerea risipei de apă limita fluxul fiecărui sistem de duş din piaţă la 9,5 litri de apă pe minut. Ordinul executiv al lui Trump prevede eliminarea restricţiilor care se aplicau pe toate dispozitivele care utilizează apă curentă, de la toalete până la maşini de spălat vase.

    „Mie îmi place să fac duş şi să am grijă de părul meu frumos”, a declarat Trump atunci când a semnat ordinul executiv, adăugând că e nevoit să stea câte 15 minute sub duş din cauza reglementărilor.

  • Investitorii tremură în faţa incertitudinii provocate de Trump: Tarifele preşedintelui SUA împing pieţele globale pe marginea abisului

    Donald Trump a anunţat că va impune „imediat” noile tarife asupra importurilor în SUA, începând de miercuri, potrivit Casei Albe, stârnind îngrijorare printre investitori şi ameninţând să declanşeze un adevărat război comercial global, raportează Financial Times.

    Marţi, Trump a petrecut ore întregi cu cei mai apropiaţi consilieri ai săi, în ajunul „Zilei Eliberării”, când va anunţa noile tarife „reciproce” impuse ţărilor străine, în cadrul unei ceremonii din Grădina Rozelor a Casei Albe.

    Traderii sunt deja pregătiţi pentru consecinţe şi se feresc să facă afirmaţii îndrăzneţe cu privire la ceea ce va spune Trump, măsurile de volatilitate de pe Wall Street crescând în ultimele zile.

    „Comunitatea investitorilor este, în general, neliniştită”, a declarat Robert Tipp, şeful departamentului de obligaţiuni globale al administratorului de active PGIM, adăugând că „în ultimele săptămâni, oamenii şi-au redus riscurile, au renunţat la credite, la dolar şi la acţiuni”.

    În urma discuţiilor de marţi cu consilierii săi, nu s-au semnalat intenţii de a renunţa la planul de majorare a tarifelor vamale, în pofida avertismentelor cu privire la impactul asupra economiei SUA.

    Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat marţi că tarifele vor intra „în vigoare imediat” şi a respins îngrijorările pieţelor, care au dus la o vânzare masivă a indicelui S&P 500 în ultimele săptămâni.

    Leavitt a spus că bursa americană reprezintă doar un „instantaneu în timp”, reiterând comentariile altor oficiali ai administraţiei Trump, potrivit cărora Casa Albă va depăşi turbulenţele pieţei generate de tarife.

    Ameninţările tarifare ale lui Trump şi revizuirea acestora au avut un impact semnificativ asupra pieţelor în acest an, determinând scăderea acţiunilor americane şi generând presiuni asupra dolarului şi obligaţiunilor corporative mai riscante.

    Echipa de venituri fixe a JPMorgan a trimis marţi după-amiază o notă clienţilor cu titlul: „Nu ştim ce ne aduce ziua de mâine”. În aceasta, au observat că „pieţele sunt pe muchie de cuţit” înainte de anunţurile preşedintelui.

    Pieţele globale au fost stabile miercuri, cu Stoxx Europe 600 în scădere cu 0,3%, dolarul stabil faţă de un coş de valute majore şi randamentul Trezoreriei pe 10 ani în creştere cu 0,02 puncte procentuale, ajungând la 4,19%. Indicele Nikkei 225 din Japonia şi indicele CSI 300 din China au încheiat ziua fără modificări.

    În timp ce unii investitori au beneficiat de volatilitate, mulţi administratori de fonduri au evitat să facă pariuri directe, având în vedere imprevizibilitatea preşedintelui.

    „Oamenii nu fac nimic în mod agresiv”, a declarat Ed Al-Hussainy, analist principal de rate la Columbia Threadneedle Investments.

    Deşi se aşteaptă ca Trump să anunţe tarife reciproce pentru partenerii comerciali ai Americii, investitorii rămân nesiguri cu privire la amploarea acestora. De la preluarea mandatului, Trump a impus deja tarife ridicate pentru Canada şi Mexic, înainte de a face ajustări la planurile sale.